2,074 matches
-
asistenȚĂ și terapie" 10.1. Metode nonverbaletc "10.1. Metode nonverbale" Pornindu-se de la ideea că vizualizarea, transpunerea concretă în roluri și situații aduc un plus de înțelegere față de relatările și interacțiunile verbale, s-au dezvoltat o serie de tehnici nonverbale, dintre care mai practicate sunt: Genograma transcrie grafic istoria familiei pe parcursul mai multor generații (până la trei-patru), sub forma unui fel de arbore genealogic. Membrul familiei care realizează genograma se situează pe sine și ceilalți în interiorul familiei de origine și, prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
demonstrează că, mai cu seamă la copii, metoda este eficientă și interesantă, însăși activitatea de a sculpta constituind o terapie. Jucarea de roluri este o metodă fundamentală în psihoterapia familială, întrucât angajează nu numai planul comportamental propriu-zis, mimica, gesturile, comunicarea nonverbală, ci și registrul verbal. În afară de clasica psihodramă a lui Moreno, unde ideea centrală este de a juca rolul altuia pentru a-l înțelege mai bine, astăzi mulți psihoterapeuți consideră că reproducerea unor episoade familiale în fața terapeutului este esențială în speță
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anecdote, dar și gesturi și obiecte metaforice), are o înaltă semnificație în psihoterapie, în procesele de redefinire și reîncadrare a problemei, în schimbarea percepției celuilalt, în optimizarea comunicării, în schimbarea comportamentelor, până la urmă. Aceasta deoarece în fața materialelor metaforice - verbale sau nonverbale (sculptura, ritualizarea) - oamenii sunt mai puțin pregătiți și capabili să analizeze logic, să dezvolte comportamente și să reziste informațiilor primite. Mesajul învăluit într-un nimb de simboluri pozitive, seducător ca formă, este absorbit fără o prea mare scrutare a detaliilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contrare. Autorul susține că fenomenul este apropiat de ambivalență, și totuși e altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că în domeniul socioumanului distanța dintre cunoașterea comună
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umani sunt accentuat diferiți între ei și în ceea ce privește capacitățile empatice. Tot un fapt de observație curentă este acela că femeile manifestă o mult mai intensă empatie decât bărbații: atât sub aspectul cognitiv - capacitatea de a deduce trăirile celuilalt din semnale nonverbale și de a înțelege cauzele lor -, cât și al compasiunii și înclinației spre ajutorul concret (dimensiunea afectivă). De exemplu, investigațiile arată că, în timpul celui de-al doilea război mondial, din rândul cetățenilor germani non-evrei, numărul femeilor care au salvat evreii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe și având un caracter mai difuz. În aceste grupuri esența o formează însăși natura puternic emoțională a relațiilor din interior. 4) Procesele de interacțiune cuprind o gamă largă de relații intergrupale: raporturi ierarhice și de conducere, comunicare verbală și nonverbală, atracții și respingeri socioafective. În funcție de natura sarcinii și activității, iau naștere sau primează, din tiparele existente, interacțiuni și raporturi funcționale, se conturează sau validează un lider. S-a constatat, de exemplu, că, într-o activitate de grup dedicată rezolvării de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reciproce, iar activitatea dată este o activitate comună, dar nu colectivă, în sensul că subiecții efectuează munci care se desfășoară în același perimetru, și deci în condiții identice. Indivizii văd ce face fiecare în parte, pot transmite semnale verbale sau nonverbale cu privire la performanțele reciproce, însă lucrează individual. Atelierul, biroul format din celule sau locuri de muncă alipite, clasa de elevi sunt exemple de coacțiune. C) Performanța colectivă. În acest tip de situații, grupul ca întreg devine subiectul acțiunii, membrii săi fiind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au loc împrumuturi tematice și terminologice. Astfel, preluată din limbajul ingineresc, distincția digital/analogic se aplică și comunicării umane interpersonale, în sensul că, în vreme ce comunicarea verbală (cea scrisă mai ales) ar fi mai mult digitală (arbitrariul semnelor, concepția binară), comunicarea nonverbală este analogică, întrucât prin gesturi și alte mijloace kinestezice suntem mai aproape de redarea caracteristicilor fizice ale obiectelor și mai cu seamă a relațiilor dintre ele (vezi, pe larg, Winkin, 2001). 2) Existența codurilor comune între emițător și receptor, altfel mesajul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nemijlocite, față în față, comunicarea este îndeobște acompaniată de metacomunicare, ceea ce înseamnă că, pe lângă mesajele propriu-zise, se transmit și semnale adiacente, ce consolidează informația oferită și fac posibilă înțelegerea ei mai corectă și rapidă. Aspectul metacomunicativ este dat de comportamentul nonverbal (expresia feței, mișcările oculare, gesturile și postura corpului), dar mai ales de cel paralingvistic (tonul vocii, pauzele, fluența), care nu se referă la conținutul celor spuse, ci la felul în care sunt spuse, dar care, astfel, oferă prețioase informații despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracteristicile conținutului informațional (credibilitate, pregnanță etc.). 3.1.2. Principalele tipuri de comunicaretc 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare" Unele dintre aceste tipuri au fost deja sugerate până acum, dar în esență este vorba despre: 1) Comunicarea verbală și nonverbală. În actul comunicațional, aceste două tipuri pot apărea separat, fie una, fie alta, dimensiunea paralingvistică fiind însă prezentă întotdeauna în cea verbală, chiar dacă nu există contact fizic direct. De exemplu, prin telefon, tonul, pauzele, fluența, iar în scris - cu atât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
De exemplu, prin telefon, tonul, pauzele, fluența, iar în scris - cu atât mai mult în cel de mână - caracterele literelor, semnele de punctuație, repetițiile. În mod obișnuit însă, în relațiile interpersonale sau de grup, comunicarea verbală este însoțită de cea nonverbală, putând fi în raport de: consonanță, atunci când se susțin reciproc; de neutralitate - când au mesaje independente; sau de disonanță, în sensul că semnalele sunt percepute și interpretate ca purtătoare de informație contradictorie. La o întâlnire de grup, bunăoară, unul dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adolescenți. El se referă la faptul că (vezi și Iluț, 1995a), atunci când, deliberat sau nu, într-un grup familial se emit informații (cerințe) contradictorii în mod sistematic față de copil (contradicție între părinți, în momente temporale diferite sau între verbal și nonverbal), copilul este expus la stres, nesiguranță, grave tulburări emoționale, creându-se astfel, treptat, tendința acestuia (mai ales în faza pubertății și adolescenței) de a evada (simbolic sau chiar fizic) din acel mediu. 2) Comunicarea interpersonală, grupală și mass-media. Despre primele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și e urmată uneori de o adevărată explozie în calitatea și cantitatea muncii prestate și, bineînțeles, de scurtarea drastică a timpului executării sarcinii. Desigur că, pe dimensiunea relațională, înlocuirea birourilor clasice, a contactelor umane vii, a schimburilor directe verbale și nonverbale, cu spațiul îngust al cuștilor de sticlă, în care angajatul stă ore în șir nemișcat în fața ecranului mai mult sau mai puțin ergonomizat al computerului, are și serioase dezavantaje. Printre altele, se accentuează sentimentul de înstrăinare și alienare al lucrătorului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o anume comunitate etnică o oferă în exterior este fundamental legată de instituțiile ei formale și informale, preponderent de mass-media, ea este influențată puternic și de abilitățile comunicaționale ale membrilor ei. Printre elementele importante ale unei competențe comunicaționale verbale și nonverbale, se numără și cunoașterea diferențelor și asemănărilor dintre cultura proprie și cultura interlocutorului străin, fie el un alt minoritar, fie reprezentant al culturii majoritare. Vigoarea unei comunități etnice sau de altă natură, ca entitate socială distinctă, în cooperare sau în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Exerciții și teme de reflecție 71 Scenariu: Managerul străin 72 Întrebări 72 Capitolul 3 Formele comunicării 73 3.1. Tipologie 74 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională 74 3.3. Comunicarea intrapersonală 76 3.4. Comunicarea verbală și nonverbală 79 3.4.1. Comunicarea verbală 79 3.4.2. Paralimbajul 88 3.4.3. Comunicarea nonverbală 89 3.5. Metacomunicarea 101 Rezumat 102 Exerciții și teme de reflecție 103 Scenariu: Conferința 104 Întrebări 105 Scenariu: Gatekeeper-ul 105 Întrebări 105
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.1. Tipologie 74 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională 74 3.3. Comunicarea intrapersonală 76 3.4. Comunicarea verbală și nonverbală 79 3.4.1. Comunicarea verbală 79 3.4.2. Paralimbajul 88 3.4.3. Comunicarea nonverbală 89 3.5. Metacomunicarea 101 Rezumat 102 Exerciții și teme de reflecție 103 Scenariu: Conferința 104 Întrebări 105 Scenariu: Gatekeeper-ul 105 Întrebări 105 Scenariu: Sala de clasă 105 Întrebări 106 Capitolul 4 Bariere în comunicare și aspecte privind eficiența comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perioadă mai îndelungată (cum este timpul alocat conferinței dumneavoastră) succesul prezentării pe care o întreprindeți va fi unul relativ. Mai mult decât atât, există riscul ca atitudinea dumneavoastră să se transmită (pe altecanale, dintre care cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Lévi-Strauss, 1978, p.116). Perspectiva este utilă în aria investigației noastre datorită direcțiilor (surprinzătoare) pe care le-ar putea oferi în cadrul unei cercetări mai largi în studiul particularizat al tuturor formelor de comunicare (dezvoltarea unui asemenea „limbaj” la nivelul comunicării nonverbale, spre exemplu). Iată că, pentru Claude Lévi-Strauss, reglementarea circulației rutiere care leagă - în mod aparent - arbitrar semnele de roșu și verde cu semnificațiile de oprire și, respectiv, de trecere poate porni de la faptul că roșul, în sistemul actual, evocă primejdia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sancționabile ale discursului comun” (Garfinkel, 1992, p. 41). ¬ Etnografia comunicării. Adepții acestui curent de gândire pornesc de la considerarea comunicării interpersonale drept un fenomen cultural esențial; astfel, devine important studiul modalităților în care membrii unei comunități își utilizează resursele verbale și nonverbale în direct acord cu contextul oferit de situația de comunicare. Liderul acestui curent, Dell Hymes, urmărește să descrie resursele comunicative ale comunităților culturale; asupra lui Hymes (ca și asupra lui Lévi-Strauss, așa cum am putut observa mai devreme) se poate observa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
după serviciu, ca o comandă dacă este adresată de un șef unui subordonat etc. Multe probleme de comunicare pot rezulta din dificultatea de a distinge între cele două dimensiuni (conținut și relație). 5. Comunicarea reprezintă un cumul de factori verbali, nonverbali, de context etc. Acești factori pot să se afle în armonie și să contribuie la o mai bună înțelegere a mesajului ori, dimpotrivă, să se contrazică (spre exemplu, mesajele mixte între comunicarea verbală, care transmite ceva, și comunicarea nonverbală, care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
verbali, nonverbali, de context etc. Acești factori pot să se afle în armonie și să contribuie la o mai bună înțelegere a mesajului ori, dimpotrivă, să se contrazică (spre exemplu, mesajele mixte între comunicarea verbală, care transmite ceva, și comunicarea nonverbală, care transmite exact opusul). 6. Comunicarea este simetrică și complementară. Conform acestui principiu, simetria se dezvoltă atunci când doi indivizi se aseamănă, acționează la fel, comportamentul lor se reflectă ca într-o oglindă. Acest aspect poate fi un bun start pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care-l fac sensibil la influența emițătorului. Uneori, mesajele primite pot fi contradictorii (fie că provin din diferite surse, fie că provin de la aceeași sursă, dar din forme de comunicare diferite - de exemplu, emițătorul poate să comunice verbal ceva, iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție în modul în care respectivul ascultător va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback-ul este o componentă deosebit de importantă a comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane” (Gamble, Gamble, 1993, p. 151). Longenecker spune că feedback-ul „este necesar pentru a determina măsura în care mesajul a fost înțeles, crezut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. O clasificare evolutivă a acestor mesaje include: mesajul care se află înmintea emițătorului, mesajul transmis propriu-zis, mesajul interpretat și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează procesul comunicațional). Canalul de comunicare reprezintă calea care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care enumeră șase criterii. Astfel, după criteriul partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]