473 matches
-
preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino (prezența frecventă a nuanțelor cresc. și decresc. determină aspectul unei evoluții sonore ce avansează prin „curbe”). Abundența armoniilor cu septime, none și undecime (ce se remarcă, de altfel, pe parcursul întregului preludiu) reeditează preferința manifestată față de acestea în Les fées sont d’exquises danseuses, statornicind o afinitate armonică, care argumentează, o dată în plus, înlănțuirea continuă a acestor preludii în contextul interpretării. Pedala
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
accentuarea sunetului do exemplul 194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ al sonorității puternic disonante, difuzate de suprapunerea de secunde ce rezultă prin dispunerea în poziție strânsă a sunetelor acordului de si micșorat cu septimă micșorată și nonă mică eliptic de cvintă, aflat pe primul timp al măsurii 17. În spațiul armonic limitat al tonalității, concepția limbajului debussyst bazată în mod esențial pe principiul repetiției (ce presupune, cel mai adesea, doar o subtilă diversificare a ambianței sonore) reprezintă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acel procedeu caracteristic limbajului debussyst de a varia fondul sonor al unei aceleiași idei melodice, metamorfozată de această dată prin proiecțiile sonore ale unor agregate armonice complexe. În acest sens, evoluția discursului explorează sonoritățile unor acorduri succesive de septime și none cu trepte alterate (cel mai adesea, eliptice de cvintă). Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va sublinia în mod corespunzător acest ritm alert al schimbărilor de agregate armonice. În acest caz, Debussy optează pentru evidențierea liniei melodice principale prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce se prelungește pe parcursul a trei timpi), derivând o sonoritate armonică complexă ce combină în același „aliaj” acordul de cu cel expus anterior și rezultând astfel din punct de vedere acustic, rezonanța unui acord de do# major cu septimă mică, nonă mică și treapta a VI-a adăugată (ortografierea enarmonică determinând omologarea intervalelor compuse constitutive). Ultimele două acorduri (fa# major și fa major) vor fi marcate cu efecte distincte ale pedalei de rezonanță, eventuala combinație a acestora fiind privată de un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul întregii creații pentru pian a lui Claude Debussy. Acceptând ipoteza existenței unui plan narativ prestabilit ce își derulează cursul firesc al fazelor sale tradiționale, prima intervenție cu aspect diatonic desfășurată într-o armonie de (cu septima mică și nona mare inserate ca note de pasaj ale planului superior) poate fi interpretată ca o metaforă sonoră a profilării personajului în prim planul imaginii. Dar, figura de-abia întrevăzută, fantasmă a unei închipuiri de-o clipă, apare în scurt timp „contrazisă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
deopotrivă și în ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică), generează vizualizarea acelor mișcări capricioase și unduitoare ale nimfei ce taie crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să evoce imobilitatea unor forme statuare ce se întrevăd la orizonturile secolelor. În secțiunea finală a preludiului, pianul pare a depăși condiția delimitativă a structurii sale temperate. Modulația neașteptată ce avansează de la re minor-ul inițial către do major cu nonă mare propune ideea „purificării” și înălțării la Divinitate. Acest ultim episod reprezintă o reexpoziție concentrată a primei secțiuni, debutând cu același motiv acordic succedat de cromatismul celei de-a doua melopee (Plus lent, très doux et très expressif) ce se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce parcurge în liniște (p, più p) spațiul unui ambitus extins, ca un gest de marcare inițială a „ringului” reprezentației ulterioare. Acest fapt determină rezonarea cu mai multă distincție a terțelor de început, creând efectul armonic corespondent unor acorduri de nonă mare. Acordul de do major cu plasarea sunetului re în prim-planul acestuia din finalul Canopei stabilește o legătură subtilă cu sunetele de început ale terțelor, ce par să rezoneze ca întrun ecou sonoritățile eterice ale acelei lumi antice, fapt
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
este o afecțiune relativ recent identificată și caracterizată. Până la identificarea virusului C, existența celui de-al treilea tip de hepatită, pe lângă cele cunoscute la momentul respectiv (A și B) era susținută de realitatea clinică, care a impus numele de hepatită nonA nonB. VHC reprezintă o problemă de sănătate publică, prevalența globală fiind de 3%, incidența de 1-3/100 000/an și este răspunzător de 20% din cazurile de hepatită acută, 70% din HC, 40% din cirozele hepatice și 30% din transplantele
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Toposul vârtejului, al apelor tulburi, întregește semantismul acvatic nefast, însă îi accentuează componenta heraclitiană. Dinamica spiralată antrenează în sensurile ei toate elementele: focul, aerul (vântul), apa, pământul, mișcărilor stihiilor corespunzând cele interioare, ale personajelor, mai cu seamă ale personajului-emblemă (Teodul, Nona, Ioana): „Facem baie în Styx, prieteni...” (Nona). în același sens, se conturează și tema dansului eliberator, al Nonei sau al Ivancăi, sub „biciurile moi ale ploii”, beție extatică, noua învățătură a lui Zarathustra, „dănțuitorul”. Vârtejului îi corespunde setea, ca stare
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
acvatic nefast, însă îi accentuează componenta heraclitiană. Dinamica spiralată antrenează în sensurile ei toate elementele: focul, aerul (vântul), apa, pământul, mișcărilor stihiilor corespunzând cele interioare, ale personajelor, mai cu seamă ale personajului-emblemă (Teodul, Nona, Ioana): „Facem baie în Styx, prieteni...” (Nona). în același sens, se conturează și tema dansului eliberator, al Nonei sau al Ivancăi, sub „biciurile moi ale ploii”, beție extatică, noua învățătură a lui Zarathustra, „dănțuitorul”. Vârtejului îi corespunde setea, ca stare cosmică, propice germinației și devenirii. La celălalt
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
sensurile ei toate elementele: focul, aerul (vântul), apa, pământul, mișcărilor stihiilor corespunzând cele interioare, ale personajelor, mai cu seamă ale personajului-emblemă (Teodul, Nona, Ioana): „Facem baie în Styx, prieteni...” (Nona). în același sens, se conturează și tema dansului eliberator, al Nonei sau al Ivancăi, sub „biciurile moi ale ploii”, beție extatică, noua învățătură a lui Zarathustra, „dănțuitorul”. Vârtejului îi corespunde setea, ca stare cosmică, propice germinației și devenirii. La celălalt pol se situează imaginea apei clare, senine, izvorul, unda, iezerul, roua
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Wozzeck de Alban Berg. Curând mi-au devenit „familiari“ și Debussy, și Ravel, și Stravinski, și Schönberg și atâția alții care totuși se amestecau pentru mine cu adorația încă totală pentru simfoniile lui Beethoven, dar și cu interesul față de Rogalski, Nona Ottescu, Jora, Paul Constantinescu, parizienii Stan Golestan și Marcel Mihalovici (dintre toți românii înșirați mai sus, singurul care mă mai incită). Mă interesa școala românească de muzică tot așa cum mă interesa noua pictură românească, de la Tonitza la Petrașcu, de la Ghiață
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
truth of the onditioned and the contingent, could not be expressed by fiction". 7 Edgar Allan Poe. Eureka, 1848, p. 9: "But even of treatises on the really limited, although always assumed aș the unlimited, Universe of stars, I know none în which a survey, even of this limited Universe, is șo taken aș to warrant deductions from its individuality". 8 Ibidem. 9 Idem, p. 8: "He who from the top of Ætna casts his eyes leisurely around, is affected chiefly
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
10 Idem, p. 8: "There is, în this world at least, no such thing aș demonstration". 11 Idem, p. 9: "But even of treatises on the really limited, although always assumed aș the un limited, Universe of stars, I know none în which a survey, even of this limited Universe, is șo taken aș to warrant deductions from its individuality". 12 Ibidem: "He presents the subject, however, not în its individuality but în its generality. His theme, în its last result
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
added, în that silent, yet importunate and terrible influence which for centuries hâd moulded the destinies of his family, and which made him what I now saw him - what he was. Such opinions need no comment, and I will make none". (În Edgar Allan Poe, The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 239). Ion Barbu pare să preia această sugestie din textul poesc. "Sentience" are o fundamentare metafizica în identitatea om/ divinitate proclamata de Poe, în Eureka
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of Letters. În especial - let him make no effort în Science -unless anonymously, or with the view of waiting patiently the judgment of posterity. Because universal or even versatile geniuses have rarely or never been known, therefore, thinks the world, none such can ever be. A "therefore" of this kind is, with the world, conclusive. But what is the fact, aș taught uș by analysis of mental power? Simply, that highest genius - that the genius which all men instantaneously acknowledge aș
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
2007: 40 and mainly Munteanu 2012: 356), that is the meaning (or sense) considered aș the object of hermeneutics which Coseriu called (starting with the 50's) lingüística del texto. It seems it does not (or at least only partially). None of the things stated by Hașdeu (and Bréal) entitles uș to support such a hypothesis. At Coseriu, on the other hand, the objects of text linguistics and of linguistic skeology are clearly delimitated. This does not mean that the two
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este nonsens. Înfometarea, lipsurile extreme, umilirea, tortura, izolarea sau dimpotrivă, privarea de intimitate, războiul psihologic ar putea transforma omul în fiară, în bestie ori în nebun. Și când colo, tocmai aceste condiții dezumanizante, transfigurează. Intrăm într-o lume a lui nonA. Abia deposedat de tot, abia scos din sfera lui a avea, omul intră în sfera lui a fi. Dar nu orice om. Ci cel înzestrat, omul excepțional. Sfântul, martirul sau eroul. Aceștia sunt oameni pentru care consumul este derizoriu, importantă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
1986). LABBENS Jean: Sociologie de la pauvret�, le tiers monde et le quart monde (1978). LAPEYRONNIE Didier: LAUTMAN Jacques, MENDRAS Henri (ed.): L�Esprit des lieux. Localit�s et changement social en France (1986). LAVAU G�rard, GRUNBERG G�rard, MAYER Nona et al.: L�Univers politique des classes moyennes (1983). MAFFESOLI Michel: La Connaissance ordinaire. Pr�cîș de sociologie compr�hensive (1985). MANN Patrice: L�Action collective (1991). MAURICE Marc, SELLIER Fran�ois, SILVESTRE Jean-Jacques: Politique dՎducation et organisation industrielle en
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofiei istoriei, antropologiei și etnologiei, ca primul care a formulat o metodă sistematică de cercetare istorică și a dezvoltat o teorie a istoriei care a devansat mult ceea ce au realizat contemporanii săi. În studiul introductiv la cartea Vico, Știința nouă, Nona Facon scrie: "Italia are prin Vico un Bacon și un Descartes în epistemologie, un Grotius și un Montesquieu în filosofia dreptului, un Kant în problematica frumosului, un filosof al culturii care-l precede pe Heder și generația marilor gânditori ai
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Cornel Galben - cu prețuire, 12.XI,2010, Bacău (Valeriu Matei, Editura Feed Balk, 2010); Domnului Cornel Galben, În semn de profundă prețuire pentru scriitorul, editorul și prietenul deosebit; Devoțiunea lui Ion Cârnu Piatra Neamț, 5 mai - 2006 - (Satul din univers, Editura Nona, 2000); Mai galben ca aurul e Cornel (Emil Popa - Să nu ucizi neiubind, Editura Babel, 2001). 20 noiembrie 2012 Ultima săptămână. Din cărțile selectate ieri pentru a fi donate bibliotecii moineștene, iată alte câteva autografe: Distinsului Prof. Cornel Galben Stima
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Sergiu Poroșnicu Ț. Dan Romila P. Maria Ștefan C. Virginia Toderașcu D. Maria Ursăcescu A. Valentin Vexler M. Rica Zugravu V. Gheorghe Agape I. Matei Agarici Valerian Airinei Ioan Alexandru Elenă Ambrono Eleonora Bălan Mircea Băhnăreanu Mihai Bercovici Sidariu Bogos Nona Călcii Liviu Chebac Valeriu Chiriac Evelina Chirilă Ioan Cojan Eustațiu Cornoiu Aurelia Gaița Constantin Galeriu Elenă Goagă Mihai Iacob Anton Idriceanu Silvia Ignat Vasile lonașcu Adrian Jianu Larisa Leibovici Rubin Macovei Nicolae Mihailovici Leo Obreja Constantin Păcuraru Laurențiu Pădineanu Nicolae
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]