586 matches
-
de trei ori și totul pieri ca În ceață. Bărbatul și muierea lui stăteau unul În fața altuia, unul ținând În mână un joagăr, celălalt toporul mânjit de bălegar... „Ei, ce ziceți”, Își Încheie relatarea Satanovski, „nu-i așa că istorioara asta nostimă conține un mare adevăr? Morala ei e simplă: nu te pune c-o femeie, că-l vei vedea pe dracu’ gol...” „Vorbiți de funie În casa spânzuratului”, spuse medicul, care Își simțea capul din ce În ce mai greu. „Iar faceți aluzie la numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și Crăcăneî o poftise pe maică-sa la ora de dirigenție, ca să stea de vorba cu ea, așa după cum era obiceiul. De-abia terminase de făcut apelul și-și mângâia gușa, când se deschise ușa și intră o cuconiță tare nostimă, elegantă și parfumată. Ne-am ridicat respectuoși și admirativi în picioare. Dirigintele, cu ochii rotunjiți de plăcere că va sta de vorbă cu o persoană atât de drăguță, care desigur îl va ruga ceva, ne făcu semn amabil să ne
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
începu el, a avut la teză subiectul "Aldehdele". Ei bine, iată cum a tratat dânsul acest subiect de Chimie... Ascultați, vă rog, cu toată atenția, că încep să vă citesc: " Aldehidele. Pentru a trata acest original, interesant și mai ales nostim subiect, care face parte, după câte mai țin și eu minte ― pentru că am foarte multe pe cap ― din Chimia organică, trebuie mai întîi și mai întîi de toate să știm la perfecție următoarele: "Împărate ceresc, Mîngîietorule, Duhul adevărului, carele pretutindeni
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
se numea, ca să fim repartizați cu toții în camerele noastre, chiar sub ochii lui. Dar iată că după ce se făcuse repartizarea elevilor în camere, Negulescu Petre, un coleg ceva mai mare ca vârstă, începu să-i dea târcoale cameristei, o mărunțică nostimă; iar noi, de-ai dracului, ca să-i creștem acțiunile în fața ei, îi spuneam "domnule pedagog" în sus, "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene, își da aere, și, la un moment dat, poate chiar se și crezu pedagog
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
diferendul. Cu glasul ei de greier în păpușoi, a spus că are alte planuri de viitor și nu înțelege s-o silească nimeni! Nu? Un studiu! . . . - Lino! zici că inventase, în ultima instanță, să fie tandră cu tată-său! E nostimă, Mini! închipuiți-vă! Ca să nu plece la Sibiu schimbase deodată manevra. începuse să roage pe Hallipa, să-i șoptească, să-1 ademenească. După scene echivoce, Hallipa s-a convins că la Sibiu va face scandal și îi va da de rușine
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca și în mare. . . neobosit! - De ce nu veniți odată? 41 - Ne-ai chemat? N-am auzit! Spuneam lui Mini că Rim al tău, iegat cu o basma la gât, e irezistibil și îmi face curte! - Zău! zise Lina mulțumită. Ce nostimă e fata asta și ce idei bune are. - Simple, foarte simple! întîmpină Nory cu modestie. Sufrageria Rimilor nu era deloc elegantă, dar foarte simpatică. Instalaseră mobilier nou numai în birou și dormitor. Aici, rămăseseră vestigii tecucene, din zpsuea Linei: o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
artist, mare și mânuită astfel dezamăgise pe Mini asupra misterului sacru al artei. Herculeanul P., care își făcuse din firea lui cam mojică o originalitate bine cunoscută, pusese ochelarii un minut, apoi zisese rizînd: - Domnișoara Mika-Le a noastră e foarte nostimă! drept orice opinie critică. Apoi trecând lingă Greg, care păruse foarte contrariat, îl bătuse pe umăr cu complicitate, fără ca Gregul să-și poată găsi contenența. Mika-Le rămăsese nemișcată, ca și cum nu de ea fusese vorba, dar probabil, trăgând de la un punct
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
delicioase dintre mame! In locul dumitale aș relua coafura de atunci. Meseria de idol cere sacrificiu!" Ce zici? Mai puțin banal decât să prescrii bromură sau limonada Roger. . . Are niște ochi cenușii dar tăioși și strălucitori ca oțelul! "Ah! Ce nostimă ești! Ce frumoasă ești!" era refrenul obicinuit cu care întîmpina pe Lenora. într-o zi o fixa, o fixa. Nu înțelegea ce vrea. "De ce te uiți așa ia mine?" " Nimic absolut!. Poate nu te simți așa bine azi! Cam palidă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ne drumuri. Femeia asta, cum zice Lina, merge progresând. Tot ea a dat-o gata pe Mika-Le, dar ce naște din pisică. Acum e aici, la sanatoriul lui Walter. O rezidentă - princiară!. Un parc!. Ce era grădina de la Prundeni!. E nostimă și a făcut siluetă, a luat fason de București! Eu mă duc uneori s-o văd! Pentru doctor, înțelegi!. . . Coca-Aimee e o păpușă adevărată. . . Fusese și Lina pe acolo chiar înaintea mea. . . ca medic. Lenora era culcată cu n ușoară
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sigură că ești Berbec, spuse ea. Nu te deranjează ce spui. Femeia se ridică în picioare și-l trase și pe Wilt după ea. — Am de gând să-ți arăt camera lui cu jucării. întotdeauna mi se pare așa de nostimă! Wilt lăsă farfuria de carton jos și intrară amândoi în casă. Eva decojea portocale pentru o salată de fructe și discuta cu etiopianul despre ritualurile de circumcizie, iar acesta îi toca niște banane. în salonaș, câteva perechi dansau foarte energic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
sticle pipe, în mijlocul cărora trăsnitul Tolea îndeplinea rolul de măscărici blazat și șic, în stridențele sale poliglote. Până și rusa, pe care o preda la liceu, limba opresivă și antipatizată, devenise, în rictusul măștii sale cabotine, o provocare, o bizarerie nostimă. Nu fusese timp decât pentru câteva întâlniri tăcute, presimțiri și eschive, în jumătatea de an până când străina părăsise brusc orășelul. Păstraseră însă legătura, își scriau, plecase cândva la București, s-o vadă. Mijloc de decembrie, Ira purta un mantou nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să i se cântărească 15 kilograme. Auziți, 15 kilograme! Asta a declanșat explozia. A venit șefa magazinului, o harababură, ce mai. Deci, se reia avansarea. Poporul vociferează, nu mai dați decât 2 kilograme, atât, să ajungă pentru toată lumea. Vânzătoarele, foarte nostime și serviabile, își vedeau liniștite de treabă. Fiecăruia cât cerea, dar până la 6 kilograme, așa hotărâse șefa. Era și un bețiv... Bine că e cald, mormăia bețivul. Că știți cum e, coniță, de câțiva ani numai când auzim de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
chibriturile. Dominic nu fuma, dar avea totdeauna la el o cutie cu chibrituri. Te poți trezi, cu criza asta deenergie, oricând în nevoie de focul ancestral. O mică foaie de carnet era prinsă în ușa apartamentului cu o pioneză mică, nostimă, chinezească, roșie. Se apropie mai mult, se aplecă să descifreze scrisul mărunt: Plecat în concediu. Anunțuri frecvente de acest tip pe ușile magazinelor, la dispensare și oficii poștale, oriunde. Închis, suntem la ședință. Închis, suntem în inventar. Închis, gestionarul bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
au trecut pe sub fereastra chiliei mele douăzeci de inși, o măturătoare de frunze, cu basmaua uriașă în culorile toamnei înfășurată de mai multe ori peste gură, arătând întocmai ca un morman de frunze arse, pe urmă un grup de fete nostime de la Economic - nu mai știu dacă am apucat vreodată să-ți vorbesc despre „liceul de fete“ de pe strada mea. Elevii erau în proporție zdrobitoare, probabil peste nouăzeci la sută, de „sex frumos“. Dimineața, când încă nu mă hotăram să migrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
merge niciodată de‑a‑ndăratelea.“ Ce spun eu aici? Și de ce mi‑oi fi luat brusc accentul ăsta scoțian? O, Doamne, am băut prea mult. — Fascinant! zice Kent, luând o gură de ceai. Ador toate obiceiurile astea englezești atât de nostime. Mai știi și altele? — Categoric! zic veselă. Știu tone! Termină, Becky. Oprește‑te în clipa asta. — Cum ar fi vechiul obicei de... de... a “întoarce prăjitura pentru ceai“. — Serios? zice Kent. De ăsta n‑am auzit până acum. A, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
a familiei! Bineînțeles că nu nutrim, dragi ascultători, aceleași sentimente și față de posomorâtul Daniel, care e singurul ce aude vocile imaginate de pe banchetă. * — Ce pălărie frumoasă ai, Buni! Bine că a observat În sfârșit și ea că Buni are pălării nostime totdeauna! — Pentru ce o admir eu cel mai mult pe Buni e curajul ei să se Îmbrace În culori deschise. -- Mie rochia asta roz cu alb Îmi place. — Întoarce-te, Buni, să-i văd și la spate modelul. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Încât, credeau ei, poate Îndura orice, oricât - de asta nu lăsau nici cât o unghie lemnul neînflorat. Și pe deasupra, mai și văpseau sfântul lemn - cu albastru! Să le dai foc, nu alta! Și ciopliturilor, și cioplitorilor! Cât despre acoperișuri... - Erau nostime, Încearcă tata. - Erau barbare, zice mama. - Niște copii, Mănenii, zic. - Asta, da, Încuviințează mama. Prepeleacurile: jucării scumpe...Tot timpul, tot avutul și-l cheltuiau cu parii ceia bortiliți și văpsiți! În loc să iasă din hrube, să se Înalțe pe două picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un loc la cămin a fost refuzată, am renunțat la învățătură și am intrat în gazdă la o pereche în vârstă, în capătul celălalt al orașului. De la o zi la alta, banii mi se topeau. Pe bătrâni îi găseam foarte nostimi, el era un pachet de nervi și, de câte ori rămâneam între patru ochi, o afurisea pe nevastă-sa, ea, pe de altă parte, făcea semne întruna pe la spatele lui, dându-mi de înțeles că bărbatului ei îi lipsește o doagă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Am primit ceai preparat din pliculețe și o prăjitură care se chema brownie. Iaurtul ieșea din pahare mari și conținea zece la sută fructe. Extra cu fructe. Paharele aveau capace din folie de aluminiu, cu mai multe culori și nume nostime scrise pe ele. Dacă trăgeai cu băgare de seamă, dând la o parte capacul, găseai dedesubt un ocean de extra cu fructe. Ședeam cu toții în jurul mesei și tata povestea despre Roma și despre viața de acasă. Când a povestit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
îngrijorată de soarta voastră, așa că am ieșit și m-am dus. Era macabru. Ca un mormânt și noi toți înăuntru. Am trecut și pe la bunica și bunicul. Erau la vecini și păreau mai vioi ca mine. Dar povestea cea mai nostimă s-a petrecut chiar la noi acasă. Am ajuns acolo, am văzut că toate blocurile erau părăsite și tocmai voiam să intru pe scară, când vecinul nostru - bețivul - stai, cum îl cheamă, Petrea, a dat să iasă. Nu era singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cunoscut-o, nu m-a impresionat cu nimic și chiar mă gândeam cum de n-a reușit Nagasawa să pună mâna pe o fată mai ca lumea. Stând de vorbă cu ea, a început să-mi placă. Era liniștită, inteligentă, nostimă, atentă cu cei din jur și se îmbrăca cu foarte mult bun gust. Îmi plăcea atât de mult, încât mă gândeam că dacă aș avea o prietenă ca ea, nu mi-aș mai pierde nopțile cu tot felul de ușuratice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dat, am întâlnit o fată. Jenna. I-a fost greu să îi pronunțe numele. A ezitat înainte de a-l rosti. De-abia acum urmează partea interesantă. —Jenna era uimitoare, afirmă Davey. Era cea mai frumoasă, cea mai deșteaptă, cea mai nostimă tipă pe care am întâlnit-o și nu-mi venea să cred că s-a îndrăgostit de mine. Dar se întâmplase, într-adevăr. Eram nebuni de fericire împreună. Am motivele mele să spun nebuni de fericire. Ne-am mutat împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că ăsta e pătat; și nici la fourchette nu arată comme il faut. Mizi, cherie, strânge tu masa, că eu am mal de tête. Asta mică răbda cât răbda, apoi i se urca sângele la cap: da’ știi că ești nostimă, coană mare? dacă poftești fourchette din argint, de ce n-o chemi pe Marița să-ți aducă?. Marița fusese numele servitoarei din casa mamei lor, soție de prăvăliaș din Stănișăști, paradis grecotei din Țara de Jos. Marița fusese atât de devotată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tot mai mult, cum crengile îi deveneau tot mai groase și umbra se făcea tot mai deasă, cum cerbii care-i păruseră monștri cândva, au devenit cât niște șoricei, iar iepurii...Cine s-ar speria de iepuri? Frunzelor, chiar sunteți nostime! Cineva a vărsat călimara cu raze de soare și cu vișine coapte peste coroanele stejarilor și crema de ghete peste aluni, iar copacii au tresărit trimițând la plimbare așa frumuseți de coafuri. Întreaga pădure este într-un freamăt, într-o
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
Olga se roși până-n vârful urechilor, dar izbucni totuși în râs, ca să-și ascundă încurcătura. Grigore o privi lung și răspunse: ― Evident, evident... Cine ar fi bănuit că din ștrengărită de acum cinci ani are să iasă o domnișoară așa de nostimă?... Regrete zadarnice, dragă Victore! ― Nu te grăbi cu regretele, onorate domn! protestă Olga revenindu-și. Întâi ar trebui să te întrebi dacă te-aș fi luat eu!... Și pentru că m-ați pus în joc, ei bine, să vă spun: bărbatul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]