575 matches
-
de entusiasm ce s`a părut a fi un cult cu adevărat păgânesc. Dicend aceste noi constatăm numai un fapt, iar`nu detragem nimic din meritul poetului, măcar-că din punct de vedere creștinesc meritele i-se perd cu totul în Nirvana pe care a cântat`o....". Aproape aceleași cuvinte scrie în Cronica sa, pe care o ține la Hotoan, preotul Vasile Patcașiu (1844-1932) participant alături de V. Lucaciu în grupul românilor care duc "Memorandumul" la Viena (1892) și la procesul "memorandiștilor" de la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
adevărat că și redactorii literari de valoare părăsiseră ziarul. Primul dintre ei fusese I. L. Caragiale, care pleca după o activitate de șase luni, răstimp în care tipărise aici editoriale politice semnate cu inițiala C. sau cu pseudonimul Falstaff, articolul În Nirvana, scris la moartea lui M. Eminescu, cronici dedicate evenimentelor politice ale zilei și cronici fanteziste iscălite când Hans, când Nastratin ori Zoil. Cu acest ultim pseudonim erau semnate și cronicile teatrale ale fostului director de teatru, păstrând încă în suflet
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
secolului, se manifestă cu o seamă de cronici și recenzii A. Alexandrescu-Dorna. Personalității lui Eminescu i se rezervă un spațiu deosebit, începând cu numărul 3 din primul an, când se tipărea articolul Poetul Eminescu s-a stins. Au urmat În Nirvana, al lui Caragiale, apoi discursurile funebre rostite de D. Aug. Laurian, directorul gazetei, și Gr. Ventura, prefața lui T. Maiorescu la a patra ediție a poeziilor eminesciene, amintirile lui Dimitrie Teleor și C. Bărcănescu. Moartea lui V. Alecsandri e consemnată
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
mod spontan în conștiența transcendentă fără limite a nemuritoarei „Minți Tao”. Această transformare, cunoscută sub diferite nume în limba engleză, ca enlightement („iluminare”), transcendece („transcendență”), liberation („eliberare”) și awakening („trezire”), în tradiția Zen a Japoniei ca satori, în sanscrită ca nirvana și în limbajul taoist ca wu-dao („trezirea către Cale”), se produce, de obicei, brusc și pe neașteptate, în urma practicii îndelungate și tenace, într-o strălucire orbitoare de inspirație universală care transportă mintea dincolo de cuvinte și concepte, într-un loc mai
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de gândire Întinde ramuri sfinte ce mișcă în șoptire; Din crengi de negre gânduri cântarea se desprinde Și albele ei aripi la ceruri le întinde. [ANDREI MUREȘANU (B)] ANDREI MUREȘANU Tablou dramatic într-un act 2254 [PERSOANELE] MUREȘANU MORS INDIFERENTIALUL (NIRVANA) GENIUL LUMINEI IRIS (Scena înfățișază un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de-o parte stânci crăpate, unele țepene, altele răsturnate, de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu un handicap din start, fapt ce provoacă o criză în perceperea/acceptarea unei Ființe Supreme, de o milostenie infinită. Alternativa prezentată îndeobște este repetarea vieții, deci posibilitatea de a repara greșelile și a obține în final raiul sub forma Nirvanei; cu alte cuvinte amânarea verdictului și întârzierea acestei evoluții, motiv pentru care creștinismul a respins-o . Deși nu acesta (propagarea doctrinei reîncarnării) este scopul nostru, nu ne jenăm deloc să afirmăm totuși că această doctrină oferă - așa cum susțin inclusiv biologi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
filosofia europeană, pledează faptul că filosofia indiană este lipsită de enunțarea unei finalități/scop a complicatului drum al existenței umane, pe care doar îl descrie cu lux de amănunte, așa cum l-au văzut inițiații. Se spune că pentru un Arhat, Nirvana nu este o stare post mortem, ci el o vede în decursul vieții sale terestre . Acesta este un răspuns la o întrebare posibilă: de unde se știe, atât de precis uneori, ce este dincolo de lumea fizică? Ajunși aici, trebuie să facem
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ordin spiritual, trecând apoi în planul nirvanic (fig. II.10 − F) dar, pentru omul mediu actual, aici se sfârșește încercarea de a ajunge și mai ales rămâne în segmentul spiritual al Universului (v. §II.4.1.2). Mai mult, realizarea nirvanei nu este decât punctul de plecare într’o evoluție mai elevată . Pentru că, “în viața spirituală, dacă un aspirant nu râvnește la o lumină mai înaltă (segmentul supraspiritual al Universului, n.n.), extaz și putere, aceasta este începutul morții sale ”. Nirvana înseamnă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
realizarea nirvanei nu este decât punctul de plecare într’o evoluție mai elevată . Pentru că, “în viața spirituală, dacă un aspirant nu râvnește la o lumină mai înaltă (segmentul supraspiritual al Universului, n.n.), extaz și putere, aceasta este începutul morții sale ”. Nirvana înseamnă dispariția oricărei identități, deci contopirea cu Atman. Cu atât mai mult, trecerea în planul nirvanic este doar începutul unei alte serii de reîn“carnări”, cu cât “pluralitatea Spiritelor (iar nu unicitatea unui Spirit suprem, Atman, rezultat prin contopire, n.n.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
momentului morții. Deci, în momentul perceperii Luminii Clare Primordiale, omul se află deja în starea de suflet, în planul corespunzător. El are posibilitatea, dacă e suficient de evoluat, deci apropiat de planul nirvanic (v. − C) să obțină, conform , eliberarea în Nirvana, prin recunoașterea acestei lumini ca fiindu-i proprie adică, spunem noi, să relizeze saltul calitativ. Dacă nu reușește, deci dacă n’a atins decât o poziție intermediară în planul sufletesc (v. fig. II.13 − B), pentru suflet urmează a doua
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
necesar, Lumina Clară Primordială se întunecă progresiv, trecând în Lumina Clară Secundară și dispărând apoi pentru a lăsa locul adevăratului Bardo. </footnote> (coborârea lentă în direcția planului inferior, cel intelectual). În această etapă, se poate obține eliberarea, dar nu în Nirvana, ci într’o stare inferioară, prenirvanică , fie prin recunoașterea Luminii Clare Secundare ce caracterizează începutul etapei (ceea ce sugerează încarnarea în planul imediat inferior, cel intelectual), fie a zeităților liniștite, respectiv iritate (încarnare în zone diferențiate ale astralului). În aceste plane
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
într’o altă lume decât după dobândirea capacității respective în lumea vizibilă a “simțurilor”.” În acest sens, revine adesea la concepția sacrificiului, ca de exemplu: “În țările budiste din nord, unde se învață doctrina Nirmanakayașilor − acei bodhisattva care renunță la Nirvana bine câștigată sau la veșmântul Dharmakaya (și una și alta închizându le pentru totdeauna lumea oamenilor) pentru a asista invizibili omenirea și a o duce în cele din urmă la Parinirvana − fiecare nou Bodhisattva, sau mare Adept inițiat, este numit
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a fost revelată în filosofia hindusă: “Conștiința pură, sufletul, nu reclamă un corp material” oferă în acest sens “declarația” zeului Mahasena: “Eu doresc ca aici, în lumea zeilor, trecând prin existențe tot mai înalte, să ajung să intru în Nibbana (Nirvana, n.n.)”.Iar în Samkhya se arată că “după atingerea perfecțiunii în cursul acestui ciclu vor putea să treacă în [cel] următor, ca domnitori ai sistemelor universale . Sfârșitul evoluției în regnul uman este asociat uneori cu eliberarea, contopirea prin pierderea oricărei
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
arată că “după atingerea perfecțiunii în cursul acestui ciclu vor putea să treacă în [cel] următor, ca domnitori ai sistemelor universale . Sfârșitul evoluției în regnul uman este asociat uneori cu eliberarea, contopirea prin pierderea oricărei identități cu Brahman a sufletului (Nirvana) [89]. Dar, conform celor arătate de Ramanuja (citat de [89]) sufletele continuă să existe ca entități distincte și după eliberare. Aceasta permite ca ele să participe la un nou ciclu evolutiv într’un regn superior. </footnote>. În regnul uman se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fi om (ci semizeu, n.n.), va depăși Natura (segmentul material al Universului, n.n.) și în mod impersonal, însă totuși conștient, în uniune cu toți Iluminații, va ajuta la împlinirea Legii Înaltei Evoluții (evoluția segmentului spiritual al Universului, n.n.) pentru care Nirvana nu este decât începutul”. Starea de Nirvana nu este fixă și nici finală . Odată cu al cincilea salt calitativ, de la finalul evoluției în planul sufletesc a corpului cauzal − la care participă doar o parte a individualităților (v. fig. II.17) −, se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Natura (segmentul material al Universului, n.n.) și în mod impersonal, însă totuși conștient, în uniune cu toți Iluminații, va ajuta la împlinirea Legii Înaltei Evoluții (evoluția segmentului spiritual al Universului, n.n.) pentru care Nirvana nu este decât începutul”. Starea de Nirvana nu este fixă și nici finală . Odată cu al cincilea salt calitativ, de la finalul evoluției în planul sufletesc a corpului cauzal − la care participă doar o parte a individualităților (v. fig. II.17) −, se dezvăluie primul regn ce derulează ciclul exclusiv
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unui Adept. Bodhisattva o dezvoltă în el însuși pe măsură ce înaintează pe cărare. După ce a ajuns ținta și i-a refuzat roadele (v. §II.4.1.1, n.n.), el rămâne pe pământ, ca Adept; iar când moare, în loc de a intra în Nirvana, rămâne în acel corp glorios pe care l’a țesut pentru el însuși, invizibil omenirii neinițiate, spre a o supraveghea (v. pag. 166, n.n.) și proteja (deci reîn“carnarea” în planul astral, n.n.). Sambhogakaya este același lucru, dar cu lustrul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Mihai Eminescu: Ce e amorul, Sonet (S-a stins viața falnicei Veneții), precum și poezia Lui Eminescu de Al. Vlahuță. Se reiau pagini critice aparținând lui Titu Maiorescu (Poetul Eminescu) și C. Dobrogeanu Gherea (Pesimismul lui Eminescu). Fragmente din articolul În Nirvana al lui I.L. Caragiale, ca și amintirile lui G. Panu (Eminescu și Veronica Micle) sau D. Teleor (Paltonul lui Eminescu, Eminescu sufleor), conturează o imagine a marelui poet. M.V.
MIHAIL EMINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288119_a_289448]
-
transferurilor de teme și motive, asupra laboratorului de creație al scriitorului. Ediții: Ioan Droc, Expozițiunea de la Paris, pref. edit., Cluj-Napoca, 1976; I. L. Caragiale, Teatru, pref. edit., București, 1980, Cele mai frumoase scrisori, pref. edit., Ploiești, 2000, Triptic pentru Eminescu. În Nirvana, Ironie, Două note, Ploiești, 2000, (în colaborare cu Nicolae Boaru), Opere, I-IV, pref. Eugen Simion, București, 2000-2002 (în colaborare cu Stancu Ilin și Nicolae Bârna). Repere bibliografice: Radu Mareș, Constantin Hârlav, TR, 1975, 4; Ion Marcoș, Ioan Droc, „Expozițiunea
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
Filosofie. Publică de timpuriu și își continuă activitatea în timpul studenției. Scrie la „Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură și subiectele abordate - fiind variațiuni pe
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
1981; 15 Young Romanian Poets, îngr. și pref. trad., București, 1982; Trei poeți englezi contemporani (Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin), introd. Mircea Ivănescu, București, 1989 (în colaborare cu Denisa Comănescu și Mircea Ivănescu); Erich van Ruysbeek, O fărâmă de Nirvana, pref. Eugène van Itterbeek, București, 1992; Focuri pe apă. 7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger naar het woord-Călător către cuvânt
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Lam, Varșovia, f.a. (în colaborare); Tematy rumunskie [Teme românești], pref. trad., Poznan, 1931; Mihai Eminescu, Cesarz i proletariusz [Împărat și proletar], Poznan, 1932, Wybór poezji i poematów [Culegere de poezii și poeme], pref. Nicolae Iorga, cu un eseu biografic (În Nirvana) de I. L. Caragiale, Varșovia, 1933; [Versuri], în Emil Biedrzycki, Zarys dziejów literatury rumunskiej z antologja poezji [Schiță a istoriei literaturii române cu o antologie de poezie], îngr. Wlodzimierz Lewik, Lvov, 1935. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 335-336; Velea, Interferențe, 11-22
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
aptitudini deosebite, a abordat și poemul de meditație, pe care a încercat să îl îmbine cu satira. Meditațiile lui se concentrează cu predilecție pe tema deșertăciunii. Poate și sub influența lui Schopenhauer și a lui Mihai Eminescu, a scris poemul Nirvana. Calea vieții, unde versifică incolor precepte budiste, extrase din cărțile orientalistului francez Eugène Bournouf (din care a și tradus câteva fragmente). Aceleași înclinații transpar și din nuvela Cele cinci surori de la Târgul Neamțului, a cărei atmosferă amintește de Cezara lui
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
fiind „o sinteză a vieții interioare și a celei exterioare după procedeul romanului”. Cartea se va numi Luceafărul sau Romanul lui Eminescu și se întinde pe spațiul a trei volume: Luceafărul (1935), care se referă la copilăria și adolescența poetului, Nirvana (1936), vizând perioada studenției la Viena și Berlin, și Carmen Saeculare (1936), care figurează ultima perioadă a existenței poetului, cu insistență asupra bolii și morții sale. Romanul a avut succes, cunoscând numeroase ediții, înainte și chiar după cel de-al
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]