1,996 matches
-
receptor. 4. Paralimbajul reprezintă calitatea vorbirii (include elemente de ritm, ton, folosirea pauzelor etc.). Unele cercetări apreciază că 39% din înțelesul comunicării depinde de paralimbaj. 5. Comunicarea nonverbală este comunicarea care se petrece în afara limbajului verbalizat; ea este continuă (comunicăm nonverbal în orice moment) și include un evantai larg de forme (de la contactul vizual, expresiile feței, limbajul trupului la îmbrăcăminte și mobilier). 6. Metacomunicarea reprezintă apariția unor implicații ale mesajului care nu pot fi direct atribuite înțelesului cuvintelor sau modului cum
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vocii, viteza, pauzele etc.) pentru a transmite aceste emoții. Paralimbajul va ajuta partenerul să distingă emoțiile respective, deși conținutul mesajului (cele șapte litere) nu posedă o semnificație proprie în acest sens. 6. Referitor la legătura dintre comunicarea verbală și cea nonverbală, cursanții își vor alege câte un partener și vor primi un text de la formator (două povestioare); ei vor trebui să-i citească prima povestioară partenerului, fără să aibă nici un fel de reacție nonverbală. Cea de-a doua povestioară va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la legătura dintre comunicarea verbală și cea nonverbală, cursanții își vor alege câte un partener și vor primi un text de la formator (două povestioare); ei vor trebui să-i citească prima povestioară partenerului, fără să aibă nici un fel de reacție nonverbală. Cea de-a doua povestioară va trebui comunicată nonverbal celuilalt - fără să existe nici un fel de comunicare verbală. Se vor discuta implicațiile pe care le are fiecare dintre cele două forme ale comunicării asupra celeilalte. 7. O adaptare pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își vor alege câte un partener și vor primi un text de la formator (două povestioare); ei vor trebui să-i citească prima povestioară partenerului, fără să aibă nici un fel de reacție nonverbală. Cea de-a doua povestioară va trebui comunicată nonverbal celuilalt - fără să existe nici un fel de comunicare verbală. Se vor discuta implicațiile pe care le are fiecare dintre cele două forme ale comunicării asupra celeilalte. 7. O adaptare pe care am efectuat-o după T.K. Gamble și M. Gamble
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
află, chiar și comunicarea vizuală trebuind să fie „înghețată”; celălalt observator va trebui să comenteze ceea ce vede, apoi discuția se va lărgi la nivelul întregului grup de participanți. 8. Încercați un experiment care să cuprindă spațiul și distanța ca acte nonverbale de comunicare. Așezați-vă în scaunul favorit al cuiva din familia dumneavoastră sau stați mai aproape de cei cu care interacționați decât o faceți de obicei. Apoi relatați în cuprinsul unei pagini reacțiile pe care le-au avut ceilalți și ce
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevii ostili unii față de alții și față de profesor. După două săptămâni, în care situația în acea clasă nu s-a ameliorat deloc, Ioana a citit într-o duminică o carte despre limbajul trupului și a înțeles rolul ambientului în comunicarea nonverbală. Ea le-a propus elevilor ei un joc de comunicare prin care a descoperit ce pasiuni îi animă pe aceștia. Astfel, a aflat că elevul M. are talent la desen (exersează după ore cu grafitti pe zidurile unei case abandonate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu după mult timp, elevii au început să fie mai degajați și chiar să vină cu mai multă plăcere la școală. Întrebăritc "Întrebări" 1. Ce credeți că a declanșat atitudinea pozitivă a elevilor față de școală? 2. Cum puteți aplica comunicarea nonverbală în jurul dumneavoastră, acolo unde trăiți și lucrați? Construiți cât mai multe idei concrete și puneți-le în practică chiar de mâine. Capitolul 4tc "Capitolul 4" Bariere în comunicare și aspecte privind eficiența comunicării tc "Bariere în comunicare și aspecte privind
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Schmuck, 1992, p. 249) par să se înscrie într-o asemenea perspectivă când vorbesc despre patru niveluri importante de comunicare în clasă: - în primul rând, este vorba despre mesajul adus în atenție în același timp de către comunicarea verbală și cea nonverbală; este limpede că, atunci când cele două nu sunt consonante, avem de-a face cu o serioasă scădere a eficienței comunicării, tradusă direct într-una sau mai multe asemenea bariere; - o a doua arie este reprezentată de intențiile manifeste și intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În afară de alegerea metodei de prezentare, vorbitorul trebuie să țină cont de alte câteva aspecte care vor influența modul în care va fi receptat mesajul transmis de el. Unele dintre acestea au fost tratate în capitolele anterioare (cum ar fi comunicarea nonverbală și paralimbajul), așa că vom încerca aici să rezumăm importanța câtorva linii de forță. În primul rând, vorbitorul trebuie să aibă grijă la modul în care se prezintă audienței: aici ne focalizăm asupra unor aspecte cum ar fi: (1) îmbrăcămintea (este
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar fi: dacă tema este bine aleasă în raport cu prezentatorul sau cu audiența, dacă prezentarea este coerentă, se încadrează în timp și este distribuită proporționat pe cele trei părți: introducere, conținut, încheiere, dacă prezentatorul folosește adecvat formele de comunicare verbală și nonverbală etc.). 2. Un alt exercițiu constă în pregătirea unui număr de patru-cinci prezentatori pe diferite teme, o parte dintre aceștia abordând discursul informativ, iar ceilalți, pe cel persuasiv. După ce prezentările au avut loc, cursanții vor trebui să identifice cu acuratețe
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-i la cofetărie pe banii lui; 2) conversia se manifestă prin conflicte emoționale exprimate în limbajul trupului; astfel, chiar dacă într-un grup unii elevi/studenți nu exteriorizează prin cuvinte un conflict pe care-l au cu restul membrilor grupului, reacții nonverbale de închidere, poziționări agresive etc. pot să înrăutățească atmosfera de lucru în respectiva echipă fără ca prin aceasta conflictul să se poată rezolva; 3) deplasarea/înlocuirea: presupune procesul inconștient de transferare a emoției de la obiectul (sau situația) de care este într-
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de mâine trebuie să renunțați la acest obicei. Nu este imposibil, dar nu vă face plăcere, nu este așa? Dar dacă ar trebui să renunțați la mai multe obiceiuri plăcute în același timp?; - o critică trebuie completată cu un mesaj nonverbal pozitiv, de apropiere, de relaxare, destindere, dându-se curs și sferei de argumentare și motivare a persoanei criticate, deoarece, din perspectiva sa, cel incriminat crede că are dreptate (este motivul pentru care a și adoptat respectivul comportament). De altfel, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi analizate cu atenție; (4) intensitatea - uneori cursanții discută anumite subiecte implicându-se emoțional (acest lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în experiența cursanților trebuie să prevaleze celor vagi și impersonale. Focus-group-ul este o metodă complexă, nu neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o caracteristică (spre exemplu: calm, energic, vesel etc.), și fiecare să-și noteze numele în dreptul uneia dintre ele - avem astfel constituite șase grupuri cu identități primare gata formate. În ceea ce privește controversa creativă, putem propune un exercițiu care folosește extrem de mult capacitățile nonverbale, procedura putând fi folosită, de altfel, pentru relevarea și dezvoltarea comportamentului comunicațional nonverbal. Astfel, elevii/studenții sunt rugați să formeze un cerc mare în mijlocul clasei; apoi, fără să comunice între ei altfel decât prin mesaje nonverbale, ei vor trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numele în dreptul uneia dintre ele - avem astfel constituite șase grupuri cu identități primare gata formate. În ceea ce privește controversa creativă, putem propune un exercițiu care folosește extrem de mult capacitățile nonverbale, procedura putând fi folosită, de altfel, pentru relevarea și dezvoltarea comportamentului comunicațional nonverbal. Astfel, elevii/studenții sunt rugați să formeze un cerc mare în mijlocul clasei; apoi, fără să comunice între ei altfel decât prin mesaje nonverbale, ei vor trebui să se dividă în grupuri de câte patru. Dacă unele grupuri devin prea mari
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosește extrem de mult capacitățile nonverbale, procedura putând fi folosită, de altfel, pentru relevarea și dezvoltarea comportamentului comunicațional nonverbal. Astfel, elevii/studenții sunt rugați să formeze un cerc mare în mijlocul clasei; apoi, fără să comunice între ei altfel decât prin mesaje nonverbale, ei vor trebui să se dividă în grupuri de câte patru. Dacă unele grupuri devin prea mari, profesorul trebuie să le reamintească că sunt admise numai grupurile de patru membri și să le sugereze să găsească alt grup sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup, nici persoanele ce trebuie să părăsească grupul. Când toată clasa/grupa de studenți s-a împărțit în grupuri de câte patru, fiecare elev/student va trebui să le împărtășească celorlalți experiența sa, în sensul dificultății alegerii grupului, al mesajelor nonverbale emise sau recepționate privind admiterea în grup sau rejectarea din acesta. Într-o etapă ulterioară, clasa reunită va discuta pentru alcătuirea unei liste de comportamente prin care se comunică altora acceptarea sau respingerea din grup, o listă de sentimente privind
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și specifice; b) după domeniul social afectat: academice/școlare, socioprofesionale; c) după natură: discronologii, disimetrii cerebro funcționale, disadaptative (mai ales pentru mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
determină apariția tulburărilor de limbaj și de pronunție; dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special a celei cognitive, iar de cele mai multe ori limbajul expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină - cu alte cuvinte, vorbirea nu reflectă nivelul real de înțelegere al copilului trisomic, iar nivelul lor intelectual și aptitudinal poate fi minimalizat/subestimat datorită dificultăților întâmpinate în organizarea și oferirea de răspunsuri verbale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin artterapie a copiilor cu tulburări emoționale, relații conflictuale, deficiențe în plan senzorial, cognitiv este evocată adesea în literatura de specialitate. Dificultatea preșcolarilor și școlarilor mici în a-și descrie verbal propriile emoții și gânduri își găsește rezolvarea în exprimarea nonverbală din artterapie. Exprimarea liberă și creativă a emoțiilor, ideilor, temerilor într-un loc special, sigur, suportiv, alături de o persoană specializată este condiția principală în desfășurarea eficace a acestor ședințe. Desenul, pictura, modelajul, teatrul, dansul, muzica, marionetele sunt tehnicile creative cele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
ideilor, temerilor într-un loc special, sigur, suportiv, alături de o persoană specializată este condiția principală în desfășurarea eficace a acestor ședințe. Desenul, pictura, modelajul, teatrul, dansul, muzica, marionetele sunt tehnicile creative cele mai frecvente care ajută persoana să se exprime nonverbal înțelegându-se pe sine și eliberându-se de activitățile și tensiunile acumulate, facilitând comunicarea și relaționarea. Tulburările în care artterapia și-a dovedit eficiența sunt multiple printre care: copii cu deficiențe mentale, tulburări emoționale și de conduită, cu autism, cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
repetă de la un produs la altul și care pare purtătorul unui sens. Informații relevante în artterapie Ca și în cazul altor abordări terapeutice consilierul vine în contact cu o multitudine de informații despre copilul aflat în consiliere. Comportamentul verbal și nonverbal din timpul ședinței, mai precis a realizării diverselor activități artterapeutice, dezvăluie personalitatea copilului și problema cu care acesta se confruntă. Stilul caracteristic de a se implica în general în diverse activități este oferit de modul în care copilul se angajează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
ÎNVĂȚĂTOR O componentă de bază a aptitudinii didactice este capacitatea educatorului de a comunica cu clasa de elevi. Acest aspect fundamental al actului educațional include, alături de limbajul oral (care trebuie să tindă către perfecțiune, spre artă) și așa numita comunicare nonverbală, aptitudine de mare finețe, complexitate și utilitate. Despre persoanele care viețuiesc împreună sau care conlucrează vreme îndelungată se spune că se înțeleg din priviri. Afirmația vizează acele modificări, aparent imperceptibile ale feței și ale părților ei, gesturile membrelor sau mișcările
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]