399 matches
-
retrospectiv, Radu Vasile pe fostul său purtător de cuvînt: "Departamentul de imagine, condus de purtătorul de cuvînt al guvernului, a fost în timpul mandatului meu un exemplu viu de incompetență profesională. Primul purtător de cuvînt, Răsvan Popescu, a fost cel mai nimerit exemplu a ceea ce înseamnă frondă cuvîntătoare față de premierul a cărui imagine trebuia, prin forța, lucrurilor să o cultive. Cu o mină blazată și veșnic obosită, asemenea unui sceptic căzut definitiv și fără scăpare pe gînduri, Răsvan Popescu nu putea să
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
ca intertextualitate, text dialogic). Tocmai pentru că nu încearcă impunerea unei forme speciei care a ales libertatea tuturor formelor, cartea prezentată aici este un ghid al complexității eseului, al neliniștii lui. Avertismentul autoarei în Cuvînt înainte ni se pare cea mai nimerită invitație la lectură: "despre aceste cărți șeseurileț, despre zona de neliniște pe care o deschid și despre întregurile înspre care arată va fi vorba aici, dar și despre modurile în care ambiguitatea, dinamica și deschiderea lor nu pot fi spuse
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
dă nuanța. Din îmbinarea lor se naște stilul, rafinarea născînd apetență pentru esențe, iar subtilitatea dînd putința de a le exprima concis. S-ar putea crede că cine are acces la esențe le va exprima spontan în forma cea mai nimerită, că așadar omul profund e automat înzestrat cu harul expresiei, cînd de fapt drama filozofilor de aici vine: din neputința de a poseda simultan amîndouă însușirile. Norocul generației mele este că, avînd în Gabriel Liiceanu un exemplu de îmbinare a
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
și, pur și simplu, nu mai înțelege pe ce lume i-a fost dat să trăiască. Ar vrea să scrie relatarea aceasta la persoana întâi, dar dintr-un fel de pudoare combinată cu nevoia de autodeta- șare crede că mai nimerită ar fi persoana a treia. Se mai gândește că și alții pot păți la fel și atunci nu are rost să se pună pe el însuși în prim plan... Dar parcă nu mă pot abține și atunci las garda jos
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
al... (sar un rând!) ...râgâind după mese copioase, rozul de șef arogant, leneș, apatic, ori glumeț, șmecheros, din cabinetele capitonate, înaintea cărora, cetățeanul, hăituit, dacă apucă să intre, își face mai întâi cruce... (Răspuns cuprins în întrebare.) * Ce ocaziune mai nimerită decât sumitul evropenesc... Ce nimereală mai bună AR FI G|SIT EI, cei răi de gură, cu călimările-n brâu, mici, mari, groși, subțirei, decât să scrie: ...și tranzitară, dânșii, tranzitară, săracii dă iei, până ajunseră oaminii la secerea dă
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Sfântul Sava - mitul creator de istorie Dacă cineva ar avea curiozitatea de a trasa o paralelă între Banatul istoric și orice altă zonă a Europei, probabil că cea mai nimerită comparație ar fi - păstrând proporțiile, desigur - Elveția. Firește, făra a avea francezi, italieni, germani sau retoromani, dar reunind români, șvabi, maghiari, sârbi, ca să nu îi amintim decât pe aceștia. O Elveție în mic, așadar, un spațiu restrâns în care etniile
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
con de umbră. Ea se află la ea acasă, cu o largă piața literară a care ar trebui să fie mai bine orânduita, cu eforturi conștiente de a ameliora difuzarea cărților și publicațiilor pe tot spațiul românesc. O cale mai nimerita de a forța porțile spre străinătate a și care cere multă continuitate în efort a rămâne aceea de a oferi burse și înlesniri unor tineri străini care ne-ar cunoaște valorile ăla față loculuiă, și din care măcar o parte
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
deservicii decât servicii comunității academice respective. Pur și simplu, ei au ajuns la concluzia că e onoarea lor în joc și că devin complicii murdarelor afaceri ale deocheatului multimiliardar dacă îi mențin chipul surâzător în holul principal al universității. în ce privește nimerita comparare a mareșalului cu Hitler, am serioase dubii că statuia acestuia din urmă tronează nu pe holurile, dar nici măcar în debaralele Bundestagului. Faptul că destinul germanilor s-a împletit un anumit interval de timp cu acela al Führer-ului nu constituie
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
în ea poți găsi, etalată într-o formă directă, natura intimă a autoarei noastre. Sînt cărți în care autorul nu reușește să-și ascundă, în spatele tehnicii scrisului, fondul propriu al ființei sale, și tocmai asemenea cărți sînt porțile cele mai nimerite spre a intra în lumea ascunsă a personalității lui. Iată de ce Obolul visului merită toată atenția: departe de a fi o capodoperă, ea este tomul privilegiat din a cărui lectură putem desprinde portretul de scriitor al Margueritei Yourcenar. Cel dintîi
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
acolo. Numai că, deși locul acestor secvențe putea fi, practic, oricare (de vreme ce penultima e o motivație foarte personală a scrierii acestei cărți, iar cea din urmă conține chiar episodul funeraliilor liderului sovietic), plasarea lor la mantinelă este, cred, cea mai nimerită opțiune. Ea creează o formă interesantă de suspans teoretic, o confuzie emoțională cumva mutantă, dotată cu două inimi și - așa cum se cuvine - cu două creiere. Iată, bunăoară, vocea naratorului nu doar omniscient, ci și perfect conștient, apropiindu-se periculos de
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
estetica, fie ea a cuvîntului, fie a culorii. Tocmai de aceea, autorul pare a cădea peste expresii fericite fără să-și propună asta, muncit parcă de un drac expresiv care îi pune în gură, la momentul potrivit, vorba cea mai nimerită. Iar cînd un om scrie savuros nu fiindcă vrea, ci fiindcă așa îi vine, dintr-un imbold de praștie discursivă, atunci putem fi siguri că avem de-a face cu un talent. Dar un talent pe care, culmea consternării, autorul
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
etichetată drept „prefăcătorie“ (p. 61), cu un termen pe care îl luăm ca atare de la traducător, deși tăria lui e prea malițioasă. Poate că pentru Spiegelfechterei varianta mai blîndă de „joc al aparențelor“ sau de „ficțiune“ ar fi fost mai nimerită. E greu să ni-l închipuim pe Kant ca pe un prefăcut care, în ipocrizia lui, a putut scrie cele trei Critici cu care a întemeiat filosofia Europei. E drept, Schopenhauer e sarcastic în judecarea contemporanilor, dar față de Kant are
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
ale recensământului din 2012, care arată că populația României este de 20.121.641 de persoane (în scădere cu aproximativ 1,5 milioane de locuitori față de 2002), dar și că minoritățile naționale sunt în scădere, cu excepția etniei rrome. Este un nimerit prilej pentru Ovidiu Șimonca să stea de vorbă, în revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 423, 11- 17 iulie), cu Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române, cel care a și publicat, la Editura Compania, un studiu intitulat Drama noastră
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
-n urm\ l-am l\sat Două cărări în fața aveam În codru-ngălbenit de toamnă. Și trist, c-odată nu puteam Să merg pe amîndouă, lung priveam Cum una prin desiș se pierde-n taină. Pe-a două am mers, crezînd-o nimerita, Părînd de altfel mai puțin umblata, De mușchi și iarbă năpădita; Dar tot că prima ocolita De pas de om, abia călcata. Stăteau pitiș sub frunze ruginii, Surori dorminde-n somn îmbrățișat. Păstrăm pe prima pentru altă zi! Dar mă-ndoiam
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoții cei mai de seamă, ca să le vîndă pe Isus. 11. Cînd au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat, și i-au făgăduit bani. Și Iuda căuta un prilej nimerit, ca să-L dea în mîinile lor. 12. În ziua dintîi a praznicului Azimilor, cînd jertfeau Paștele, ucenicii lui Isus I-au zis: "Unde voiești să ne ducem să-Ți pregătim ca să mănînci Paștele?" 13. El a trimis pe doi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
viața nepotului Mariei Stuart, oaspetele regelui Spaniei și viitor monarh al Angliei. Momentul a trecut. De aceea Îmi Închipui că mascații tăi sunt acum furioși, hotărâți să se răzbune. Pe deasupra, nu le convine ca martorii să vorbească; și cea mai nimerită metodă de-a amuți un martor este să-i faci de hac... Se Întorsese ca să-l privească fix pe interlocutor. Ai prins situația? Mă bucur. Iar acum, căpitane Alatriste, ți-am acordat prea mult timp și am alte treburi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din istoria literară a Capitalei (Literaturile Bucureștiului, sau Despre memoria fără amintiri, fotografii de Ion Lazu și Dan Vatamaniuc). Despre acesta din urmă scriu acum, fiindcă mi-a turnat cu boierească mărinimie în cupa amintirilor o sumă de nostalgii catifelat nimerite în aerul tomnatic zgribulit de afară. Am copilărit la câteva străzi de casa lui George Bacovia, la doi pași de Șoseaua Giurgiului (ba chiar de câteva ori i-am cărat sifoane doamnei Agatha, pe când straniul Gabriel îi făcea curte maică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a vorbit mai mult dinlăuntrul unei înțelegeri mai mici. De aici și cantitățile uriașe de maculatură pe care gînditorii, adăpostiți sub titulatura de filozofia științei, au simțit nevoia să o scrie pe marginea ei. Nu știu ce altă disciplină este astăzi mai nimerită să ilustreze diletantismul filozofilor în materie de știință ca această ,filozofie a științei". Ea e locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
cea a sănătății. Poate din pricina că sănătatea e unică, iar bolile sînt atît de numeroase. Ori, inversînd cauza cu efectul: bolile sînt multiple pentru că însăși starea de boală e complexă. * Ușurarea pe care o încercăm atunci cînd găsim o comparație nimerita, proba a împrejurării că lumea concretului în care ne învîrtim e capabilă încă, prin autoritatea ei ancestrala, a ne ocroti. * Minciună: o ficțiune interesată, sacrificata realului. * Îndrăzneala: o prezență tendențioasa. Lașitatea: o absență tendențioasa. * Înfruntarea cunoașterii. De la lipsa de interes
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
ghicea paloarea. Sultana slăbea, căpăta cearcăne în jurul ochilor. I se găsi un mic revolver sidefat în noptieră. Ioanide și Saferian, fără multe explicații, prin aluzii, înțeleseră situația. Lui Saferian îi venea greu să facă mărturisirea, la urma urmelor era mai nimerită o legătură a Sultanei cu un om inteligent ca Ioanide, ea ar fi putut fi salutară. Ar fi evitat orice semn că are vreo cunoștință de asemenea raporturi. Numai gândul unei astfel de propuneri rușina pe Manigomian, ca fiind o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a fi fost odată în raporturi mai intime, însă nu rezulta din întîlnirile decente ale celor împricinați nimic suspect. Într-un cuvânt, madam Farfara prefera pentru ea și pentru Ioana oameni "bine", cu usage du G. Călinescu monde. Cea mai nimerită metodă de a destrăma o legătură superficială era pentru Ioanide a ieși cât mai mult în lume, și într-adevăr necesitatea profesională îl obliga să facă acest lucru. Întâi de toate, Ioanide fu nevoit a vizita pe Ermil Conțescu, a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Conțescu, îți ofer locul meu oricând. . - Îl primesc, răspundea acesta din urmă, tot o să facemmai mult decât voi! Asemenea dialog îl făcu pe Gonzalv Ionescu să înțeleagă că atacul direct împotriva lui Conțescu n-avea sorți de izbândă, cel mai nimerit mijloc rămânând acela de a-și face pe cât posibil un aliat din el. Concluzia banchetului demoraliză complet pe Gonzalv. Acesta se aștepta ca la sfârșitul mesei să se ofere lui Conțescu o decorație. Semnalase o anume mișcare printre personajele oficiale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ținea numai la copii. - Consimțirea voluntară a soției ușurează situația. Voi avea o stimă deosebită pentru noua soție, care m-a înțeles și m-a ajutat. . - Am să pledez pentru dumneata pe lângă nepoata luiConțescu. . - Nu cred că e cea mai nimerită alegere, repet, pentrumotivele pe care le-am spus. Evident, mă voi supune, fără a-mi lua responsabilitatea. . - Atunci ce e de făcut, domnule Gonzalv? . - Domnul Conțescu nu exclude și o altă soluție maipotrivită, pe care o aprob bucuros. Văd însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi!" . - Gavrilcea spune peste tot că se va institui anume pedeapsa cu moartea. Pomponescu mușcă puțin buza de sus, nu de spaimă, ci din neplăcerea de a se vedea astfel minimalizat de Gulimănescu. . - Plecarea în străinătate era soluția cea mai nimerită. Ex-ministrul surâse melancolic. . - Unde locuiești? Întrebă Gulimănescu. . - Acasă la mine. Ce întrebare! . - Poate că nu strica să fi transferat averea pe numele altuia. Se vor confisca averile foștilor demnitari. Pomponescu izgoni cu mâna spectrul vindictei. . - La catedră te-ai întors
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
foarte mulțumiți. Printre noi nu există inchizitori. — Bun. Nervurile din tencuială împart plafonul sanctuarului în șase secțiuni. Tema cea mai potrivită este creația: Geneza, capitolul unu. — Plafonul?... Domnul Smail se gîndea că peretele din fața orgii ar fi locul cel mai nimerit. — Peretele din fața orgii va ilustra lumea în ziua a șaptea, cînd Dumnezeu o contemplă și se declară mulțumit. — Pare rezonabil. — Bun. O să fac schițe. Ideile pe care le schița în caiet se materializau atît de repede, că-i sugeau energia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]