1,007 matches
-
fie o punte între românii de pretutindeni. Astfel, în luna decembrie a anului 2001 a aparut ziarul „Gândacul de Colorado”, ajuns în prezent la numărul 132, cu un tiraj de 5000 de exemplare tipărite și distribuite în 49 de state nord-americane și nouă țări de pe patru continente. Numărul cititorilor combinat cu cei care doar citesc ziarul pe Internet, trece de 10.000.Primul număr a apărut pe o foaie ministerială față-verso, scoasă la o imprimantă achiziționată împreună cu un calculator, cu fondurile
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
proprii la foarte multe evenimente românești și multiculturale din Canada și Statele Unite. În mai 2009, am lansat ”Soul Inn”, un album experimental de piese jazz, blues și bossa, o experiență complet nouă care mi-a lărgit perspectiva asupra muzicii clasice nord-americane. Doru IONESCU: Cum e scenă canadiană acustică, eventual cea pop-rock? Dar proiectele românești care o încearcă? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: Scenă canadiană este extraordinar de bogată în talent vocal și acustic. Festivalurile de folk și country sunt foarte populare. Rețeaua națională
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
încercat sincer, cu adevărat să readucă democrația numai în interesul poporului, nu au reușit din cauza parveniților . Astăzi, democrația nu e mai mult decât o paiață în mâna politicienilor ce vor să conducă omenirea pretutindeni. Sincer nu mă mai interesează democrația nord-americană, și din cei 36 de ani trăiți în America de Nord!!! Rețin cu admirație doar pe Ronald Reagan, ultimul mare președinte american și pe Pierre Trudeau, prim ministru canadian care, împreună cu cabinetul său, a încercat totul pentru canadieni și Canada. Și în
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
Decembrie, 2013- Chicago, ÎL- Asociația Jurnaliștilor Români din Statele Unite și Canada (NARPA) are plăcerea de a anunța rezultatele ediției a 3-a a premiilor presei românești nord americane. Concursul a avut drept scop: încurajarea și stimularea producției jurnalistice din diaspora nord-americană. În concurs au intrat 24 de materiale, trimise de publicații românești din America și Canada, la următoarele secțiuni: REPORTAJ, INTERVIU, EDITORIAL și CULTURĂ. Comisia formată din Daniele SOROS - Romanian Global News - Președinte juriu, Vlad Teodorescu - Evenimentul zilei - Vice președinte juriu
ASOCIAŢIA JURNALIŞTILOR ROMÂNI DIN STATELE UNITE ŞI CANADA (NARPA) ŞI-A DESEMNAT CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI PRESEI ROMÂNEŞTI NORD AMERICANE PE 2013 de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2 [Corola-blog/BlogPost/347323_a_348652]
-
difuză și imprecisă, ce rămâne din ea la nivel național? Cel mult niște urme din ceea ce se cheamă umanism, patriotism și atașament la o anumită credință, limbă sau cultură. Dar dacă prin integrarea într-o altă societate (să zicem cea nord-americană), cineva dobândește deprinderi și norme de comportament mult diferite de cele anterioare, lucru care indiscutabil că-l ajută să se integreze în noul mediu social și să se realizeze ca om, înseamnă că procedând astfel, acesta și-a trădat conștiința
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
am dus dorul, apoi mă întorc în Canada pe care o revăd cu plăcere și aștept iarăși timpul când să mă șui în avionul cu direcția Otopeni. George ROCĂ: Ce bucurii și realizări ați avut și mai aveți pe continentul nord-american? Elenă BUICĂ: Am plecat în Canada având în minte un principiu: atunci când pierzi ceva, sigur se deschide o cale nouă. Când am luat hotărârea strămutării, am decis să fiu receptiva la această lume nouă și atât de diferită de climatul
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
și plantată între 1933 și 1936. Este, ca fiecare dintre grădinile botanice de la Balcik, străbătută de un pârâu. În ea se găsesc specii diverse de flori, lalele negre, crini și o uriașă magnolie. Specia cultivată în Bulgaria e de origine nord-americană, cu frunze mereu verzi, un arbore care atinge 20 met ri înălțime. Mugurii seamănă cu fructele de ananas, iar florile au 30-45 centimetri diametru. Cascada artificială, cu terase de 14 metri e printre cele mai spectaculoase obiective din grădina de la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Yosemite ̶ atenție la pronunție: IO-SE-MI-TE, ținutul vizitat anual de aproape 4 milioane de turiști ̶ este unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naționale ale continentului nord-american. Un amator al statisticilor a întreprins cândva o cercetare minuțioasă și a ajuns la concluzia că despre niciun alt petec de natură de pe planetă nu s-au tipărit la fel de multe cărți de literatură, albume de fotografii și calendare. Ca să nu
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
cei maturi, se aude rugăciunea Tatăl nostru. Dar mai presus de orice, întâlnim câțiva români de suflet, veniți parcă să reprezinte aici întreaga hartă a țarii : Preot Dr. Dumitru Ichim (Dărmănești, Comănești, jud. Bacău), unul dintre cei mai mari poeți contemporani nord-americani ; Dl ing. Dumitru Răchitan (Gură Văii, Oltenia), Președintele Asociației Culturale Române, cel care gândește, organizează și dirijează toate activitățile Câmpului Românesc de la Hamilton ; Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin) ; Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
și provocarea zborului duce la creșterea de 70 de ori a bătăilor inimii și cu peste 30°C a temperaturii corporale, valori care sunt atinse, de regulă, după 1030 de minute. În cursul unor studii realizate la Myotis lucifugus, liliac nord-american care hibernează în aceleași condiții ca și speciile europene de Myotis, s-a atabilit comsumul de calorii atât în cazul trezirilor naturale, cât și al celor provocate. S a urmărit, de asemenea, alternanța fazelor de somn și de trezire. Cercetările
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
resursele inepuizabile la urma urmei ale potențialului uman, cît în direcția retardatelor și falselor convulsii naționalist-religioase. Provocatoare de tulburări ce sfîrșesc uneori în ostilități armate. Pe tapet, deocamdată: Iugoslavia, Cecenia. Dacă tot e să considerăm nu avem cum altfel civilizația nord-americană model plauzibil și deci de urmat, de ce să nu observăm că nu componentele confesionale și naționaliste sînt cele ce rezolvă, acolo, imensul angrenaj statal, ci conjugarea magistrală a strategiilor economice, în stare să ofere, doar ele, bunăstare și stabilitate. Existînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu totul altceva se insinuează în simbolul trîntei habaneze. Cît îi va trebui paradisiacei insule transformată de fidelul Kremlinului într-un iad al sărăciei generalizate să iasă de sub blestemul egalitarist și să revină la condiția ei modern-luxuriantă, vecină a performanței nord-americane? Oricum, nu mai puțin jumătatea de secol, cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu, dintr-o regiune a globului, una, dacă nu chiar atît de paradisiacă, oricum hărăzită democrației prin generoasele ei date istorice. Trecută, și ea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu este stabilită exact, dar conform variantei franceze a wkipedia.org, vechimea acestora ar fi cuprinsă între 4000 și 6000 de ani, cu probabilitate în Asia centrală. Anumiți autori care au abordat subiectul, fac referire la locuitorii caucazieni, scandinavieni și nord-americani (teritoriul canadei de astăzi). . Fig. nr. 208 - Rachetă din aluminiu Fig. nr. 209 - Rachetă din fibre și material textil compozite (plastic) Datorită dezvoltării extrem de rapide pe care a luat-o utilizarea rachetelor de zăpadă, în unele țări se organizează chiar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
omului (Articolul 1 afirmă că toți oamenii s-au nascut liberi și egali în drepturi). A ajuns să reprezinte "crezul noii epoci" (cf. Jules Michelet), fiind în mod semnificativ rezultatul mai multor influențe notabile, ca de exemplu: constituțiile unor state nord-americane, precum Virginia și New Hampshire; John Locke și Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert (doctrina drepturilor naturale); Școală fiziocrată (doctrina despre inviolabilitatea proprietății private); Jean-Jacques Rousseau (teoria voinței generale și a suveranității națiunii); Montesquieu (ideea separării puterilor); Voltaire (ideea că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de un mare scriitor Columbian, German Arciniegas, refugiat politic în anii '50 la New York. El era autorul unei cărți remarcabile, Douăzeci de țări între frică și libertate, cuprinzând dramaticele experiențe ale latinoamericanilor, total diferite de istoria europeană sau de cea nord-americană. Greșeala de a nu-i lua în calcul a fost scump platită. Conducătorii cubanezi aparțineau unei alte logici, lucrau cu alte concepte, aveau alte viziuni decât mânuitorii balanței strategice. Erau revoluționari, care nu-și putuseră gusta din plin victoria. La
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
jumătate copiii încep să deschidă singuri televizorul; la trei ani știu să mânuiască telecomanda; în unele țări durata televizionării într-o săptămână este superioară timpului petrecut în școală. În continuare, sunt amintite astfel de date, referitoare mai ales la continentul nord-american: Copiii între 2 și 5 ani petrec în medie 25 de ore pe săptămână privind la televizor (Nielsen și alții, 1990). Copiii între 6 și 11 ani petrec în medie mai mult de 22 de ore pe săptămână privind la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
SUA, Canada și Franța, comparație care infirmă o presupoziție curentă: contrar a ceea ce se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră) ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată. Tabelul 1. Comparație Franța-Canada Franța (%) Canada (%) Canale private Canale publice Rețele private Rețele publice Procentul emisiunilor conținând secvențe violente 68,5 59,2 69,8 34
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Canada, Franța și România, comparație care infirmă o presupoziție curentă: contrar a ceea ce se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră), ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată și cu cele canadiene. În schimb, la cei doi indicatori ponderea scenelor violente este mai mare în programele difuzate în România, comparativ cu SUA, Canada și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
față de 55% dintre femeile americane. Această diferență enormă s-ar explica mai degrabă printr-un consum ridicat de soia în cazul celor dintâi decât printr-o diferență culturală, întrucât unele asiatice care emigrează în Statele Unite și adoptă un regim alimentar nord-american observă creșteri ale temperaturii. Alte studii clinice au confirmat aceste date epidemiologice 47,48. Soia ar permite nu numai reducerea bufeurilor de căldură, dar și a transpirației nocturne. Toate aceste rezultate promițătoare pentru ameliorarea calității vieții a milioane de femei
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
unui personaj - de aici derivă și sintagma „eroi civilizatori”, frecvent aplicată acestor figuri mitice. În alte culturi, eroii civilizatori pot avea un caracter mai „umil”, ei fiind oameni obișnuiți sau, adeseori, animale cu atribute umane - spre exemplu, coiotul din mitologiile nord-americane. Acest gen de eroi au intrat În bibliografia de specialitate sub eticheta de trickster, deoarece se bazează mai puțin pe forță și mai mult pe viclenie, iar acțiunile lor sunt când nobile și pozitive (pentru om), când meschine și negative
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
A. Rabo au analizat rolul disciplinelor convenționale în cadrul discursului dezvoltării. Știința politică a jucat un rol în conformarea teoriilor modernizării în anii ’50, în special în relațiile cu temele momentului precum securitatea națională și imperativele economice. Adoptarea și dominația sociologiei nord-americane în anii ’50 și ’60 în America Latină se spune că a determinat o concepție pur funcțională a dezvoltării - ca o transformare a societății „tradiționale” într-o societate modernă, fără nici un considerent cultural. Unii antropologi contestă discursul dezvoltării deoarece, se spune
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Utnapiștim, încotro s-o iau, acum când nemilosul a pus stăpânire pe [membrele] mele ? în camera de culcare, moartea s-a furișat și oriunde pun [piciorul meu] moartea e de față !” (XI, 230-234 ; cf. 1, pp. 173-174). într-un mit nord-american de tip Orfeu și Euridice, eroul reușește să ajungă în Infern, unde-și întâlnește soția moartă. Stăpânul Infernului îl supune „probei somnului” : dacă eroul va reuși să vegheze toată noaptea, va putea să-și readucă soția pe pământ. Eroul încearcă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
azi". Tehnica joacă rolul mîntuirii, salvarea vine prin computer, are loc nașterea "cosmantropului" și a "iconantropului". Omul nou, promis nouă odată cu apariția căii ferate, ne așteaptă de acum înainte la capătul informatizării societății: micul întreprinzător, emancipat, convivial și anarhist. Religia nord-americană a viitorului hrănește o mulțime nenumărată de încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val la Sfidarea mondială, putem califica
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
permite fiecărui departament să o utilizeze pentru a se transforma În organizație de studiu. Gestionarea cunoașterii face parte din capitalul și din proprietatea intelectuală a grupului. Referința la modelul SECI al lui Nonaka pentru a distinge Întreprinderile japoneze de cele nord-americane este pertinentă. Împărtășirea informației e o provocare permanentă pentru Întreprindere, alături de reducerea duratei ciclurilor dintre crearea de cunoștințe, diseminarea internă și utilizarea lor. Gestionarea cunoașterii se realizează În primul rând sub formă de Întrebări. Cum să creezi cunoaștere prin interacțiunile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
asupra bazelor de date, pentru a alimenta apoi cunoașterea umană. Se pleacă de la conținuturi pentru a ajunge la managementul oamenilor, de la cunoașterea formală spre cunoașterea tacită În interiorul comunităților de practici. Apoi, indivizii se informează și discută Între ei. Această cale nord-americană - mai curând, individualistă - este pe cale să se schimbe. De la „Gândesc (think), deci exist” al lui René Descartes, ea evoluează spre „I link, therefore I am”. Abordarea japoneză se bazează pe comunitate și pe existența unei minți colective (collective mind); ea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]