721 matches
-
Dicț. esențial, 869-870; Ruxandra Cesereanu, Cioran ca Rastignac, Ciadaev, Oblomov și epigon al lui Iov, ST, 2001, 1; Al. Călinescu, Un portret al lui Cioran, ATN, 2001, 3; Irina Petraș, Două cărți despre Emil Cioran, APF, 2001, 10; Ștefan Borbély, Nonșalanța regresivă, „22”, 2001, 572; Manolescu, Lista, III, 364-370; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 200-202; Anca Hațiegan, Carte de familie, ST, 2003, 4-5; Tudorel Urian, Nenea Iancu & sons, RL, 2003, 32. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
starea sănătății lui e din ce în ce mai rea. Bolnav de cancer, se va stinge în conacul de la Mircești. A fost o zodie norocoasă aceea în care s-a născut scriitorul. Cu firea lui senină și echilibrată, A. pășește prin viață lin, cu nonșalanță, gata oricând să guste o plăcere, cu delicii de rafinat epicureu. E înclinat spre confort și reverie, dar tânjește mereu să cutreiere prin ținuturi cu un soare blând și învăluitor. Dacă pare uneori infatuat și distant, mai ales în raport cu tânăra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
referire la valoarea notei de la Bacalaureat (p. 60) sau la acei care-și uită limba maternă prin cele străinătăți (p. 138), savoarea unor termeni - diagnostic al socialului prezent (p. 97) sau despre nocivitatea unui fost cenaclu... (p. 70) ș.a. Cu nonșalanță, ni se dezvăluie câteva tipuri de cultură (gândul nostru îndreptându-se și spre clasificarea oferită de profesorul Paul Cornea, în a sa Introducere în teoria lecturii), fiind frapați, mai ales, de măiestria tipului de cultură schweitzer (p. 94), posibil, făcând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
feței, era mobilă și elastică, din interiorul ei țâșnind subțire, tremurătoare dar totdeauna corectă, o emisiune vocală venită parcă de undeva de departe. O fi ales "proful" Pițu acel fragment la cursul practic de retroversiune pentru a da un temei nonșalanței sale față de acel "savoir-faire" al pronunției cu care se împăunau chiar colege a căror performanță era departe de modelul parizian? Iată ce ne relatează, după trecerea dincolo de Stix a Magistrului Cajvanez, un fost discipol, îmbarcat o vreme pe arca Patafizicului
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Adj. Qui a le caractère de l'hypocrisie. Nu vă dau sursa, având obligația de a o proteja de lenea celor care citează după o sursă secundară și de-a binelea marginală, cum e prezenta carte și te trimit cu nonșalanță la origine. 122 AS: Un anacronism grosolan. Nici Guillaume de Lorris, nici Jean de Meun, nu citiseră operele autorului dramatic francez și mai ales ale exegeților lui carpato-dunăreano-prutnici pentru a face o asemenea apropiere. 123 Expresie desemnând în Franța călugărițele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de creștere și de sfințire în viața creștinului. A doua motivație se naște din dorința de a răspunde provocărilor pe care le prezintă viața socială contemporană atunci când, prin etalarea opțiunilor sale morale, face ca sacramentul reconcilierii să fie abordat cu nonșalanță de înșiși creștinii declarați. O a treia motivație este susținută de intenția de a găsi modalități autentice prin care omul să poată privi și aborda acest sacrament ca un moment original și unic în esența sa, în care se întâlnește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica manifestă astăzi un interes deosebit față de diferitele dimensiuni sacramentale ale reconcilierii, dar care sunt umbrite deseori de criza care ispitește omul în plan moral și mai ales spiritual. Aceasta face ca sacramentul să fie abordat cu o atitudine de nonșalanță chiar și de către creștinii declarați. În acest caz, Biserica propune și caută soluții pertinente. În implicarea sa, ea poate să accentueze rolul fundamental pe care îl conține însuși procesul dialogic din sacramentul reconcilierii, atunci când e privit și abordat în toată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
hilariante), dar predominantă e zeflemeaua subțire, condescendentă și totuși incisivă. O emfază subtil autoironică dă farmec posturii de toreador ori de duelgiu impenitent (Corrida, Racheta, Mănușă). Treptat, pornirile polemice se calmează, făcând loc unui discurs confesiv, liric, în care fantezia, nonșalanța și umorul polizează asperitățile sincerității. Veritabilul roman autobiografic în versuri are, în chip vădit, ca erou pe A. Relativ puține, unele însă antologice, sunt cronicile brodate în jurul unui eveniment, al unor figuri politice ori ținând de faptul divers (Five o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
cu lanțul de la bicicletă, liniștea huruie ca aspiratorul, inima este o păpușă mecanică, ochii se fac de sticlă, iar sufletul se declară „un dicționar funerar”. Cu o „fantezie de Pierrot incorigibil cabotin”, cum spune Nicolae Manolescu, poezia lui I. are nonșalanța dublată ferm de limpezimi caustice, un teribilism dublat de „travaliul atent asupra compoziției interne a poemelor” și un onirism erotico-avangardist bine strunit de cruzimea disecțiilor lirice. Dacă în Cântece de trecut strada, Radu G. Țeposu vedea Orașul „fără solemnitatea prozaică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
textului construit, regizat, jucat se însoțește, cu preaplinul știut, de una "profesionalizată", care este aceea a lecturii. Pentru criticul de profesie, vocația înseamnă deopotrivă aptitudine hermeneutică și talentul de a o exercita și de a o transmite, oarecum disimulat, cu nonșalanța pe care însuși o numea, la Sainte-Beuve, causerie. Călinescu a fost un spirit cu desăvîrșire liber: liber de pedantismul profesoral și de constrîngerile vreunei "metode". Creator și nonconformist, într-o relație de profundă empatie cu lumea "personajelor" înfățișate, care pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit unor opinii de grup) și redistribuind accentele, niște exemple mai mereu oportune. El oficiază ca un veritabil sacerdot, aflat în posesia unor instrumente a căror cizelare (notabilă, întrucât autorul a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare: Avansezi suficient de mult spre înăuntru (A. Pleșu, Despre îngeri: 73 și în CLRA) Recurgem nepermis de des, și cu o stranie nonșalanță, la explicații de tip magic (idem: 94). 4.4. Este, de asemenea, în extindere tiparul cult în care adverbul cuantificator antepus se atașează direct grupului adjectival, fără prepoziție: relații ierarhice unanim acceptate (A. Țiglea, Sociologie: 49) [puncte] egal depărtate (A
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
că vreți să cumpărați câte ceva. În primul rând, va asigur că veți fi primiți cu ostilitate de către majoritatea vânzătoarelor, acrite și ele de viața asta plină de privațiuni. Apoi, presupunând că veți găsi câte ceva de cumpărat, veți vedea cu câtă nonșalanță se umflă prețurile sau cu câtă bucurie nu vi se mai dă restul; dacă veți scoate carnetul, veți vedea cum unele produse zac pitite prin depozite. Despre ambalaje, nu mai are rost să vorbim. Astea sunt pentru risipitorii din capitalism
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și mai bine. Generosul Georges Georges avea o avere bunicică rămasă de la înaintașii săi și chiar dacă evita să facă paradă cu bunăstarea sa, transpira mai peste tot o anume stare de naturalețe, acompaniată de o anumită stare de comoditate și nonșalanță pe care ți-o asigură conturile dolofane. Vila cochetă, lacul, piscina și parcul imens te umpleau de admirație pentru tot ce înseamnă bun gust și rafinament artistic. Nimic nu era la întîmplare, totul era aranjat, dirijat și construit de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
hrănesc măslinii ca printr-un miracol. Acolo unde totul arde, unde apa este un miraj, măslinul adună, din locuri doar de el știute, puțină umezeală. Versanți arși de incendii devastatoare stau mărturie mută a unor dureri trecute. Șoseaua șerpuiește cu nonșalanță printre munți de stîncă, printre sate de-o vîrstă cu Zeus, printre văi irigate și inundate de un verde crud, buratec. Apoi urcă și se apropie de templul lui Apollo, asediat de autocare și mașini din toată lumea, venite acolo pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
exact aceleași gânduri care mă înghioldesc și pe mine, clipe în care eram convins de existența acelei limbi comune. Dar, cum am spus, era suficient să văd un bețivan soios, un puțoi care își bagă și-și scoate cu o nonșalanță ce dă de gândit sau vreo cucoană grasă și gălăgioasă - și-mi pierea orice chef. Și începeam din nou să cred că acea limbă comună e doar scorneală. Îmi reproșa cineva că aș cere prea mult de la oameni. De ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
problemă ar fi dacă nu cumva toți oamenii ĂȘTIA nu se recunosc în impostura și în snobismul ei, dacă nu cumva le e simpatică pentru că se văd pe ei înșiși. Și ei ar fi vrut să-și asume cu aceeași nonșalanță impostura. Sau ceva de genul ăsta. Chiar nu pot să vă explic mai bine de-atât. 24. Cârnați Presupoziția mea e asta. Că în București majoritatea celor care trăiesc sunt întreținuți de rudele din provincie. Să trăiești în București e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
scop, finalitate. Descrii lumea având un mobil, care aici este evident unul abject. Să distrugi totul. Orice alogen, cum eram eu, are intenții necurate. Și cred că au mai fost uimiți de detașarea cu care am scris cartea și de nonșalanța sau nesimțirea cu care am sfidat tabu-urile. Nu am făcut propagandă. Ei așa credeau că se scrie. Proslăvind. Nu mai țineam de un teritoriu, cum se întâmpla în cazul lor. Între timp, Farmacistu începuse să plângă. - Bă, era să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a nu mai înțelege nimic, acest om ar trebui să devină conștient că el, din poziția în care se află, are nevoie vitală de un climat de moralitate și corectitudine. Corectitudine care trebuie să înceapă cu el însuși. Spunând cu nonșalanță, inconștient ,,și eu în locul lor aș fura dacă nu aș fi prins”, acesta își face singur rău ,,legiferând” în felul acesta ,,dreptul” altora mai șmecheri de a-l jefui pe el însuși. Iată, întâlnim aceeași debusolare dintotdeauna a omului de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
un teren neutru. Cu mișcări abia perceptibile am reușit să-mi scot mâna din zona periculoasă. Am răsuflat ușurat. Eram salvat. Respiram în voie. Rezemat cu ambele coate de bancă, într-o atitudine de "cumințenia pământului", mi-am îndreptat cu nonșalanță spre gură mâna stângă, introducând în cavitatea bucală firimitura sustrasă cu o frică terifiantă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Uf! Dumnezeule! Papilele gustative au receptat cu viteza luminii aromele materialului primit, iradiindu-le în tot spațiul destinat acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o alesese ghinionul și nu dragostea de care avea atâta nevoie? Unul dintre ei, mai mult sau mai puțin, își chinuia sufletul alintându-și o dorință din interior care venea și pleca distrugând cu bună știință dragostea. Își aminti cu nonșalanță când o întrebă: - Dar tu câți ani ai? Sunt foarte curios. - Tu nu știi că nu se întreabă niciodată o doamnă câți ani are?! N-ai decât să ghicești. - Hai, te rog! Chiar nu-mi spui dacă nu ghicesc? Când
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
până în acest moment. La această destăinuire, Nicole roși, dar imediat se concentră asupra ținutei sale căutând să facă o comparație cu cea a lui. Alin, era de o eleganță ce depășea limita oricărui tânăr de acea vârstă. - Ai precizat cu nonșalanță că m-ai căutat, dar de unde știai că ai să mă găsești aici?, întrebă ea, curioasă ca un copil. - Mi-a șoptit o păsărică ce stătea pe o frunză de ficus și care ciugulea o picătură de apă rămasă după
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zona fostă a ministerului. Sau, poate, știa Petre Roman că, cu timpul, adică în mai puțin de o săptămână, va deveni un fel de prim-ministru al României. Nu aveam decât curiozități normale, care la Palatul Victoria se difuzau cu nonșalanță. Personal, ca lucrător constant al Direcției Protocolului, simțeam cum se încerca să îmi devină agreabile persoane pe care nu le întâlnisem niciodată, dar care insistau să pătrundă spre noua conducere. Sala de așteptare de la intrarea laterală prin strada Paris era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Intuind că se vor ridica și alte probleme decât cele cuprinse în Raport (ceea ce s-a și dovedit), am mers, înainte de plecare, la ministrul de externe Ioan Totu, cerându-i instrucțiuni suplimentare pe care să le am în vedere; cu nonșalanță, ministrul mi-a spus că știu eu mai bine ce am de făcut și am plecat cum am venit; flatarea pe care o afișa mi-a gâdilat orgoliul, dar nu mi-a mirosit tocmai bine, pentru că, dincolo de ceea ce știam eu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
onoarei. Nici azi nu-mi vine ușor să o definesc, acea autoritate care a vegheat ca o rigidă și augustă fantomă-judecătoare și definitivă a lungii, lungii mele copilării și adolescențe. Poate era vorba doar de ființele care-mi impuneau prin nonșalanța cu care acceptau existența, realul, realitatea fizică și cea socială, lejeritate, ușurință, care-mi dădeau impresia că „ei se află acasă În lume” sau, fapt mai grav În ceea ce mă privea, că lumea aceasta În care „fusesem eu parașutat” era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]