47,563 matches
-
arabo andaluză în toată Africa de Nord, fiind considerată regina instrumentelor, substituind într-o mare măsură rebab-ul, care continuă să subziste datorită timbrului său tradițional specific. Comportament și tehnici performative Diferite tehnici performative sunt încă în uz pe teritoriul Africii de Nord și ne putem imagina că existența acestora datează încă din perioada Al-Andalus. Tehnica responsorială între solist și un grup de cântăreți : solistul intonează prima structură melodică, ce este reluată imediat de către grupul format din maximum cinci membri. Repetiția structurii de către
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
multe grupuri intonează la unison aceeași melodie, în timp ce un grup urcă la octavă, păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri de antifonie - cea așa-zis clasică și cea de tip grec - se regăsesc și astăzi în diferitele repertorii din nordul Africii, dar și în muzicile populare din unele regiuni de pe teritoriul Spaniei - provinciile Andaluzia și Murcia. În Maroc, transformarea responsorialului în antifonie - preluarea de către un cor a rolului deținut de solist - este extrem de evidentă. Există chiar și variante în care
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
fie inspirat și implicat din punct de vedere emoțional în realizarea acestei creații instantanee. În cadrul culturii muzicale arabo-andaluze, istihbar este cea mai veche formă de improvizație, prezentă de altfel în totalitatea repertoriilor ce se regăsesc astăzi în țările Africii de Nord. Istihbar este considerat a fi singurul tip de improvizație de origine andaluză pură, ale cărui forme incipiente se regăsesc încă de la primele creații de tip nouba. Improvizațiile sunt realizate de către instrumentele cordofone, cum ar fi luth, vioară, violă sau kwitra
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei răsăriri spontane și izolate, la sud și la nord explicabilă printr-o... inexplicabilă comunitate spirituală între neamurile ambelor regiuni
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei răsăriri spontane și izolate, la sud și la nord explicabilă printr-o... inexplicabilă comunitate spirituală între neamurile ambelor regiuni. Lămurire într-adevăr
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei răsăriri spontane și izolate, la sud și la nord explicabilă printr-o... inexplicabilă comunitate spirituală între neamurile ambelor regiuni. Lămurire într-adevăr stranie, care nelămurește mai degrabă și mai mult lucrurile... chiar dacă însuși
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei răsăriri spontane și izolate, la sud și la nord explicabilă printr-o... inexplicabilă comunitate spirituală între neamurile ambelor regiuni. Lămurire într-adevăr stranie, care nelămurește mai degrabă și mai mult lucrurile... chiar dacă însuși autorul crede în „existența unui fond ritmic comun la popoarele vechi... conservat prin tradiție și transimis
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
semnificative. Din câte am observat, un lucru esențial legat de biografia și scrisul tău se referă la margine, iar marginea te definește Într-o mare măsură. Te-ai născut la marginea dintre două lumi, Într-un sat la granița de nord a României, Într-un loc În care harta se agață În cui, după cum se spune. Din câte Îmi povesteai, această graniță În vremea copilăriei tale era proaspătă ca o ramură vie. Era o graniță fluidă, oamenii Încă nu se obișnuiseră
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
reunim În adunare pentru a pune În rânduială ceea ce a fost Încredințat zelului nostru și pentru a ne ocupa de treburile mai grave căzând la bună Înțelegere” (Ep. 75,4,3). În 216/220 s-a reunit În Africa de nord un conciliu general alcătuit din 71 episcopi (Ciprian, Ep. 71,4); fără Îndoială mulți lipseau din pricina vârstei Înaintate, a unor boli și, mai ales a marilor distanțe. La cele dintâi concilii din Asia Mică face referire Tertulian când scrie că
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
au urmărit Alecartul număr de număr vor recunoaște, poate, numele prozatorilor Eric Miles Williamson, Harold Jaffe, Joseph Haske, Richard Burgin, Paul Ruffin, Juan Ochoa și ale poeților Robin Andreasen și Kevin Prufer. Câteva cuvinte despre context. Coasta de Est (și Nord și Sud) a Statelor Unite și-a revendicat de mult un monopol intelectual, consolidat prin tradiția literară (Melville, Hawthorne, Hemingway, Twain, Faulkner etc), continuată în mediul literar-academic prin prezența celor mai apreciați (și predați) scriitori contemporani: Toni Morrison, Phillip Roth, John
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
ceea ce privește provincia romană spaniolă, aceasta a fost la rândul ei atacată și invadată, vizigoții ajungând în scurt timp să ocupe toată Peninsula Iberică, regatul lor întinzându-se în perioada de maximă expansiune de la strâmtoarea Gibraltar până în Valea Loirei, în nordul Franței. Durata totală a dominației vizigoților asupra Spaniei nu depășește 200 de ani, fiind învinși la Cadiz în anul 711 de către oștile maurilor musulmani. Abu Baker, primul calif din istoria arabilor după apariția islamului, începe rapid expansiunea. În anul 633
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
arabii invadatori se transformă în simbioză. Către est, primul califat arab se dezvoltă rapid, extinzându-se peste teritoriul Irak-ului actual și al Iran-ului. În anul 670, cucerirea Maghreb-ului de către arabi era încheiată. Deși au fondat capitala Africii de Nord în orașul Kairouan, pe teritoriul actual al Tunisiei, centrul puterii și curtea lor nobiliară era la Damasc. Califatul dinastiei Omeyade a atins apogeul expansiunii, dominația arabă întinzându-se din Peninsula Iberică - cucerită în anul 711 și până în câmpia Indului, la
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
centrul puterii și curtea lor nobiliară era la Damasc. Califatul dinastiei Omeyade a atins apogeul expansiunii, dominația arabă întinzându-se din Peninsula Iberică - cucerită în anul 711 și până în câmpia Indului, la frontierele Chinei. În sec. VII, când au invadat nordul Africii, arabii au început convertirea la islam a populațiilor locale, formate în marea lor majoritate din triburi berbere, ce duceau o viață nomadă. Acești berberi nomazi, amestecați și metisați cu arabii invadatori, dar și cu negrii veniți din sudul Saharei
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
invadatori, dar și cu negrii veniți din sudul Saharei, au fost denumiți mauri și au format marea masă a armatei care, fiind condusă de către arabi, a trecut strâmtoarea Gibraltar, cucerind teritoriul spaniol în anul 711. Cu excepția câtorva zone din nord, toată Peninsula Iberică va cădea rapid sub dominație arabă. Prezența arabă în Spania va fi una de durată, ultimul oraș-stat recucerit de Spanioli fiind Granada, în anul 1492. În timpul lui Christos, diaspora evreiască număra nu mai puțin de opt milioane
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
arabă. Prezența arabă în Spania va fi una de durată, ultimul oraș-stat recucerit de Spanioli fiind Granada, în anul 1492. În timpul lui Christos, diaspora evreiască număra nu mai puțin de opt milioane de membri, dispersați în special pe malurile Mediteranei - nordul Egiptului, arhipelagul grecesc, coastele Italiei și Spaniei, partea de est a Turciei de astăzi și nordul Africii. Însă cea mai importantă comunitate evreiască se găsea în orașul Babilon. Acești evrei erau descendenții populației iudaice deportate sau exilate în mai multe
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Granada, în anul 1492. În timpul lui Christos, diaspora evreiască număra nu mai puțin de opt milioane de membri, dispersați în special pe malurile Mediteranei - nordul Egiptului, arhipelagul grecesc, coastele Italiei și Spaniei, partea de est a Turciei de astăzi și nordul Africii. Însă cea mai importantă comunitate evreiască se găsea în orașul Babilon. Acești evrei erau descendenții populației iudaice deportate sau exilate în mai multe etape începând cu anul 590 î.Hr., în urma războaielor dintre Regatul Israel și diferiți monarhi babilonieni, soldate
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
a reprezentat de fapt singura cruciadă desfășurată pe continentul European și s-a realizat în mai multe etape, armatele creștine cucerind rând pe rând toate marile centre urbane dominate până atunci de arabi. Această ofensivă avea să se desfășoare dinspre nord înspre sud, orașe ca Toledo și Valencia fiind printre primele eliberate de sub dominația musulmană. Urmează căderea Cordobei, a Sevillei și a regiunii portugheze Algarve. Ultimul bastion al islamului în Spania a fost regatul Granadei, cucerit în anul 1492. Dominația arabo-musulmană
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Această migrație nu s-a realizat într-un singur val, comunitățile vizate părăsind orașele Spaniei pe măsură ce ele erau cucerite. Căderea centrelor urbane în mâna armatelor creștine s-a efectuat într-o perioadă foarte lungă de timp, astfel încât și exodul către nordul Africii s-a întins pe o perioadă de câteva sute de ani. În general, exilările au avut caracter de grup, comunitățile ce părăseau un anume oraș migrând în mod compact către o anumită regiune, unde se instalau, încercând în acest
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
lungă de timp, acești convertiți au sfârșit prin a fi exilați de pe teritoriul spaniol de către Inchiziție. Populațiile de origine evreiască au preferat migrația către America de Sud, instalându-se în special în Brazilia, în vreme ce membrii fostelor comunități arabo-musulmane s-au îndreptat spre nordul Africii, alăturându-se valurilor anterioare de exilați. Arta muzicală arabo-andaluză Deși există încă din sec. X d.Hr., muzica arabo-andaluză nu a fost întotdeauna definită prin această sintagmă. Astăzi, muzica arabo- andaluză desemnează un repertoriu de piese muzicale și poeme
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
varietate și diversitate între diferitele orașe din Al-Andalus, în ceea ce privește arta muzicală. Aceste diferențe s- au păstrat și după migrația de pe teritoriul spaniol, având în vedere faptul că fiecărui oraș din Al-Andalus îi va corespunde un nou oraș sau așezare din nordul Africii. Mai mult, aceste diferențe se vor accentua cu timpul, ca o consecință firească a intervalelor temporale foarte lungi ce au separat diferitele valuri de emigranți. Este știut faptul că fenomenul muzical este supus unei multitudini de factori de ordin
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
diferit, datorită condițiilor diverse în care ea a fost practicată. Așa se explică marea varietate, precum și diferențele - uneori majore - între diversele genuri și repertorii muzicale întâlnite de-a lungul coastelor nordice ale Africii. Coabitarea diferitelor comunități pe teritoriul Africii de Nord s-a derulat în general în condiții favorabile, de toleranță și de interacțiune. Această realitate este dovedită de faptul că nu au mai existat migrații masive de populații sau exiluri timp de mai multe sute de ani. În sec. XVI
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
toleranță și de interacțiune. Această realitate este dovedită de faptul că nu au mai existat migrații masive de populații sau exiluri timp de mai multe sute de ani. În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
provenite din Orient, audiția acestor repertorii inducând o puternică senzație de diatonism. Conform muzicologului Salvador-Daniel<footnote Francisco Alberto Clemente Salvador-Daniel (1831-1871), muzician și compozitor orientalist francez, cu origini evreiești spaniole. Între anii 1853- 1864 a trăit în țările Africii de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc), cercetând și culegând muzică tradițională din diferite regiuni. A armonizat, orchestrat și introdus melodii și procedee de influență orientală în compozițiile sale de muzică clasică. Moare împușcat pe baricade, în timpul Comunei din Paris. footnote>) - care a trăit
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților din sclavia Egiptului sau fuga negrilor, în partea de nord a continentului american, pentru a scăpa de sclavie. Tradiția evanghelismului muzical a continuat și în secolul al XX-lea prin Charles Mc.Callon Alexander, Homer Rodeheaver, Charles H. Gabriel, autor al imnului I stand amazed in the presence (1905) si
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
numai la nivel intelectual ci trebuie puse în practică. Pasiunea-responsorială și Pasiunea-motet au servit ca model pentru Pasiunea din secolul al XVIII lea. O nouă epocă în istoria Pasiunii a început să se dezvolte după anul 1650 când muzicienii din nordul Germaniei au introdus instrumentele muzicale dând naștere la Pasiunea-oratorică, în care sunt înserate episoade meditative, sinfonii, texte biblice, versuri madrigaliene și imnuri. Pasiunea oratoriu este o consecință istorică a evoluției de la Pasiunea-responsorială la Pasiunea oratorică, trecând prin Historia Sacra. Pasiunea-cantată
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]