309 matches
-
De aici încolo mă descurc și singur. La auzul acestor cuvinte, Norocel s-a îndreptat în direcția în care putea ajunge la el acasă și se gândea la cuvintele leprosului: „nume și renume”... Cu gândul la întâmplarea din acea zi, Norocel a ajuns acasă, găsindu-și mama încolăcită de durere în pat sub niște zdrențe; abia își mai ținea respirația. Focul s-a stins și era frig în încăpere. Atunci Norocel a tăiat lemne, a făcut focul și, numai după ce aerul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nume și renume”... Cu gândul la întâmplarea din acea zi, Norocel a ajuns acasă, găsindu-și mama încolăcită de durere în pat sub niște zdrențe; abia își mai ținea respirația. Focul s-a stins și era frig în încăpere. Atunci Norocel a tăiat lemne, a făcut focul și, numai după ce aerul din cocioabă s-a mai dezmorțit, s-a culcat și el. În vis s-a întâlnit cu omul lepros, care se chinuia de data asta să urce niște scări. Imediat ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a făcut focul și, numai după ce aerul din cocioabă s-a mai dezmorțit, s-a culcat și el. În vis s-a întâlnit cu omul lepros, care se chinuia de data asta să urce niște scări. Imediat ce l-a văzut Norocel l-a ajutat și au reușit amândoi să ajungă sus unde era, spre mirarea lui, un loc nespus de frumos, o pajiște plină cu iarbă și copaci, cu multe păsări și iarba plină cu flori într-o gamă variată de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu iarbă și copaci, cu multe păsări și iarba plină cu flori într-o gamă variată de culori. După ce umblă într-o scorbură a unui copac, omul lepros scoase de acolo o cheie mare pe care i-o dădu lui Norocel, zicându-i: -Ai grijă de această cheie, să n-o pierzi, apoi nu uita că este grea, să nu-ți cadă cumva peste picior. Deschide poarta aceea și vei scăpa de nevoia în care te zbați de atâta vreme împreună cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pierzi, apoi nu uita că este grea, să nu-ți cadă cumva peste picior. Deschide poarta aceea și vei scăpa de nevoia în care te zbați de atâta vreme împreună cu mama ta. Îndreptându-se către poarta către care arăta leprosul, Norocel se gândea; „oare ce o fi vrând să spună să nu pierd cheia și să n-o scap peste picior? Poate știe mama”... A ajuns la poarta cu pricina, a deschis-o și s-a întors să-l întrebe pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și să n-o scap peste picior? Poate știe mama”... A ajuns la poarta cu pricina, a deschis-o și s-a întors să-l întrebe pe omul lepros, ce să facă în continuare. Dar nu mai era; leprosul dispăruse. Norocel aștepta și se gândea. Deodată s-a auzit vocea omului lepros care striga: -Trezește-te, băiete, și bucură-te câte zile vei avea împreună cu mama ta. S-a trezit Norocel într-un pat moale, curat, lângă care o masă acoperită cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ce să facă în continuare. Dar nu mai era; leprosul dispăruse. Norocel aștepta și se gândea. Deodată s-a auzit vocea omului lepros care striga: -Trezește-te, băiete, și bucură-te câte zile vei avea împreună cu mama ta. S-a trezit Norocel într-un pat moale, curat, lângă care o masă acoperită cu un material alb pe care erau înșirate câteva hârtii. S-a dat jos din pat și s-a uitat pe geam unde și-a văzut mama lucrând la grădina
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la grădina de zarzavat. Și-a aruncat ochii peste hârtiile de pe masă și a citit că actele erau pe numele lui. Astfel a înțeles că este proprietarul a tot ce era acolo: casă, grădină, câteva păsări și animale. Bucuria lui Norocel a fost fără margini. VOIAJUL Ajuns obosit, afară zăpușeală, în troleibuz înghesuială, pe scară miros din combinat de toate felurile, în atmosferă ploaia aștepta să cearnă. Nori plumburii zburau cu rapiditate și, nemulțumiți de ceea ce făceau, se vânturau pe jos
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de la Mănăstirea Neamț, mare centru de cultură și spiritualitate creștină. Mulțumim călduros P.C. Protos. Gherontie Ștefan, Starețul Mănăstirii Secu și colaboratorilor apropiați pentru dragostea arătată. Ne-a încântat nespus de mult prezența P.C. Prof. Orest Bucevschi, dascălul nostru. Arhim. Epifanie Norocel Starețul Sfintei Mănăstiri Neamț 7 septembrie 1971 Poposind câteva clipe pe la monumentul istoric Mănăstirea Secu, ctitoria marelui Vornic Nestor Ureche, mi-am adus aminte de gloriosul trecut al neamului nostru și de paginile istorice ale vrednicului Mitropolit Varlaam. În muzeu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
că dorea s-o facă cu el de față l-am cîștigat de partea mea definitiv. Și l-a pocnit degeaba? Avea o mulțime de alte păcate, așa că nu-mi pare rău. Ce l-ai mai îmbrobodit! Nu? Vioara lui Norocel Îl chema Norocel și atît. Părinții lui aveau speranța că micuțul plod le va aduce prosperitatea sub coviltirul căruței în care trăiau. Deși erau printre ultimii nomazi, părinții norocosului Norocel credeau că restul țigănimii s-a dat cu majoritarii, trădînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o facă cu el de față l-am cîștigat de partea mea definitiv. Și l-a pocnit degeaba? Avea o mulțime de alte păcate, așa că nu-mi pare rău. Ce l-ai mai îmbrobodit! Nu? Vioara lui Norocel Îl chema Norocel și atît. Părinții lui aveau speranța că micuțul plod le va aduce prosperitatea sub coviltirul căruței în care trăiau. Deși erau printre ultimii nomazi, părinții norocosului Norocel credeau că restul țigănimii s-a dat cu majoritarii, trădînd etnia din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pare rău. Ce l-ai mai îmbrobodit! Nu? Vioara lui Norocel Îl chema Norocel și atît. Părinții lui aveau speranța că micuțul plod le va aduce prosperitatea sub coviltirul căruței în care trăiau. Deși erau printre ultimii nomazi, părinții norocosului Norocel credeau că restul țigănimii s-a dat cu majoritarii, trădînd etnia din care făceau parte. De mic, de foarte mic, Norocel era pus la încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
micuțul plod le va aduce prosperitatea sub coviltirul căruței în care trăiau. Deși erau printre ultimii nomazi, părinții norocosului Norocel credeau că restul țigănimii s-a dat cu majoritarii, trădînd etnia din care făceau parte. De mic, de foarte mic, Norocel era pus la încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care făceau parte. De mic, de foarte mic, Norocel era pus la încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară, scîncea la taică-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai mare. Fratele său era vădit înclinat spre "ciordeală" și, profitînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai mare. Fratele său era vădit înclinat spre "ciordeală" și, profitînd de un scripcar beat criță care dormea pe drum, l-a făcut pe puradel fericit. Singur, neajutat de nimeni, Norocel scîrțîia cît era ziua de lungă și urechile sale, puțin clăpăuge, îl ghidau exact în viitoarea sa meserie. La zece ani mînca vioara și lumea se minuna de talentul extraordinar al copilului. Am o petrecere, nu mi-l dați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scîrțîia cît era ziua de lungă și urechile sale, puțin clăpăuge, îl ghidau exact în viitoarea sa meserie. La zece ani mînca vioara și lumea se minuna de talentul extraordinar al copilului. Am o petrecere, nu mi-l dați pe Norocel să ne cînte? a fost întrebat taică-su. Cît dați? Păi, să zicem două sute? Două sute de lei erau cîștigate cu spoitul lingurilor în trei zile. Două sute cincizeci, glumește tatăl talentatului copil. Fie cum spui. Norocel a venit plin de bacșișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu mi-l dați pe Norocel să ne cînte? a fost întrebat taică-su. Cît dați? Păi, să zicem două sute? Două sute de lei erau cîștigate cu spoitul lingurilor în trei zile. Două sute cincizeci, glumește tatăl talentatului copil. Fie cum spui. Norocel a venit plin de bacșișuri și de atunci era invitat pe la petreceri. Întîi ca o curiozitate, dar mai tîrziu ca maestru. Ceva nu-l mulțumea pe băiat și tot se ruga la taică-su: Tata, n-o să meargă fără o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe băiat și tot se ruga la taică-su: Tata, n-o să meargă fără o formație... Păi, fă una cu frații tăi! Dancu merge la tobă, Ruginitul la țambal, dar Molîul n-are ureche. Și de unde să-i cumpăr altele? Norocel plîngea și, cum era deșteptul casei, i s-a propus să găsească o soluție. Ne fixăm în Iași, tata se duce cu spoitul și eu fac orchestra. Chiar așa s-a și întîmplat și orchestra a început să fie cunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era deșteptul casei, i s-a propus să găsească o soluție. Ne fixăm în Iași, tata se duce cu spoitul și eu fac orchestra. Chiar așa s-a și întîmplat și orchestra a început să fie cunoscută printre bețivanii tîrgului. Norocel excela la toate instrumentele, dar vioara era inima lui. Era convins că vioara lui era veche, făcută de un lutier fără pereche și în România alta la fel nu mai este. Într-o zi, șeful familiei Bucșă îl abordează: Cînți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Cînți la nunta lui fiu-miu, altfel îți bag scripca pe gît! Dacă ne împăcăm... Vei lua bani cît n-ai văzut vreodată, clar? Cine să se pună cu clanul Bucșă? Nuntă mare, bani scuipați și lipiți de fruntea lui Norocel și unde mai pui că se lucra cu "euroi". Orchestra cînta non-stop și evita la mustață să o încaseze de la vreun bețivan arțăgos. Cîntece spaniole, mexicane, cubaneze, muzică cultă, Ciprian Porumbescu, Enescu, cazacioc, dansuri grecești, turcești și chiar chinezești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Ciprian Porumbescu, Enescu, cazacioc, dansuri grecești, turcești și chiar chinezești și trebuia să le știe pe toate pentru a nu "o lua pe cocoașă". După 24 de ore muzicanții picau de somn. Nu și petrecăreții, care dormeau parcă în schimburi. Norocel lipea vioara de față și răcoarea lemnului nobil îl ținea treaz. Ce m-aș face fără tine? își întreba iubita sa vioară. Era parcă fermecată și îl susținea cu duioșia unei iubite. După 30 de ore a început bătaia. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
față și răcoarea lemnului nobil îl ținea treaz. Ce m-aș face fără tine? își întreba iubita sa vioară. Era parcă fermecată și îl susținea cu duioșia unei iubite. După 30 de ore a început bătaia. O bătaie pe care Norocel n-o bănuia. Înjunghieri, măciuci în cap, femei dezlănțuite în teatrul de operațiuni, copii țipînd sau participînd, chiar meseriaș, la măcel. Pe tribuna improvizată orchestra a amuțit, doar toba bătea un ritm diabolic. Un participant la bătaie a primit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a amuțit, doar toba bătea un ritm diabolic. Un participant la bătaie a primit un picior de scaun în cap. Pentru scurt timp a căzut, dar s-a ridicat repede privind buimac bătălia. Furios, pe măsură ce se dumirea, apucă scripca lui Norocel și i-o trîntește în cap, făcînd-o țăndări. Apoi trece la devastarea întregii orchestre. Norocel își revine din amețeală, plînge și cu un scaun îi trîntește una în cap lui Bucșă. Ca la un semn, toată orchestra a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
picior de scaun în cap. Pentru scurt timp a căzut, dar s-a ridicat repede privind buimac bătălia. Furios, pe măsură ce se dumirea, apucă scripca lui Norocel și i-o trîntește în cap, făcînd-o țăndări. Apoi trece la devastarea întregii orchestre. Norocel își revine din amețeală, plînge și cu un scaun îi trîntește una în cap lui Bucșă. Ca la un semn, toată orchestra a început să lovească în amfitrion, terminîndu-l. Acum Norocel este la închisoare și fredonează cîntecele minunate care ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]