1,127 matches
-
utopiștii, anarhiștii, anumiți revoluționari etc. Ceea ce este destul de nou e tipul lor de comportament și de limbaj; și, mai ales, obiectiv vorbind, sunt noi lucrurile de care ei trebuie să se ocupe. Întâlnirea dintre un grup de tineri „neadaptați”, lumpenproletari - nevrotici, incapabili să se bucure, devorați de toxicomania asumată ca formă de comportament, afazici sau care imită limbajele altora - și un grup de tineri burghezi aflați în polemică violentă cu propria clasă - nevrotici și ei, incapabili să se bucure și ei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Întâlnirea dintre un grup de tineri „neadaptați”, lumpenproletari - nevrotici, incapabili să se bucure, devorați de toxicomania asumată ca formă de comportament, afazici sau care imită limbajele altora - și un grup de tineri burghezi aflați în polemică violentă cu propria clasă - nevrotici și ei, incapabili să se bucure și ei și, dacă nu afazici sau imitându-i jalnic pe alții, folosind totuși o limbă parcă învățată pe de rost, capabilă să transforme totul într-un limbaj tehnic - ar putea fi tema unei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că le fac de pe pozițiile unei extreme stângi încă nedefinite și, cu siguranță, care nu este ușor de definit. Cât despre durerea de a mă vedea înconjurat de oameni pe care nu-i mai recunoșteam - de un tineret devenit nefericit, nevrotic, afazic, obtuz și îngâmfat din cauza celor o mie de lire în plus pe care bunăstarea i le vârâse pe neașteptate în buzunare -, iată că a sosit austeritatea, sau sărăcia obligatorie. Fiind vorba de o prevedere guvernamentală, consider o asemenea austeritate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
episodic, dimpotrivă). Iată ce aș vrea să spun despre acest subiect. Lumea intelectuală italiană „progresistă”, după ce a îngropat cu ușurare momentul ’68, a păstrat anumite caracteristici ale acestuia, care evident i se potriveau. Una dintre ele este urgența șantajistă, neliniștea nevrotică a realizării imediate a reformelor. Originea culturală a unei asemenea urgențe este nobilă: acel „Paradise now” al Noii Stângi americane precontestatare (adică un univers cultural tipic „reformist”). În schimb, verbalismul și terorismul prin care astăzi se exprimă în mod normal
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de sus (printr-o falsă cedare a puterii consumiste și hedoniste în fața vechilor argumente ideale ale elitelor progresiste). În fine, „toate acestea privesc doar majoritatea”. Minoritățile - care pot fi mai mult sau mai puțin definite - sunt excluse de la marea îndopare nevrotică. Cei care sunt încă „săraci” la modul clasic, multe categorii de femei, urâții, bolnavii și, ca să revenim la discuția noastră, homosexualii, sunt excluși de la exercițiul libertății unei majorități care, deși profită de pe urma unei toleranțe, fie ea și iluzorie, n-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toleranța reală (fals asimilată și însușită de către putere) este un privilegiu social al elitelor culte; în timp ce masa „populară” se bucură de o oribilă larvă de toleranță, ce o face, în fapt, să cadă pradă unei intoleranțe și unui fanatism aproape nevrotic (cândva caracteristic micii-burghezii). De exemplu, de această cărticică a lui Daniel și Baudry nu pot beneficia și nu poate fi înțeleasă decât de elitele culte și deci tolerante: doar acestea sunt în stare, poate, să se elibereze de „tabuul” împotriva
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din Evanghelie un text pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare” foarte asemănătoare ceremonialelor nevrotice, cu o întreagă obișnuință ierarhică (Tată, Stăpân, Protecție, Pedeapsă) ce chinuiește la modul clasist masele sărace, așa cum e transferată diabolic în Cer etc. etc.; toate acestea au reușit să-l contamineze și pe „rebelul” Dom Franzoni? Nu era oare primul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se organizează în jurul managementului personalului. Atunci când un caz de mobbing ajunge în atenția managementului, este extrem de greu pentru victimă să-și apere cazul, inclusiv din cauza stigmatizării. De cele mai multe ori, victima sfârșește prin a fi văzută ca o persoană dificilă sau nevrotică. Firește, această etapă poate lipsi. În majoritatea cazurilor, victima părăsește organizația în mod discret, managementului lipsindu-i un feedback autentic și necunoscând adevăratele motive ale plecării angajatului, ceea ce perpetuează ignoranța privind hărțuirea și amplifică urmările sale negative. Rolul managementului în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
frecvent în baza unor tehnici de analiză factorială). Tipul C de consistență poate fi ilustrat foarte bine de situația unui examen (eventual constând într-o evaluare parțială și una finală) în cazul unei persoane cu trăsătura nevrotism accentuată . Persoana tipic nevrotică, care se va manifesta prin anxietate marcantă la examenul parțial, este de aștept să manifeste și alte comportamente din cortegiul simptomatologiei nevrotice (vulnerabilitate, hipersensibilitate, incapacitate, sentiment de devalorizare etc.) la următoarea examinare, în ciuda faptului că examinatorul, modul de examinare și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
constând într-o evaluare parțială și una finală) în cazul unei persoane cu trăsătura nevrotism accentuată . Persoana tipic nevrotică, care se va manifesta prin anxietate marcantă la examenul parțial, este de aștept să manifeste și alte comportamente din cortegiul simptomatologiei nevrotice (vulnerabilitate, hipersensibilitate, incapacitate, sentiment de devalorizare etc.) la următoarea examinare, în ciuda faptului că examinatorul, modul de examinare și nivelul de pregătire al persoanei rămân aspecte neschimbate (adică, în termeni relativi sau funcționali, situația rămâne identică). În acest exemplu, deși „la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
liberă sunt pline de drame mici, compuse cinematografic, ușor exasperante. Prozatoarea mânuiește perfect procedeele optzeciste, dar fără obișnuitele comentarii ironice, ci cu îndrăzneala, patetism și „inhibiție controlată”. Contactul cu o lume depreciata și rea se adâncește în imagini pătimașe, violente, nevrotice. Romanul-manuscris Neputința, tradus în franceză cu titlul S’îl est défendu de pleurer (1988), este un pamflet-invectivă, fără o deosebită valoare estetică. M. figurează cu o suită de poeme (Stop-cadru) în volumul colectiv Unsprezece poeți (1981). SCRIERI: Intrare liberă, București
MAILAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
metafora-cheie a poeziei lui: cenușa, neantul fără mistere, timpul care s-a oprit. Poetul percepe vibrația nimicului metafizic, a orelor golite de sens existențial, dar în această percepție nu răsună nicăieri lamentația, disperarea romantică emfatică, nici nu se străvede atmosfera nevrotică bacoviană. Dispersat în acest nimic, poetul se simte identic cu el, eliberat prin recunoașterea vălului iluziei: „Cântecul nimicului îmi umplea sufletul / [...] Cântecul nimicului era infinitul - / Infinitul libertății fără obiect. Nu mai eram decât memoria vidului. Cântecul nimicului era totul” (Ascendam
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
de debut, textul lui M. își refuză coborârile abrupte în subteranele textelor, și de aici, o senzație de frustrare generată de lectura criticii sale. Oricum, pe o temă sumbră, el a reușit o carte fără tenebre. Nu prețuiește retorica lamentațiilor nevrotice, ci o examinează la rece, sub presiunea opțiunilor unui sfârșit de secol avid să-și regăsească memoria. Plecând din acest punct, se poate încerca să se descifreze și specificul contribuției lui la romanul „retro” Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc adesea rău) ale acestuia, ca în Mera Maria, Oameni de iarnă, Logodnica mecanicului Gavrilov. Tema singurătății, a
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
trăiește aventurile erotice și experiențele matrimoniale, oscilând între iubirea „narcotică” pentru Vivian (personaj care, prin origine, cum remarca sarcastic Al. Piru, împletește aporturile mai multor naționalități, de la cea franceză și spaniolă până la cea anglo-norvegiană și italo-creolă) și atracția carnală pentru „nevrotica”, planturoasa Olga Slugariu. Cuplările sexuale domină spațiul epic. Dacă în prima relație insatisfacția din planul fizic face din iubire, prin compensație, o perfectă comuniune de spirit, în cea de-a doua împlinirea erotică este mereu anulată de diferențele de temperament
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
unui modernism moderat. Literatura tipărită în paginile sale oferă peisajul hibrid al unor producții ce adoptă, pe de-o parte, preceptele ideologice ale tendințelor modernismului în artă (elasticitatea categoriei temporale, citadinismul, psihologismul - în proză, imagistica de tendință decadentistă și convulsiile nevrotice ale eului, de nuanță simbolistă - în poezie), rămânând însă, la nivel formal, îndatorate postromantismului. Pe lângă această literatură tranzitorie, la pragul dintre două tendințe literare, sunt găzduite producții fără pretenții, de factură imitativă, mergând de la romanul de mistere până la pastelul de
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
E. Baconsky, Laurențiu Fulga, Sorin Titel, George Bălăiță, Norman Manea). De pildă, pornind de la sugestii oferite de Corneliu Mircea, E. Hufnagel și J. Habermas, Ș. descoperă în povestirile din Straniul paradis de Laurențiu Fulga patru tipuri de „comunicare derapantă” („modelul nevrotic”, „modelul relațional”, „modelul delirant” și „modelul autist”), pe care le detaliază prin specificarea categoriilor aferente. În schimb, Desfundarea fântânilor (1998), un eseu despre filosofia lui B. P. Hasdeu, dezvăluie fenomenul opus: dinamica operei avute în vedere e schematizată în funcție de un
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
ultimilor sosiți, tumultul existențial îi acaparează cu o rapacitate ieșită din comun, făcându-i sclavii obiectelor și dispozițiilor de moment. Dar poezia Magdei Cârneci nu are numai funcția de "expunere" în sensul de trecere în revistă, de răsfoire buimacă și nevrotică a magazinului ilustrat al realității. Literatura ei se apropie de substanța unui mise-en-abîme, comportă interpretarea unui reflector. "În lumina portocalie și oblică", "în lumina finală" este surprinsă o întreagă serie de portrete feminine: "doica, maria, femeia de serviciu, menajera [...] bătrâna
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
normalitate, cealaltă persiflând și blocând prin anumite cutume sociale - după care, în esență, a avea ceva de împărțit cu psihoterapeutul tău înseamnă să-ți semnezi singur certificatul de nebun. Desigur, lucrurile s-au nuanțat mult în ultimii ani și românul nevrotic (pleonasmul e aproape evident) a învățat într-o anumită măsură să-și identifice problemele și să bată eventual la ușa unui cabinet. Pe acest fundal în schimbare apare și cartea despre psihoterapie a lui Dan Goglează. Remarcam într-unele dintre
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
aceea că situațiile de criză sunt proprii cunoașterii de adâncime a omului. Atenția specială dată complexelor maladive, trăirilor crepusculare, de invazie onirică pare să fi generat prozele din Oameni în ceață, unde colecția de „cazuri” reține prin veracitatea descrierii proceselor nevrotice. Deși schematice și eseistice, povestirile grupate în Puterea mitului aduc o sensibilă modificare de viziune. Omul împrumută, aici, ceva din măreția forțelor elementare. O înfiorare lirică străbate aceste pagini, unde se anunță teme ale eseisticii filosofico-antropologice și, totodată, tonalitatea ei
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
El nu se sfiește să se lupte și cu șabloanele, demontând clișeele „epocii de aur”: „vă ordon, predați polenul la/ centrul de colectare/ [...] avem de realizat un proiect mobilizator/ pe geniu de creator” (Împotriva lepidopterelor). Fronda este ingenios jucată, între nevrotic și derizoriu, disimulându-se în poeme „de nuanță ecologistă”, „descrieri în doi peri”, „tandrețe perfidă”, prozaism (Radu G. Țeposu). S. are talentul mixării arhaismelor și neologismelor, prinse în combinații ciudate, dar pare a se opri mereu, inexplicabil, la granița dintre
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
acestuia. El este depozitarul valorilor morale pe care le oferă permanent Eului. Diferența dintre un om educat și un om needucat este la fel de pregnantă ca cea dintre un om sănătos și un om bolnav, sau ca cea dintre o persoană nevrotică și o persoană normală, și seria exemplelor de acest fel poate continua. De valoarea omului se leagă și locul pe care el Îl ocupă În ierarhia socială și morală a unei societăți, de respectul față de aceasta. Un rol important revine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană și lume. Dificultățile de adaptare, inadaptarea sau dezadaptarea persoanei ridică probleme serioase. O existență care nu se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași semnificație ca a nevrozelor, În psihiatria clinică, În psihanaliză sau psihopatologie. Existența nevrotică este modul de viață al omului vulnerabil, al persoanei expuse la acțiunea traumatizantă, frustrantă, a evenimentelor vieții. Este modelul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași semnificație ca a nevrozelor, În psihiatria clinică, În psihanaliză sau psihopatologie. Existența nevrotică este modul de viață al omului vulnerabil, al persoanei expuse la acțiunea traumatizantă, frustrantă, a evenimentelor vieții. Este modelul de a fi al persoanei neprotejate În fața situațiilor de eșec, a persoanelor care nu pot face față situațiilor dificile ale vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei expuse la acțiunea traumatizantă, frustrantă, a evenimentelor vieții. Este modelul de a fi al persoanei neprotejate În fața situațiilor de eșec, a persoanelor care nu pot face față situațiilor dificile ale vieții. Nu trebuie să vedem În modul de existență nevrotică o stare de criză psihologică și morală. Este un mod de a fi, de a trăi viața, al unei persoane. Înțelesul modului de existență nevrotică trebuie căutat În trecut, Întrucât existența nevrotică se constituie din evenimentele negative pe care individul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]