529 matches
-
la Constantinopol, unde a primit titlul de "duce de Italia, Calabria, Sicilia și Paflagonia". Atunci când răscoala antibizantină din Apulia a fost suprimată, bizantinii au urmat sfatul său de a încheia o alianță cu papalitatea, pentru a contrabalansa crescânda amenințare a normanzilor în regiune. Tot Argyrus a fost comandantul armatei bizantine, care a refuzat să se ralieze trupelor papale în momentul în care acestea erau înfrânte categoric de către normanzi în bătălia de la Civitate și în care papa Leon al IX-lea însuși
Argyrus (catepan) () [Corola-website/Science/324475_a_325804]
-
de a încheia o alianță cu papalitatea, pentru a contrabalansa crescânda amenințare a normanzilor în regiune. Tot Argyrus a fost comandantul armatei bizantine, care a refuzat să se ralieze trupelor papale în momentul în care acestea erau înfrânte categoric de către normanzi în bătălia de la Civitate și în care papa Leon al IX-lea însuși a căzut captiv. Argyrus a fost catepan până în anul 1058. Foarte puține date se cunosc asupra lui ulterioare acestei date. Se presupune că el ar fi murit
Argyrus (catepan) () [Corola-website/Science/324475_a_325804]
-
Godefroi (d. 1068), numit Lofredus în sursele latinești, a fost un conducător militar normand stabilit în sudul Italiei și devenit primul conte de Taranto. Godefroi era cel de al doilea fiu al lui Petru I de Trani, însă despre fratele său mai mare, Amicus, nu se cunoaște nimic. El a succedat tatălui său în
Godefroi de Taranto () [Corola-website/Science/328200_a_329529]
-
varegi și ruși. Nepoata comandantului bizantin locuia într-o casă veche din apropierea zidurilor de apărare ale orașului, iar Godefroi a intrat în legătură cu aceasta, i-a trimis daruri și i-a promis să o ia de soție dacă ea va permite normanzilor să pătrundă în cetate. Utilizând frânghii în timpul nopții, ea a ajutat astfel trupele inamice să intre în Otranto. Odată orașul pierdut, Malapetzes a fugit pe mare, lăsându-și în urmă soția și copiii. În 1066, Godefroi a plănuit prima încercare
Godefroi de Taranto () [Corola-website/Science/328200_a_329529]
-
respins atacul vikingilor condusă de Harald al III-lea al Norvegiei. Pe 13 octombrie, Harold a ajuns aproape de Hastings, cu armata sa, iar a două zi, pe 14 octombrie, William a condus forțele sale pentru a lupta. După atacuri repetate, normanzii s-au prefăcut că se retrag. Saxonii au făcut greșeală de a-i urmări. Normanzii i-au înconjurat și i-au măcelărit. Spre seară, Harold a fost ucis, fiind lovit în ochi cu o săgeata, conform legendei. Vestea morții sale
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
a ajuns aproape de Hastings, cu armata sa, iar a două zi, pe 14 octombrie, William a condus forțele sale pentru a lupta. După atacuri repetate, normanzii s-au prefăcut că se retrag. Saxonii au făcut greșeală de a-i urmări. Normanzii i-au înconjurat și i-au măcelărit. Spre seară, Harold a fost ucis, fiind lovit în ochi cu o săgeata, conform legendei. Vestea morții sale s-a răspândit,astfel,mulți dintre oștenii săi au luat-o la fugă. Bătălia se
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
peninsula Scandinavei, Flandra și din Italia. Încoronarea să de crăciun în anul 1066 ca regele Wilhelm Cuceritorul la Westminster a marcat începutul epocii normande în Anglia. Organizarea normandă a regatului englez a purtat pecetea structurilor continentale, specifice celor ducatului normanzilor. Normanzii au conservat vechea împărțire administrativă anglo-saxonă, sistemul de relații sociale în vigoare, transplantând o concepție autoritata a puterii, aplicată cu succes pe continent, în cadrul ducatului și în raporturile cu regii Capetieni. Politică energică și independența a ducilor normanzi față de proprii
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
trădare față de împăratul bizantin Roman Diogenes. Astfel generalul bizantin Tarkaniotis a ales să se retragă cu forțele sale spre Melitene fără să-l informeze pe Roman Diogenes și fără a mai participa la bătălie. Mai există dovezi incontestabile că si normandul Roussel de Bailleul, un mercenar angajat de bizantini, l-a trădat pe Romanos Diogenes înaintea batăliei de la Manzikert. Roussel de Baileul conducea escadroanele francilor, "ferengii" cum le spuneau arabii. În perioada ce a urmat Alp Aslan i-a propus împăratului
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
au întețit atacurile asupra Regatului franc și uneori chiar pătrundeau adânc în teritoriu. Regatul condus de Ludovic cel Tânăr era cel mai expus după cel al Franciei apusene. În februarie 880, Ludovic a atacat și a înfrânt o trupă de normanzi în bătălia de la Thimeon (în apropiere de actualul Charleroi, în Belgia). Cu toate acestea, fiul său Ugo a căzut în acea luptă. De asemenea, Ludovic i-a izgonit pe normanzi din palatul regal de la Nijmegen, pe care aceștia îș ocupaseră
Ludovic cel Tânăr () [Corola-website/Science/325341_a_326670]
-
880, Ludovic a atacat și a înfrânt o trupă de normanzi în bătălia de la Thimeon (în apropiere de actualul Charleroi, în Belgia). Cu toate acestea, fiul său Ugo a căzut în acea luptă. De asemenea, Ludovic i-a izgonit pe normanzi din palatul regal de la Nijmegen, pe care aceștia îș ocupaseră. În aceeași lună, o trupă de saxoni comandată de ducele Bruno de Saxonia, cumnat al lui Ludovic, a suferit o gravă înfrângere lângă Hamburg, iar Bruno a murit alături de mulți
Ludovic cel Tânăr () [Corola-website/Science/325341_a_326670]
-
și o jumătate de escadron de cavalerie. Pentru obținerea de informații, a fost trimisă o misiune de recunoaștere aeriană, care a dat speranțe francezilor, armenilor și voluntarilor din misiunea umanitară americană din oraș. Pe 7 septembrie, unitatea militară comandată de Normand a început pătrunderea în oraș și a declanșat bombardamente de artilerie asupra pozițiilor turcilor. A doua zi, Normand a reușit să elibereze subunitatea comandată de Cornelope, care rezista pe poziții de două săptămâni și au continuat înaintarea spre statul major
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
aeriană, care a dat speranțe francezilor, armenilor și voluntarilor din misiunea umanitară americană din oraș. Pe 7 septembrie, unitatea militară comandată de Normand a început pătrunderea în oraș și a declanșat bombardamente de artilerie asupra pozițiilor turcilor. A doua zi, Normand a reușit să elibereze subunitatea comandată de Cornelope, care rezista pe poziții de două săptămâni și au continuat înaintarea spre statul major al generalului Quérette. Acesta din urmă a fost surprins când Normand i-a spus că a primit ordin
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
din urmă a fost surprins când Normand i-a spus că a primit ordin din partea generalului Dufieux pentru evacuarea garnizoanei franceze din Maraș și a creștinilor și musulmanilor loiali francezilor. Când Quérette a încercat să se opună unui asemenea ordin, Normand a pretins că nu vor mai fi trimise alte întăriri sau provizii. Aceste ultime cuvinte l-au convins pe Quérette în cele din urmă. Ordinul de evacuare a fost dat chiar în momentele în care naționaliștii turci încercau să obțină
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
cuvinte l-au convins pe Quérette în cele din urmă. Ordinul de evacuare a fost dat chiar în momentele în care naționaliștii turci încercau să obțină o încetare a focului. Cand generalul Quérette începuse negocierile cu reprezentantul turcilor, dr. Mustafa, Normand a dat ordinul de evacuare. Pană la ora 3 în dimineața zilei de 11 februarie, Quérette a distrus toate stocurile rămase de muniție și s-a pregătit să-și strecoare din oraș oamenii sub protecția întunericului. Această retragere secretă avea
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
al Papei de la Roma. Următorii patru arhiepiscopi de Canterbury au fost toți italieni, precum Augustin, apoi a urmat un arhiepiscop englez, apoi unul grec, Teodor din Tars, care a organizat Biserica engleză după modelul Bisericii bizantine. În anul 1066, când normanzii au cucerit Anglia, au pus un arhiepiscop francez, iar Biserica engleză a fost reorganizată după modelul Bisericii franceze. Mai mult în anul 1070, au distrus vechea catedrală de la Canterbury, construită de Augustin, și au ridicat una mult mai mare în
Arhiepiscopul de Canterbury () [Corola-website/Science/329648_a_330977]
-
împotriva altor orașe rivale din Sicilia și chiar să cucerească Cartagina în Africa de nord. În 1051-1052, amiralul pisan Jacopo Ciurini a reușit să cucerească insula Corsica, provocând și mai mult dușmănia genovezilor. În 1063, pisanii s-au apropiat de normandul Roger I al Sicliei, care conducea o campanie care va dura peste trei decenii de cucerire a Siciliei, perspectiva fiind un atacul conjugat asupra sarazinilor din Palermo. Roger a respins invitația, fiind angrenat în mai multe dispute. Fără sprijinul unei
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI-lea, de către normanzii vorbitori ai unei limbi "oïl". Astfel, 28,3 % din cuvintele englezești sunt de origine normandă sau franceză. Un fenomen interesant este „întoarcerea” în franceză a multor cuvinte intrate din aceasta în engleză în timpul Evului Mediu. Dintre exemplele de mai sus
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
unirea cu Regatul Neapolelui sub Alfonso al V-lea al Aragonului, noul stat a fost cunoscut sub titulatura de Regatul celor Două Sicilii. a fost un stat succesor al comitatului creat în 1071 în contextul cuceririi Italiei de sud de către normanzi. Până în 1282, regatul (numit uneori "regnum Apuliae et Siciliae") acoperea nu numai insula propriu-zisă a Siciliei, ci întregul sud al Italiei, precum și arhipelagul maltez. Insula a fost divizată în trei regiuni: Val di Mazara, Val Demone și Val di Noto
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]
-
al Aragonului, rege al Spaniei sau împărat romano-german. Începând din secolul al XI-lea, puterile din sudul Italiei angajau mercenari normanzi; la inițiativa ducelui Robert Guiscard de Apulia și sub conducerea fratelui său mai mic, contele Roger I de Sicilia, normanzii au cucerit Sicilia, preluând-o de la musulmanii. Astfel, a fost ocupată Messina cu o armată de 700 de cavaleri. În 1068, Roger Guiscard însuși i-a înfrânt pe musulmani în bătălia de la Misilmeri, momentul crucial fiind asediul asupra Palermo, care
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]
-
de la musulmanii. Astfel, a fost ocupată Messina cu o armată de 700 de cavaleri. În 1068, Roger Guiscard însuși i-a înfrânt pe musulmani în bătălia de la Misilmeri, momentul crucial fiind asediul asupra Palermo, care a facilitat completul control al normanzilor asupra insulei, fapt desăvârșit în 1091, după ce sunt cucerite Siracusa și Noto. Regatul normand a fost constituit în 1130 de către Roger al II-lea al Siciliei, care a unit teritoriile moștenite de la tatăl său Roger I. Acestea includeau și arhipelagul
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]
-
Acestea includeau și arhipelagul maltez, care fusese cucerit de la arabii din Emiratul de Sicilia. Același Roger al II-lea a intrat și în posesia Ducatului de Apulia și Calabria, care aparținuse vărului său, Guillaume al II-lea, precum și teritoriile altor normanzi vasali, unificând întreaga regiune. Roger și-a găsit sprijin în persoana antipapei Anaclet al II=lea, care l-a încoronat ca "rege al Siciliei" în ziua de Crăciun a anului 1130. În 1136, rivalul lui Anacletus, papa Inocențiu al II
Regatul Siciliei () [Corola-website/Science/328296_a_329625]
-
(n. cca. 1015/1020 - d. cca. 1087), cunoscut și ca Eustațiu cu Mustăți a fost conte de Boulogne de la 1049 la 1087, luptând de partea normanzilor în bătălia de la Hastings, după care a primit extinse terenuri în Anglia. Eustațiu a fost fiul contelui Eustațiu I de Boulogne. Prima sa soție a fost Goda, fiica regelui Angliei Ethelred al II-lea și soră a regelui Eduard Confesorul
Eustațiu al II-lea de Boulogne () [Corola-website/Science/324563_a_325892]
-
catedralei un oratoriu al Sfintei Maria. Conform săpăturilor arheologice, oratoriul avea formă hexagonală, era flancat de turnuri și conținea tronul arhiepiscopal, mutat mai târziu în catedrală. Catedrala a fost distrusă de un incendiu în anul 1067, la un an după ce normanzii au cucerit Anglia și au instituit o nouă guvernare. Construcția actualei catedrale a început în anul 1070, sub comanda primului arhiepiscop normand, Lanfranc (1070-1077). Acesta decide construirea unei noi catedrale după modelul Abației Saint-Étienne din Caen, Normandia. Catedrala a fost
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
Basarab, domn al Țării Românești în secolul al XVI-lea. Familia aristocratică valahă, Văcărescu (Lat. vaccarius) este și ea contestată. Unii o consideră de origine spaniolă. Alții îi atribuie o origine cumano-pecenego Ugrin, "vir nobilis in Fagaras" la 1200 Aidoma normanzilor (al căror "caz" sau "model" de asimilare etnică li se poate aplica și cumanilor din Făgărăș ), cumanii și pecegenii au dispărut ca etnie distinctă și de pe teritoriul României și de pe cel al Bulgariei și al Ungariei, tot ceea ce a rămas
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Robert de Bassunvilla (Basunvilla, Bassonville) (d. 1182) a fost nobil normand din sudul Italiei, devenit conte de Conversano (din 1138) și de Loritello (din 1154, sub numele de Robert al III-lea). Familia sa își avea originea în Vassonville, în apropiere de Dieppe. Robert era fiul lui Robert I de Bassunvilla
Robert al III-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328156_a_329485]