1,279 matches
-
după arătările duhului” (David, 1997, p. 18). Același P.I. David apreciază că mulți dintre reprezentanții sectelor fac uz de drepturile omului, de libertatea religioasă. Multe secte învrăjbesc neamurile, etniile, folosesc arma și amenințarea politică (David, 1998). „Nebunia religioasă duce la nihilism” (David, 1998). Sectanții au vizat instituții de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sentimentul cosmic cedează locul problematicii personale și apoi „umanizării și clarificării”; misterul și mitul (un mister „metafizic”, nu „estetic”, ca la alți poeți moderni); sentimentul tragic al vieții („tragism psihic” ca „spaimă de neant și de moarte”), nu însă și nihilism (de la care îl salvează, în opinia autoarei, „echilibrul moral de esență stoică, simțul estetic, forța mitică, puntea solidă cu sursele preclasice, convingerea unității și armoniei ei cosmice, ingenuumul în forța lucrurilor și capacitatea de a înțelege”); panteismul (Dumnezeu e în
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
acțiune implică „orientarea [...] spre Orient, adică spre noi înșine”. Dat fiind că „moștenim un pământ răsăritean și părinți creștini” de rit oriental, argumentează el, „soarta noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice”. Redeclarându-și poziția antioccidentalizantă, doctrinarul ortodoxist susține că „occidentalizarea”, „nihilismul occidentalizant” ar însemna „negarea posibilităților noastre creatoare”, „negarea principială a unei culturi românești” și, implicit, „acceptarea unui destin de popor născut mort”. Prin adoptarea autohtonismului drept principiu de temelie, tradiționalismul „Gândirii” - precizează Crainic - continuă sămănătorismul, dar îl redimensionează. „Sămănătorul” a
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
și socialism (1887), Concepția materialistă a istoriei (1892), Din ideile fundamentale ale socialismului științific (1906) cuprind expuneri ample ale materialismului, ale cărui principii sunt prezentate și exemplificate totdeauna în comparație cu diferite curente ideologice sau filosofice opuse ori divergente (idealismul metafizic, anarhismul, nihilismul, poporanismul). De cele mai multe ori, articolele au un ton polemic, iar atitudinea e a unui propagandist care încearcă să expună cât mai accesibil, cu numeroase exemple concrete și analogii, chestiuni abstracte și complicate. În Neoiobăgia (1910) și Socialismul în țările înapoiate
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
coexistenței pașnice” cu sovietele. În același spirit, Horia Stamatu definește Spania ca „excepția Occidentului”, ceea ce conferă constatărilor sale un relief mai clar. Au mai colaborat Antoaneta Bodisco (Traduceri din Propertiu), Gheorghe V. Bumbești (Revoluția lui Serdiakov), Octavian Vuia (Muncitorul și nihilismul contemporan), Octavian Buhociu (E. Lovinescu, teoretician al civilizației românești) ș.a. N.Fl.
LIBERTATEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
insuficient prelucrat artistic, regăsit în poeziile de gen ale lui Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
un teribil cutremur de pământ ș.a.m.d. Narațiunile sunt teatrul unei competiții fără sfârșit: spirit și materie, benefic și malefic, paradisiac și infernal. Ele exprimă, în ultimă instanță, competiția autorului cu el însuși: lupta dintre scepticismul său împins până la nihilism și la absurd, pe de o parte, și salvarea prin soluția mistică, pe de alta. În slujba acestui agon scriitorul convoacă o multitudine de mijloace, care fac ca prozele lui să fie în același timp romane-frescă de un realism brutal
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
totuși să renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
totul: utilitatea efortului, a muncii, chiar pe cea a vieții sau a lumii, așa cum vedem din cugetările filosofice ale lui E. Cioran, imaginea elocventă a unei mentalități adolescentine în sfera filozofiei; totul este inutil, lipsit de orice ideal; pesimismul, disperarea, nihilismul, scepticismul sunt filosofiile adolescenței; 1) autonomia; adolescența este o lume aparte; ea are dreptul la autonomie; adulții nu au voie să o împiedice, dar în același timp ei trebuie să fie „paznicii” adolescentului, gardienii rațiunii și ai logicii, ai simțului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
noastră filosofica și spirituală e la temelia crizei noastre politice și sociale. Niciodată mai mult că acum lumea noastră nu a avut nevoie, pentru ca sa-si explice crizele, de o reîntoarcere la origini, parcurgându-și curentele agitate ale metafizicii”. Capitolul consacrat nihilismului și cel despre „esență utopiei” au prilejuit considerații „care explică multe din anomaliile istorice pe care le străbatem” (Virgil Ierunca). Aventură de la libertad (1966) dezvolta ideea libertății că aventură și „soarta” libertății în perioada contemporană. S-a remarcat că, „deși
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
literar: poemul. Numai el poate conține în stare pură esența poeziei. Toată așa-numita literatură psihologică sau de document nu interesează. Este lucru mort”. Ceea ce în Manifestul activist către tinerime („Contimporanul”, 1924) le apărea contemporanilor ca spirit de frondă și nihilism ostentativ, contribuind însă decisiv la impunerea și manifestarea lipsită de inhibiții a avangardismului în literatura română interbelică, se revelează a fi, în perspectiva unei practici auctoriale proteice și înclinate către experimentalism, asumarea tranșantă a cadrului axiomatic inaugurat în zorii modernismului
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
-K. Huysmans, Oscar Wilde și Mateiu I. Caragiale, scrisul lui V. se întoarce la rădăcinile obscure ale modernismului literar. Implicat în toate tendințele și mișcările de prefacere extrem-modernistă a artei, cochetând chiar, în manifeste și articole teoretice, cu radicalismul și nihilismul avangardelor, scriitorul a cărui conștiință stă sub semnul de-literaturizării literaturii își construiește ultima operă - schițată în paginile „Contimporanului” (Un escroc sentimental, 1930-1931) - în acord cu estetismul și decadentismul. Personajul central, Lucu Silion, rentier al unei averi scăpătate și avocat
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
în cazul lui Eugen Ionescu, autorul scandalosului Nu din 1934. Criticul ia apărarea tânărului inteligent și teribilist, înțelegând că negativismul provocator al tânărului este expresia unei neîncrederi fundamentale în posibilitatea criticii literare de a da judecăți universal valabile. Comparația cu nihilismul lui Cioran se dovedește potrivită: „Numai că-n vreme ce la Cioran acest scepticism are o bază livrescă și factură filosofică vitalistă și irațională, la Eugen Ionescu el este resortul unor reacții de amărăciune cu prilejul constatării neputinței de a
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
însă a fost împiedicat să le exprime într-o cuvântare ce urma să o rostească la Congresul pentru Apărarea Culturii, instrumentat de sovietici la Paris în 1935, după cum nu sunt comentate în integralitatea lor relațiile cu Leon Șestov și cu nihilismul iraționalist șestovian. Un plus de înțelegere a atitudinii lui Fundoianu față de suprarealism ar fi adus discutarea unor articole apărute în „Integral” (1927). Celelalte cărți ale lui S. au ca trăsătură comună expunerea didactică. SCRIERI: Crochiuri de istorie literară, București, 1974
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
epocă denumită încă „modernă”. Ea părea să se fi blocat într-o secularizare fără de sfârșit, lipsită de continuitate. Dar a fost o „epocă grăbită”, care nu a apucat să se desăvârșească și a dat naștere unei lumi incerte, amenințată de nihilism. Un nihilism asortat însă cu ateism care se manifestă printr-o indefinită proliferare a credințelor, sectelor, ereziilor și dogmatismelor locale. Într-un fel, la sfârșitul secolului XX, secularizarea modernă a fost „atacată” de o „desecularizare” bizară, dovedită prin marele număr
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încă „modernă”. Ea părea să se fi blocat într-o secularizare fără de sfârșit, lipsită de continuitate. Dar a fost o „epocă grăbită”, care nu a apucat să se desăvârșească și a dat naștere unei lumi incerte, amenințată de nihilism. Un nihilism asortat însă cu ateism care se manifestă printr-o indefinită proliferare a credințelor, sectelor, ereziilor și dogmatismelor locale. Într-un fel, la sfârșitul secolului XX, secularizarea modernă a fost „atacată” de o „desecularizare” bizară, dovedită prin marele număr de mișcări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculare postmoderne în aceste opere. Dar temele postmodernismului pedagogic se circumscriu obsedant problematicii educaționale de profunzime: construirea identității personale; deconstrucția unității în feminism, masculinism și homosexualism; dorința de „a fi” la educator și la elev; sinuciderea și omorul; terorismul și nihilismul; dorința de putere și autoritate; statutul enigmatic și statutul provocator în educație; scandalul etic și limbajul scandalos; critica naționalismului și eficientismului curricular; deconstructivismul curricular; ritmul și mișcarea ca fundamente ale experienței umane; deconstrucția autobiografiei; arhitectura sinelui; articularea postmodernă a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost propus de gânditorul italian Gianni Vattimo în eseul Dialettica, differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat lui Marin Mincu, devenit postfață la traducerea în românește a lucrării La fine d’ella modernita (Garzanti, 1985; trad. rom.: Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, traducere de Ș. Mincu, Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and the Politics of Cultural Studies, Routledge, New York, 1993, pp. 127-142. 67. Vezi C.A. Bowers, „Orthodoxy in Marxist Educational Theory”, Discourse, 1/ 1981; The Promise of Theory: Education and the Politics of Cultural Change, Longman, New York, 1984; „The Dialectic Nihilism and the State: Implications for an Emancipatory Theory of Education”, Educational Theory, 36/1986; Elements of a Postliberal Theory of Education, Teachers College Press, New York, 1987; „Some Questions about the Anachronistic Elements in the Giroux-McLaren Theory of a Critical Pedagogy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deutschen Universität, 1933); Introducere în metafizică (Einführung in die Metaphysik, 1935); Originea operei de artă (Der Ursprung des Kunstwerkes, 1935); Epoca concepțiilor despre lume (Die Zeit des Weltbildes, 1938); Hölderlin și esența poeziei (Hölderlin und das Wesen der Dichtung, 1936); Nihilismul european (Der europäische Nihilismus, 1940); Logos (1944); Aletheia (1943); Pentru lămurirea „lăsării-de-a-fi” (Zur Erörterung der Gelassenheit, 1945); Depășirea metafizicii (Die Überwindung der Metaphysik, 1946); Scrisoare despre umanism (Brief über den „Humanismus”, 1946); Experiența gândirii (Aus der Erfahrung des Denkens, 1947
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
găsi. Becket, el însuși dezamăgit, propune o soluție aparent absurdă, însă singura care mai poate salva „așteptarea” - absența ca dovadă a existenței, sugerând ipoteza „creației din nimic” (creatio ex nihilo), dar și incapacitatea noastră de a înțelege, accepta și suporta nihilismul sau nonsensul existențial: nu există sens, noi suntem sensul! Teama de a fi singuri în univers este teribilă și tocmai „așteptarea originară”, acest „trebuie să vină Cineva”, liniștește pe moment creierul nostru obsedat de ordine și prizonier al lanțurilor cauzale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de sus a sânilor / trasează în goană lungi semne sângerii”. Discursul liric e mai puțin segmentat, eliptic și abrupt, conservându-și totuși adresa directă, tensiunea și urgența căutărilor, cum și ambivalența. Căci există în versurile lui P. un paradox al nihilismului, și nu întîmplător este citat Emil Cioran, „scepticul de serviciu” al veacului trecut. Fără să își confecționeze iluzii facile din paravane și ocheane colorate, poetul se află angajat într-o acerbă bătălie, a cărei miză stă în înfruntarea polemică a
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
absolut al unei ere spirituale noi, autonomă și autarhică, internaționalist proletară, un timp al triumfului tehnic - utilajele și mașinile devin, alături de chipul monumentalizat al muncitorului, o emblemă a noii poezii -, în care legatul trecutului e abolit cu desăvârșire. Răspunsul la „nihilismul” retrospectiv și la neangajarea partinică a Proletkultului s-a bazat pe teza leninistă - din celebrul articol Organizația de partid și literatura de partid - a „celor două culturi”, burgheză și proletară, cu corolarele „valorificării critice a moștenirii culturale” și, în planul
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
un viitor infinit, iar alții i-au proclamat deja sfârșitul -, acest „concept-șperaclu”, maleabil până la irelevanță, văzut a da seama de o vârstă a civilizației care a generat o „literatură a epuizării”, calificat în fel și chip (considerat, spre exemplu, un „nihilism voios”, sau un „romantism postelectronic”, sau o „epocă de aur postistorică” ș.a.m.d.), a devenit un adevărat mit cultural, al cărui proteism nu îi afectează, ci, dimpotrivă, îi sporește importanța. În cultura și în literatura română, referirile la p.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
CC, 1986, 1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo?, F, 1988, 1; Mircea Mihăieș, Bazar postmodernist, F, 1988, 4; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina, Pitești, 1993; Țeposu, Istoria, passim; Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, tr. Ștefania Mincu, postfață Marin Mincu, Constanța, 1993; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Emilia Parpală- Afana, Poezia semiotică: promoția ’80, Craiova, 1994; [Postmodernismul], „Euphorion”, 1994, 43-45; Matei Călinescu
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]