570 matches
-
-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu și din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea Veche” de pe promontoriul bisericii din Erbiceni (partea nord-vestică a vetrei satului), are în alcătuire urme de așezări din neolitic (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere climaterica sesizată și de răspândirea vegetației. În funcție de poziția latitudinala a comunei și de dinamică maselor de aer care circulă pe deasupra teritoriului de la est de Carpați, circulația
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
1,5 km) și Hartopu (2 km), iar pe partea dreaptă întâlnim pâraiele Însurațelu (6 km), continuat cu Năștea (1,5 km) și Dobrovicior (5,5 km). Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Lespezi este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de , Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Hălăucești, Mircești
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
robota în tabăra generalului Weesey,din Pădurea Verde,care a ținut Timișoara sub asediu pînă la 9 august 1849,cînd infrint se retrage spre Lugoj.O fracțiune din trupele acestuia petrec noaptea de 10 august pe dimpul Copaci,în partea nord-vestică a satului,iar în dimineața următoare acest corp de armată se unește cu grosul trupelor,care se retrăgeau pe marginea riului Bega,spre Lugoj. În anul 1866 locuitorii din Izvin participa la construcția drumului de țară Timisoara-Orsova.Tot în acest
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
reflexia scutului. În acel timp, Medusa era însărcinată cu Poseidon în urmă violului, iar când Perseu i-a retezat capul, Pegasus (cal înaripat) și Chrysaor, un gigant cu sabie aurie, au țâșnit din corpul ei. Conform lui Ovidiu, în Africa nord-vestică, Perseu a trecut peste titanul Atlas care susținea bolta cerească și l-a transformat în piatră când acesta a încercat să îl atace. În aceeași manieră, coralul din Marea Roșie s-ar fi format în urmă contactului sângelui Medusei cu algele
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
o civilizație a megaliților, datând din perioada neoliticului, acum aproximativ 5000 de ani. Se știu puține lucruri despre această civilizație, învăluită în mister. Revenind la epoca romană, din relatările lui Cezar aflăm că teritoriul actualei Bretanii, aparținea împreună cu toată coasta nord-vestică a Galiei, Confederației Armoricane, nume ce își are originile în cuvântul celtic pentru "regiune de coastă". Confederația era formată din mai multe poapoare celtice, iar unii dintre cei mai cunoscuți erau "Veneții", navigatori de excepție ce locuiau în zona orașului
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Musca este un sat în comuna Lupșa din județul Albă, Transilvania, România. Satul Musca este situat în partea nord-vestică a județului Albă, în Munții Apuseni pe cursul mijlociu al Arieșului, cu o suprafață de 2.584,74 ha. În partea de vest-nord-vest satul Musca se învecinează cu Bistra, în nord cu satul Mănăstire, în nord-est cu satul Hădărău, AlbaHădărău
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului. Aparține comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta nord-vestică urmează cumpăna apelor dintre bazinele Grințieșul Mare - Bradu și Valea Seacă - Bărăsău, spre comuna Tulgheș. La sud și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută de în principal de DN15 care traversează
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
nord-vest au semnat o serie de tratate, neștiind ce era prevăzut în ele, prin care cedau teritorii Congresului american. În anii următori s-a dezbătut modul în care trebuia realizară ocuparea teritoriilor. În iulie 1787 a fost adoptată Legea Ordonanței Nord-Vestice prin care stabilea procedura de organizare a teritoriilor care nu erau vacanțe. Congresul numea guvernatorul și magistrații unui anumit teritoriu bine delimitat-district. Când teritoriul era populat de un număr de 5000 de persoane adulte de sex masculin, se putea trece
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Bărăștii Iliei este un sat în comuna Brănișca din județul Hunedoara, Transilvania, România. . Este așezată în sfertul Nord-Vestic al județului la o distanță de 27km de Deva, 58 km de Brad (pe la Bejan), 17 km de Ilia (pe la Boz) și 14 km de Brănișca. Satul este așezat într-o zonă splendidă, una dintre puținele localități din România „capăt
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Arefu este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Arefu, Căpățânenii Pământeni (reședința) și Căpățânenii Ungureni. Comuna se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Sibiu, pe cursul superior al Argeșului, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Vidraru. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Satul Arefu se află în bazinul
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
Săpoca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Mătești și Săpoca (reședința). Comuna se află la vărsarea râului Slănic în Buzău, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de ramura nord-vestică a șoselei județene DJ203K, ce duce spre sud pe malul stâng al Buzăului spre Mărăcineni (DN2) și spre nord, pe valea Slănicului spre Vintilă Vodă, Mânzălești și Lopătari. Din această șosea se desprinde la Săpoca drumul județean DJ203L care duce
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Gura Teghii este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Furtunești, Gura Teghii (reședința), Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , în Munții Penteleu și Munții Vrancei. Comuna grupează mai multe sate de munte de pe malurile Bâscăi Roziliei, și ale afluenților ei, Bâsca Mare și Bâsca Mică. Atestate documentar începând cu secolul al XVI
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală cuprinsă între . Precipitațiile medii multianuale sunt de . Cea mai ploioasă lună este iunie iar cea mai secetoasă este ianuarie. Vânturile dominante sunt cele vestice, iarna pătrund curenții de natură polară nordică și cei nord-vestici. Zilele Rebrișoarei - Rebrișoreana
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
57. La circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea de nord a Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Salcia Tudor (în trecut, Gulianca și Regele Ferdinand) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Ariciu, Cuza Vodă, Gulianca, Olăneasca și Salcia Tudor (reședința). Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și . Este străbătută de șoseaua națională DN23 care leagă Brăila de Focșani. Din această șosea, în satul Gulianca se ramifică șoseaua județeană DJ202A care duce spre sud către Râmnicelu, Racovița și Grădiștea (unde se
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
Râmnicelu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Boarca, Constantinești, Mihail Kogălniceanu și Râmnicelu (reședința). Comuna se află în partea nord-vestică a județului, pe ambele maluri ale Buzăului, singurul pod din comună peste acest râu fiind în zona satului Boarca. Partea de sud a comunei este traversată de șoseaua județeană DJ221 care o leagă spre sud de Șuțești (DN22) și Ianca
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
Pria (în maghiară: "Perje") este un sat în comuna Cizer din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Pria este situat la limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful cel mai înalt al Meseșului, grupare montană nordică a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), în bazinul hidrografic al râului Crasna. Acesta se află la o distanță de 37 km. față de municipiul Zalău și
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
aproape un kilometru de pădure, grupul de case de la “Muscănești” se află la liziera pădurii. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Masele de aer dominante sunt cele vestice, cu componentele lor sud-vestice și nord-vestice. Masele de aer nordice și nord-estice pătrund mai rar, ele fiind împiedicate de lanțul Carpaților Orientali. La 1458, localitatea apare sub denumirea de Máron, 1497 - Maróny, 1733 - Marinul, 1760-1762 - Máron, 1850 - Márin, 1854 - 1918 - Máron, 1918 - prezent - Marin. Există cel
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
dat de la poziția naturală a locului, care în partea de Nord desfășoară un platou pe o lungime de 2 km. Acest platou numit Podișul este acoperit cu pădure pe partea nordică, iar spre Sud sunt locurile e cultură. Pe partea Nord-Vestică sunt locuri ale dealului cu următoarele denumiri: În centru dealului se află localitatea numită "Băltăgești", unde cu 200 de ani în urmă a fost un sat în care a trăit neamul Băltăgeștilor, iar în partea de Sud-Vest sunt localitățile: Acest
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
în 1366 ca "Pass Thur", 1850 "Turu" și în 1854 ca "Tür". "Túr" înseamnă în limba maghiară "rană", dar conform lingvistului Lajos Kiss numele pârâului ar proveni de la cuvântul slav "TurЪ", care înseamnă "bour". Comuna Tureni se află în partea nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km distanță de Cluj-Napoca și 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de 74,04 km, din care 55,4
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
ape minerale. Apa minerală care se îmbuteliază în prezent la Biborțeni este caracterizată ca fiind de tip bicarbonatat calcic, sodic, magnezian, carbogazos și provine de la forajele F7, F8 si F9. Unitatea structurală cunoscută prin termenul de Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bîrsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
ce s-a păstrat la loc de cinste, până spre zilele noastre, în biserică, de unde a fost ridicat în perioada comunistă și depus la Muzeul de Istorie al Armatei, din București. Biserica parohială este situată la marginea satului, pe latura nord-vestică a acestuia, iar cimitirul înconjoară sfântul locaș de cult. Biserica este construită din zid de cărămidă, iar din pisania acesteia se pot desprinde următoarele date: În anul 1834, Ioan Drăghicioiu începe zidirea bisericii, dar murind pe neașteptate la 1836, va
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]