1,775 matches
-
permis ca Royal Society să dobândească un control rapid și consistent asupra reputației membrilor ei. Influența considerabilă a societății asupra prestigiului membrilor ei este evidentă în cazul intermedierii de către societate a aprigei și îndelungatei dezbateri dintre Robert Hook și Isaac Newton. Însăși cerința de a „publica pentru merit”, deși, cel puțin inițial, era fundamentată de motivație individuală, a fost instituționalizată de Societate în două moduri: prin sentimentul de responsabilitate față de știință ca instituție și prin accentul pus pe publicarea rezultatelor științifice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de a explora și a oferi semnificații. Cercetătorul cazului trebuie să fie suficient de încrezător pentru a interpreta materialele la îndemână. Darwin a lucrat într-un mediu intelectual care a respectat un determinism aparent categoric, amplu și lucrativ, asemenea lui Newton. Această atitudine a promovat o filosofie a științei fundamentată pe legi generale și o personificare a cunoașterii științifice într-o formă pe care Darwin a sperat să o extindă dinspre știința fizică către cea biologică. Intenția lui este exprimată în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
efecte dinamice de scurtă durată în condiții de laborator (Lewin, 1935). Conceptul de sisteme de activitate permite raportarea unei direcții similare de gândire la nivelul istoriei de viață a individului. Evocă imaginea minții creatoare ca sistem, care după cum a afirmat Newton, este „mereu în mișcare” (Westfall, 1980, p. ii). Cum am evidențiat anterior, sistemele de activitate reprezintă un fenomen redat de viziunea proprie a cercetătorului. Însă, în viziunea persoanei creatoare, există alte aspecte de luat în seamă. Probabil că în orice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
New York. Wallas, G. (1926), The art of thought, Harcourt Brace, New York. Weisberg, R.W. (1993), Creativity: Beyond the myth of genius, Freema, New York. Wertheimer, M. (1945), Productive thinking, Harper, New York. Westfall, R.S. (1980), Never at rest: A biography of Isaac Newton, Cambridge University Press, Cambridge. Wimpenny, N. (1994), The development of Vincent van Gogh’s creative belief systems preceding his commitment to art, lucrare nepublicată, Teachers College, Columbia University. Wittgenstein, L. (1969), On certainty, Harper Row, New York. Wolpert, L., Richards, A
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu statut creator indubitabil din moment ce s-au bucurat de o reputație considerabilă datorită contribuțiilor originale la dezvoltarea civilizației umane (Simonton, 1984d). Cu alte cuvinte, subiecții utilizați în astfel de studii poartă nume care „au marcat istoria” - nume ca ale lui Newton, Descartes, Tolstoi, Leonardo da Vinci și Beethoven. Însemnările biografice și istorice referitoare la contribuțiile lor sunt cuntificate, iar rezultatele creațiilor sunt deseori supuse analizei de conținut - în scopul identificării acelor trăsături de personalitate și circumstanțe socioculturale care determină succesul sociocultural
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
13.2 oferă un eșantion de subiecți din setul de informații al lui Cox. Așa cum Cox are grijă să precizeze, IQ-urile nu reprezintă estimări ale nivelului inteligenței persoanei reale, ci estimări ale documentației privind acea persoană. „IQ-ul lui Newton sau al lui Lincoln ce apare în aceste pagini este IQ-ul acelui Newton sau Lincoln care apare în documentația păstrată. Dar, după cum bine știm, documentațiile sunt incomplete.” (Cox, 1926, p. 8) Cox (1926, p. 55) a descoperit că între
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Așa cum Cox are grijă să precizeze, IQ-urile nu reprezintă estimări ale nivelului inteligenței persoanei reale, ci estimări ale documentației privind acea persoană. „IQ-ul lui Newton sau al lui Lincoln ce apare în aceste pagini este IQ-ul acelui Newton sau Lincoln care apare în documentația păstrată. Dar, după cum bine știm, documentațiile sunt incomplete.” (Cox, 1926, p. 8) Cox (1926, p. 55) a descoperit că între IQ și gradul de celebritate există o corelație de 0,16, plus sau minus
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Cox (1926) Numele Gadul de celebritate al lui Cattell Valoarea corectată a IQ-ului Napoleon Bonaparte 1 145 (Arouet) Voltaire 2 190 Francis Bacon 3 180 J.W. Goethe 4 210 (cel mai mare) Martin Luther 5 170 Isaac Newton 7 190 George Washington 10 140 Michelangelo 15 180 Abraham Lincoln 23 150 Thomas Jefferson 49 160 W.A. Mozart 56 165 Charles Darwin 68 165 Ludwig van Beethoven 121 165 Un studiu tipic implică numirea și ierarhizarea celor mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
favorizeze creativitatea (Amabile et al., 1996; Amabile și Gryskiewicz, 1989; Amabile și Gryskiewicz, 1987). În plus, studiile de caz ale lui Gruber (1986; Gruber și Davis, 1988) despre persoane foarte creative arată că la unii creatori celebri, ca Darwin și Newton, care erau, fără îndoială, foarte implicați în activitate, motivele intrinsece ale creației erau contrabalansate de un anumit grad de implicare a ego-ului, ce îi făcea să nutrească ideea că vor revoluționa gândirea lumii. CONCEPȚIA REVIZUITĂ DESPRE RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIA EXTRINSECĂ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
împărtăși opinia sa în ce privește traiectoriile stelelor în cosmos. Dacă aceste traiectorii ar fi în adevăr imprevizibile, ar fi haos și nu cosmos. Mișcarea astrelor este previzibilă, iar calculul ei are ca principiu teoria gravitației universale, dedusă, cum se știe, de Newton din observațiile lui Kepler. Chiar și așa-numitele „perturbațiuni” fac obiectul unui calcul, conform unei teorii inițiate de D’Alembert și continuată de Laplace și alți savanți. Nici stelele căzătoare nu sunt chiar de capul lor. Oricum, dacă în literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
partidul și proletariatul. În ultimă instanță, conștiința de clasă este un adevăr obiectiv, deținut doar de acele persoanele luminate din punct de vedere ideologic care se află În fruntea partidului de avangardă. Deși contrară primei legi a mecanicii formulate de Newton, ideea centrală a logicii lui Lenin este aceea că partidul va fi „un corp care acționează asupra celorlalte, dar fără a reacționa la rândul său”. Propaganda și agitația necesită neapărat o asociere strânsă cu clasa muncitoare, Însă această apropiere nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu care ne confruntăm În Încercarea de a face comparații devin repede ireductibile la o metodă științifică. În acest caz, natura problemei științifice se aseamănă foarte bine cu complexitatea sistemelor fizice. Formulele elegant de simple ale legilor mecanicii formulate de Newton permit calcularea relativ ușoară a orbitelor a două corpuri cerești, pe baza masei lor și a distanței dintre ele. Însă, dacă adăugăm un corp În plus, calcularea orbitelor determinate de interacțiunea Între cele trei devine mult mai complexă, iar când
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
simplu un fapt de observație, o lege care r)mane valid) în mod constant. Totuși, explicația dat) acelei relații de împingere și de mișcare este radical diferit), ea depinzând de autorul pe care-l consult)m: Aristotel sau Galileo sau Newton. Acceptarea necritic) a unui num)r, ca dovad) ultim) a faptului c) o relație este menținut) este primul pericol de care trebuie s) ne ferim. Iar a proceda astfel e destul de ușor. Problemă care urmeaz) este mult mai important și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
repaos și c), pentru a le mișcă, este necesar) forță; Galilleo a presupus c) atât repaosul, cât și mișcarea uniform circular) sunt naturale și c), în absența unor forțe exterioare, un obiect r)mane într-una din aceste st)ri. Newton și-a imaginat o miscare uniform rectiliniar). Teoria pe care a inventat-o pentru a o explică a introdus noțiuni teoretice precum punct material, accelerație instantanee, fort), spațiu absolut și timp absolut, dintre care nici una nu poate fi observat) sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pentru a o explică a introdus noțiuni teoretice precum punct material, accelerație instantanee, fort), spațiu absolut și timp absolut, dintre care nici una nu poate fi observat) sau determinat) experimental. Cu fiecare pas, incepand cu Aristotel și continuând cu Galileo și Newton, conceptele teoretice au devenit mai îndr)znețe, adic) mult mai îndep)rtate de experiență noastr) senzorial). O noțiune teoretic) poate fi un concept, cum ar fi forța, sau o asumpție, precum aceea conform c)reia masă se comprim) într-un
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
experiență noastr) senzorial). O noțiune teoretic) poate fi un concept, cum ar fi forța, sau o asumpție, precum aceea conform c)reia masă se comprim) într-un punct. O noțiune teoretic) nu explic) sau prezice ceva. Noi stim, ca și Newton, c) masă nu se concentreaz) într-un punct. Ins) nu era nepotrivit pentru el s) presupun) contrariul, deoarece asumpțiile nu sunt propoziții de fapt. Ele nu sunt nici adev)rate, nici false. Noțiunile teoretice își g)sesc propria justificare în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în comparație cu totalitatea lucrurilor care ar putea alc)tui în mod potențial sistemele explicative. În consecinț), o teorie trebuie construit) prin simplificare. Acest lucru este evident dac) ne gândim la orice teorie, fie c) e vorba de cea a lui Isaac Newton sau de cea a lui Adam Smith, sau dac) ne gândim la cealalt) opțiune - de a nu urm)ri explicitarea prin simplificare, ci reproducerea cât mai precis) prin descriere exhaustiv). Simplific)rile dezvăluie pe elementele esențiale puse în joc, indicând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înlocuite, în calitatea lor de cauze, de capitalism. Dac) existau nouț)ți la sfârșitul secolului al XIX-lea, printre ele nu figură și imperialismul. Nu despre fenomen, ci numai despre cauze s-a spus c) sunt noi. Asta e ca si cum Newton ar fi pretins s) fi descoperit explicația c)derii libere a corpurilor doar din 1666 încoace, ca și cum ar fi l)sat pe seama altcuiva sarcina de a demonstra cum s-a întâmplat c) astfel de corpuri au c)zut și înainte de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
uimitoare și ea poate oferi explicația necesară. Chiar și la nivel subatomic, așa cum a observat Einstein, „cîmpul este singura agenție guvernatoare a particulei 17”. Idee că aceste cîmpuri energetice influențează dezvoltarea biologică se regăsește des În știința occidentală. Domnul Isaac Newton a oferit prima descriere modernă a aurei În anul 1729 cînd a scris despre „o lumină electromagnetică, e electricitate subtilă, vibrantă și un mediu elastic capabil să se dilate, să atragă, să se miște, să respingă, să se miște”. In
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.W. Leibniz catalogând drept ilogică absolutizarea de către Newton a spațiului și timpului). Relaționismului fizic din secolul al XVIII-lea i se adaugă, Începând cu același secol, o modificare În teoriile estetice, În urma căreia legătura dintre literatură și realitate este fundamental rescrisă. Gândirea estetică, mizând pe ficționalizare, aduce o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
propovăduia bunătatea și dragostea universală. R. a editat o publicație pentru copii, în care interesează mai puțin istorioarele scrise sau traduse de ea cu scopul nemijlocit de a educa (Minciuna, Ploaia de aur), cât mai ales însemnările despre Franklin, Galilei, Newton, Mozart, interesantele Convorbiri despre univers, evocările din istoria țării, alegoriile despre dreptate, libertate, egalitate. O parte din acestea, precum și din colaborările la „Românul” au fost strânse de Vintilă C.A. Rosetti, fiul său, în volumul Scrieri din 1864 și 1865
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
se afla În continuă transformare, uneori era dificil chiar și să ții pasul cu ea. Politica de clasă a fost Înlocuită de politica culturală, apoi de cea sexuală și, În fine, de politica ecologistă. Afișele cu Che Guevara și Huey Newton au fost Înlocuite de altele cu Beatles și Rolling Stones, care, la rândul lor, au cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
guvernează comportamentul și activitatea umană. Bertrand Russell, matematicianul-filosof din secolul XX, a remarcat odată că matematica are o frumusețe rece și austeră 22. Cu toate că Descartes era convins că matematica era cheia pentru a descifra secretele universului, filosoful iluminist, sir Isaac Newton, a fost cel care a furnizat formula matematică pentru organizarea lumii naturale. Newton a descoperit metoda matematică pentru a descrie mișcarea mecanică. El a argumentat că o singură lege poate să descrie atât mișcarea planetelor, cât și căderea unui măr
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
odată că matematica are o frumusețe rece și austeră 22. Cu toate că Descartes era convins că matematica era cheia pentru a descifra secretele universului, filosoful iluminist, sir Isaac Newton, a fost cel care a furnizat formula matematică pentru organizarea lumii naturale. Newton a descoperit metoda matematică pentru a descrie mișcarea mecanică. El a argumentat că o singură lege poate să descrie atât mișcarea planetelor, cât și căderea unui măr din pom. El spunea că „toate fenomenele naturii pot să depindă de anumite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
forțe prin care particulele corpurilor, din anumite cauze necunoscute până acum fie sunt atrase unele către altele, formând obiecte de forme regulate, fie se resping reciproc și se Îndepărtează unele de altele”23. După cum afirmă cele trei legi ale lui Newton: un corp În repaus rămâne În repaus, iar un corp În mișcare rămâne În mișcare uniformă În linie dreapta dacă nu suferă acțiunea unei forțe; accelerația unui corp este direct proporțională cu forța aplicată și În direcția În care forța
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]