1,376 matches
-
de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță cu cei care s-au întâlnit cu ele. Dincolo de cântec începe pustiul... Grigore Vieru Dincolo de mierla ce se-aude-n ramuri/ Ard ale pustiei nisipoase flamuri. Lili Bobu Ilustrați cel mai elocvent metafora lui Nichita Stănescu: ,, Poetul este ca soldatul. El n-are viață personală.” Toată existența dumneavoastră s-a transformat, a devenit vers - ,,ființă întru Poezie”, cum v-a numit Academicianul Mihai Cimpoi. Pentru
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță cu cei care s-au întâlnit cu ele. Dincolo de cântec începe pustiul... Grigore Vieru Dincolo de mierla ce se-aude-n ramuri/ Ard ale pustiei nisipoase flamuri. Lili Bobu Ilustrați cel mai elocvent metafora lui Nichita Stănescu: ,, Poetul este ca soldatul. El n-are viață personală.” Toată existența dumneavoastră s-a transformat, a devenit vers - ,,ființă întru Poezie”, cum v-a numit Academicianul Mihai Cimpoi. Pentru
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
o ultimă-mbrățișare Și să ne plimbăm un timp alene... Doar noi doi - două crivățuri înduioșate, Care se țin încleștate unul de altul: Doi îndrăgostiți ai veșniciei Ce aleargă către salcia divină. Voi continua a așterne slove pe pământ... Pâraie nisipoase ce se mișcă: Tentacule ale unei glorii reci Care mă cheamă iar și iar.... Îmi spui că vrei a ne juca ca austrul sec, Îmi zici că vrei să facem un tango de neuitat, Îmi îndrugi verzi și uscate, Că
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Andezit industrial și de construcție - tonă Andezit ornamental - mc Anhidrit - tonă Antracit - tonă Ape geotermale - mc Ape minerale naturale - mii litri sau mc Ape minerale terapeutice - mii litri sau mc Aragonit industrial - tonă Aragonit ornamental - mc Ardezie - tonă Argilă caolinoasă - nisipoasă - tonă Argilă caolinoasă - tonă Argilă comună - tonă Argilă refractară - tonă Aur din aluviuni - g Baritină - tonă Bauxită silicioasă - tonă Bazalt - tonă Bentonită - tonă Calcar dolomitic cu brucit - tonă Calcar industrial și de construcție - tonă Calcar ornamental - mc Calcit - tonă Cărbune
INSTRUCȚIUNI TEHNICE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298093]
-
de culoare brună, brună-cenușie, până la brună închisă, în funcție de cantitatea de humus. Este moderat la puternic alcalin, pH=7,7-8,3, moderat humifer 2,1-3,7%, puternic carbonatic 12,2-14,1%, fără săruri ușor solubile (cloruri, sulfați), mijlociu aprovizionat cu azot total (0,10-0,19g %), cu textură nisipoasă și nisipo-lutoasă, de bonitate mijlocie și superioară pentru plopul alb, stejar, salcâm, frasin. Bonitatea acestui sol este determinată de regimul de umiditate (perioada de inundație - nivelul apei freatice - precipitații), care este variabil în funcție de capacitatea de reținere a apei
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer (cod 4.5.3.O.). Este răspândit pe o suprafață de 5,60 ha (3%), acest tip de stațiune se găsește pe stațiuni din lunci montane și premontane, cu soluri aluviale moderat humifere, mijlociu profunde și profunde, nisipoase și nisipo - lutoase, slab scheletice sau semischeletice (cu bolovăniș, prundiș sau ambele), cu conținut submijlociu de substanțe nutritive, dar freatic umede, de aceea bine aprovizionate cu apă accesibilă, uneori - în sectoare mai depărtate de cursul apei - chiar gleizate în adâncime
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
deficit de apă accesibilă Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale. Promovarea regenerării naturale generative. 8FA 2DT 8FA 2DT Tăieri de îngrijire Tăieri igienă 4.5.3.0. Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer 983.1 - Aniniș de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m) - 5,60 ha Substanțe nutritive; apă accesibilă. Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale. Promovarea regenerării naturale generative. 6 AN 3 MO 1DT 6 AN 3 MO 1DT Tăieri igienă ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
de pădure Tabelul 4.5.1.1 Nr. crt Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală Codul Diagnoză ha % Super. Mijloc. Infer. 1. 4.1.2.0. 418.1 Făget de stâncărie (i) 194,17 97 - - 194,17 2. 4.5.3.0. 983.1 Aniniș de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m) 5,60 3 - 5,60 - Total păduri ha 199,77 100 - 5,60 194,17 TOTAL U.P. % 100 - - 3 97 Din tabelul de mai sus se poate observa că majoritatea arboretelor din cadrul acestui U.P. sunt de productivitate inferioară (97%), urmate de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
Quercetum pedunculiflorae Borza, 1937; Convallario-Quercetum roboris Soo, (1939) 1957. 8 Tipuri de pădure (TP) 5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie, 5412 Goruneto- stejăret de productivitate inferioară, 6161 Stejăret normal din silvostepă, 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă, 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță, 8432 Amestec de stejar brumăriu cu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
1957. 8 Tipuri de pădure (TP) 5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie, 5412 Goruneto- stejăret de productivitate inferioară, 6161 Stejăret normal din silvostepă, 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă, 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță, 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță, 8433 Amestec de cer și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
în general în apă. Specie timidă, speriată se refugiază în apă (Sos, 2011). Masculi deseori migrează între bazinele de apă pentru a găsi partenere. Femelele sunt fidele locurilor de depunere a pontei, ce sunt zone înclinate, însorite cu un sol nisipos, afânat. Numărul ouălor depuse este între 2-20. Juvenilii eclozează cu dimensiuni de 23-33 mm. Maturitate sexuală masculii o ating pe la 6 ani, femele peste 15 ani. Genul Emys face parte din familia de țestoase Emydidae, cunoscută și sub numele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
sau lent curgătoare, cu pesti mici si suficiente locuri de pândă. În perioada de reproducere preferă apa dulce față de cea sărată sau salmastră. Habitatele preferate pentru cuibărit sunt reprezentate de pâraie, râuri mici și canale cu maluri abrupte și nisipoase în care își sapă cuibul. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 23B. Date specifice speciei Alcedo athis la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Alcedo athis 2 Informații specifice speciei Specie identificată în majoritatea habitatelor acvatice din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
habitat Cuibărește în diferite habitate deschise și semideschise mozaicate cu tufărișuri, în zonele de agricultură și pășunile abandonate, în livezile tratate în mod tradițional extensiv, în lizierele pădurilor și în regenerările naturale ale habitatelor forestiere. Arată o preferință pentru solurile nisipoase, acide și aride cu vegetație ierboasă rară și scurtă (sub 5 cm). Foarte rar pot fi găsite cuibărind și în habitate antropice, precum parcurile de mari dimensiuni din localități. 7 Fotografii - Tabelul 38B. Date specifice speciei Lullula arborea la nivelul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Specie stepică xero-termofilă extrem de localizată, considerată inițial un relict postglaciar asociat speciilor xerofile de pelin (Artemisia sp.) din Asia Centrală. Ulterior, s-a răspândit până în regiunile stepice din Europa Centrală. Preferă enclavele de vegetație stepică aflate pe substrat nisipos sau loessoid. Răspândire. Specie paleoarctică, răspândită din estul Europei până în Siberia. După unii autori, populațiile din Europa ar aparține subspeciei Catopta thrips polonica (Daniel, 1955). Populațiile din România sunt extrem de izolate, distribuite în Câmpia Transilvaniei, Moldova și Dobrogea
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
contactul cu platoul vulcanic spre dobândirea caracterului organic, solurile fiind brune feriiluviale-prepodzoluri. Slaba înclinare și existența unei pături dense de ierburi favorizează staționarea apei și acumularea materialului brut, în condițiile unei adâncimi de până la 40 cm, cu schelet, textură nisipoasă și slabă structură până la nestructurare, beneficiind de un pH moderat acid în jur de 5 și saturare în baze V<30%. Sub pădurile de molid, amestec fag și molid și sub pajiștile de platou, formațiuni vegetale satisfăcând inclusiv spațiul calderei
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
la suprafață sunt dominant friabile cu permeabilitate ridicată și sunt reprezentate de pietrișuri, nisipuri și depozite de loess, gradul de acoperire este de 100%. Acestea s-au depus în mediu fluvio-lacustru și au o permeabilitate mai redusă decât cele exclusiv nisipoase, iar structura lor e dominant încrucișată, tipică zonelor marginale de acumulare. Acestea permit formarea unor soluri cu băltiri în partea superioară, lăcoviști. Pentru caracterizarea geologică s-a utilizat Harta Geologică a României scara 1:200.000, foaia Turnu Măgurele K-35-I elaborată
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
elaborată de Institutul de Geologie în anul 1962. Harta se afla la Anexa 11.2.5 Caracterizarea geologică a componentelor ce interacționează cu factorii abiotici Distribuția spațială a depozitelor de suprafață prezintă două caracteristici distincte. În apropierea fluviului structura cvasiorizontală, cu depozite nisipoase, aluviale recente acoperă partea de sud a sitului. Acestea sunt intercalate de loessuri aduse de Dunăre la debite mari și sunt prezente în benzi foarte fine care permit fie stagnarea apei pe profilul de sol, fie băltirea acesteia la suprafață
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
cald. Drenajul subteran este mai accentuat pe formele pozitive de relief, grinduri sau conuri de aluviuni și mai puțin intens pe formele negative de relief, unde se acumulează un plus de umiditate, care influențează procesele pedogenetice din luncă. Pe formațiunile nisipoase din incinta Dăbuleni, depresiunile interdunare alternează cu dunele, chiar și după antropizarea luncii, iar pe ele se poate instala vara un regim hidrologic semi-deșertic, în timp ce în depresiuni apa freatică se poate găsi la numai câțiva centimetri adâncime. Tabel
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
deasupra Mării Mediterane întâlnește mase de aer mai reci de origine est sau nord-europeană în spațiul din sudul Câmpiei Române. Regimul eolian Vântul are un rol morfogenetic important în sit, pe cea mai mare parte a suprafeței datorită prezenței solurilor nisipoase, a unor suprafețe lipsite de vegetație și a proximității abruptului sudic al Câmpiei Dăbuleni. Datorită poziției geografice, vânturile se canalizează pe Valea Dunării și au origine predominant vestică. Calmul atmosferic este prezent în proporție de 34-38% din perioada unui an
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
a sitului. Climatul în situl Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu este favorabil dezvoltării speciilor termofile și helioterme, iubitoare de lumină și căldură. Cantitățile reduse de precipitații, alături de evaporația puternică favorizează și prezența speciilor xerofile sau a celor adaptate solurilor afânate, nisipoase. Pe de altă parte, poziția în proximitatea fluviului contribuie la menținerea suprafețelor ocupate de corpuri de apă, care alături de temperaturile ridicate ale aerului și durata mare de strălucire a Soarelui asigură condiții ecologice favorabile pentru plantele higrofile și hidrofile
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
modifice ușor în sensul creșterii umidității aerului. Geologie Spațiul ocupat de sit s-a format mai ales în Holocen prin aluvionarea realizată de Dunăre și de afluenții săi din Câmpia Română. Structura sedimentelor în luncă este încrucișată și, între conuri nisipoase, depozitele dominante la suprafață, se află lentile de loess și nisipuri argiloase, care au un rol determinant în menținerea apei freatice aproape de suprafață. Această structură și compoziție a depozitelor superficiale constituie un substrat favorabil păstrării umectării și implicit speciilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
eoliene, care acoperă cea mai mare parte a sitului, dar care sunt condiționate de frecvența și intensitatea vântului în sezonul cald caracterizat de episoade secetoase și de deficit de umiditate. Aceste procese asigură uscare optimă a terenurilor și a solurilor nisipoase, pe care se desfășoară pajiștile secundare ce sunt habitatul preferat de Spermophilus citellus. Hidrografia Nivelele și debitele apelor freatice sunt favorizate în egală măsură de climat, dar și de structura litologică încrucișată ce permite păstrarea acviferelor și alimentarea permanentă a
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
vecinătatea aria protejată Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare Ridicată ... ... 4.2. Utilizarea terenului Situl se afla în bioregiunea continentală și cuprinde terenuri cu soluri nisipoase din sudul câmpiei Române. În zona nordică a sitului acestea sunt utilizate în scop agricol în timp ce în sud sunt utilizate preponderent ca pășuni. Cea mai mare parte din suprafața ariei naturale protejate este ocupată de pășuni secundare -77,11%
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
regiune este format din câmpii și lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se găsesc suprafețe cu aspect neted de coline care urcă până la extremitatea nordică a teritoriului. În zona nordică a sitului terenurile cu soluri nisipoase sunt utilizate în scop agricol, în timp ce în sud sunt utilizate preponderent ca pășuni. Cea mai mare atracție din perspectiva peisajului este canalul de irigații (numit Canalul Zero). De altfel, acesta este și principala atracție pentru turismul de weekend
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
totală a covorului vegetal și a structurii solului; așa cum se menționează și în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, vegetația prezentă în sit este suficient de sensibilă, datorită gradului de fertilitate redus al solurilor de aici-psamosoluri (soluri cu textură nisipoasă și conținut organic redus). Pentru respectivele pajiști, care aparțin de UAT Ianca, nu a fost confirmată existența amenajamentelor pastorale. Conform Registrului Agricol/ Primăriei Comunei Ianca, la nivelul UATului existau în anul 2019 un număr de 2200 capete de caprine și
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]