166,875 matches
-
cercetătorilor de documente stă economul D. Furtună. De asemenea, în Bibliografia asupra vieții am găsit enumerate în 13 poziții, titlurile scrierilor lui Dumitru Furtună consultate pentru buna orientare documentară a monografiei călinesciene. Trecând acum de la scrisoarea lui Gheorghe Macarie la notele ediției, cititorul implicat în relația dintre document și operă, are prilejul să constate cum o scrisoare incifrată, adresată de Ion Creangă lui Iacob Negruzzi în martie 1877, a fost decriptată de G. Călinescu, venind să confirme presupunerile lui Dumitru Furtună
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
în martie 1877, a fost decriptată de G. Călinescu, venind să confirme presupunerile lui Dumitru Furtună. Acesta scria în "Făt Frumos" din 1926, " S-ar putea totuși ca cineva din contemporani să dezlege taina acestei scrisori de caracter politic." Iar nota ediției să aducă lămuritoarea informație: "Ion Creangă reorienta, în ajun de alegeri, pe unii din foștii săi colegi de la Fracțiunea liberă și independentă spre partizanii literari și politici ai lui Iacob Negruzzi." Dar iată că apar și inadvertențele, semnalate de
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește obișnuitul descoperirilor, este nota la textul lui Dumitru Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în Arhivele statului Iași, fondul Mitropolia Moldovei, scoate la lumină o "Adeverință" autografă
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește obișnuitul descoperirilor, este nota la textul lui Dumitru Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în Arhivele statului Iași, fondul Mitropolia Moldovei, scoate la lumină o "Adeverință" autografă a lui Ion Creangă, care anulează afirmația lui
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
cu manuscrisele aflate în fondurile diferiților ani de achiziție, ale Bibliotecii Academiei ale periodicelor, ale diferitelor fonduri particulare. Toate suficiente argumente pentru susținerea afirmației profesorului Macarie că pentru viitoarele ediții Ion Creangă, spre a se evita permanentizarea inadvertențelor semnalate pe parcursul notelor, consultarea "acestei insignifiante ediții a noastră" își vădește utilitatea. Mai mult, adaug eu, cu o dorință expresă. Ediția este cumul de documente. Ele presupun o amplă mișcare de date. De nume, de asemenea. Tocmai de aceea, o revedere responsabilă a
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
în "Chemarea" din martie 1938, Dumitru Furtună anunță victorios descoperirea a zece cereri scrise de seminaristul Creangă, în cirilice, între 1853-1858 "pentru susținerea fraților săi preoți de mir de atunci". Editorul, de o acribie demnă de tot respectul, informează în notă că documentele respective "scrise și probabil redactate între 10.III.1855 și 19.II.1858, de seminaristul din Târgul Neamț, "au fost editate de D. Furtună în revista "Biserica ortodoxă română", nr. 1-4, 1938. Citite pagină de pagină, textul ediției
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
documentele respective "scrise și probabil redactate între 10.III.1855 și 19.II.1858, de seminaristul din Târgul Neamț, "au fost editate de D. Furtună în revista "Biserica ortodoxă română", nr. 1-4, 1938. Citite pagină de pagină, textul ediției și notele exhaustive, sunt nu doar prilej de verificare, ci de reală bucurie, odată ce oferă posibilitatea reconstituirii rețelei de relații umane, de informații, adesea viu colorate, privind înțelesul tematic al locului, timpului, oamenilor epocii lui Ion Creangă, al fabulosului lor copleșitor datorat
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
este profesoară la secția de română a Institutului de Studii Romanistice a Universității din Praga și secretara activei Asociații Cehia-România. În toate aceste ipostaze L.V. se evidențiază ca o neobosită propagatoare a literaturii și a culturii române în țara sa. Notele de mai jos sînt simple însemnări tardive ( am tot așteptat să apară vreo recenzie propriu-zisă din partea celor direct interesați dar, dacă nu mă înșel, în afară de o prezentare a dicționarului făcută de L.V. în nr. 3 din 2002 din revista noastră
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
coboare. Dincolo de orice abordare cu, să zicem, "nea Cornele" (fie că e vorba de politicianul Vadim sau de antrenorul Dinu) se află un "Las-o mai moale, că știm noi cine ești și cum te-ai cățărat în poziția actuală!" Nota de derizoriu în care ne aruncă afirmarea mahalagistică a intimității n-ar fi atât de respingătoare dac-ar aparține unei afecțiuni reale. Dar despre ce afecțiune poate fi vorba când, de pildă, într-o emisiune de televiziune, un jalnic băgător
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
ca acțiuni mari. Dar și amănunte legate de ele. De exemplu, banchetul oferit de Primăria Capitalei în cinstea generalului Joffre ori ordinul guvernului de a restrânge cu totul comerțul cu devize. Eliminând orice ambiguitate în cunoaștere, Niculae Gheran înglobează în notele sale, cantitativul și Babelul de voci în stare să le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny Rebreanu și a fiicei sale
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny Rebreanu și a fiicei sale, Puia, personalitatea Elvirei Popescu, el reține într-una din note, următorul moment: "La unul din spectacolele cu Ma cousine de Varsovie, de Louis Verneuil, Elvirei Popescu i se prezintă o scrisoare pe scenă: Une lettre pour vous, madame! Actrița deschide plicul și exclamă românește, spre Puia, ce se afla în
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
obiectele-personaje sunt marcate de nenumărate sensuri simbolice. Artistul le reinvestește emoțional și semantic pentru ca acestea să capete o nouă autenticitate. Găsim aici trimiteri, mai mult sau mai puțin acuzate, către ideea de ortodoxie, filtrată, evident, într-o scriitură proprie, cu note discret elegiace specifice, de altfel, gândirii sale plastice. Deși, în aparență, discursul se poartă în sfera rarefiată a întrebărilor esențiale, în realitate el se impune într-un registru natural, firesc și deconectant. Piesele, în ansamblul lor, respiră într-o atmosferă
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
Barbu Cioculescu Un gest fundamental: cu o carte în mână, spre vie, spre pădure, spre parc. Așa de vreo 35 de ani", își nota în jurnalul său un intelectual căruia i se spunea că este uneori arogant, pe când, de fapt, el se considera un robit al muncii și un mare timid. La senectute, când a-ți întocmi un bilanț poate să însemne și un
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
muzică din mine", spune personajul Henry Miller în primele pagini ale romanului Plexus. Cum, nici el nu știe. De fapt, de aceea scrie Henry Miller. Ca să afle cum se scrie. Întreaga lui existență, o mărturisește adesea, este un șir de note pe care le ia perpetuu pentru a le introduce într-un viitor roman: Când studiam un obiect, un chip omenesc, o fațadă, le studiam în felul în care urmau să fie redate (mai târziu) într-o carte, alăturându-le adjectivele
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
financiar Aristide Blank. Știam despre mecenatul lui, despre amestecul în viața Cellei Delavrancea și în cariera lui Nae Ionescu, dar nimic despre "Bancherul" om de mare cultură, dramaturg și poet. Poate s-a grăbit Florin Faifer când a trecut peste nota ironică ce ar putea fi ascunsă în aprecierea ocazională a "divinului critic", pentru că de-ar fi fost altfel nu l-ar fi uitat cu desăvârșire în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cu câteva rânduri mai jos se recunoaște
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
trebuie scoasă din rama portretului. În general, eseurile se încheie abrupt. Florin Faifer se ferește de concluzii și încadrări definitive. Ca și exordiile, foarte variate și care amintesc de surprinzătoarele introduceri de capitole la "istoria" călinesciană, finalurile au totuși o notă individualizantă. Și tot de aer călinescian ni se par titlurile ce trimit la arta caracterologiei: "Furiosul", "Anxiosul", "Arțăgosul", "Apolinicul", "Glumețul" (care se credea astfel, fără să fie), "Melancolicul" etc. Într-o vreme în care valorile majore sunt reduse la proporții
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
le deține "biografia creatorului", cu determinanta antecedentelor și perspectivelor biografiei timpului, ideologie, mentalități, aparențe, refuzuri, compuneri și recompuneri. Nu a fost deloc ușoară implicarea editoarei Mihaela Constantinescu-Podocea. Acribia respectării științifice a imensității cantitative a poeziei lui Marin Sorescu, înaintarea prin notele, comentariile și variantele, ca niște reale combinații de jocuri de ape, în care orice preferință este supusă disciplinei, îi traduce conștiința cercetătorului, aplicat în rotunjirea unei ediții, care nu-și poate permite riscul omisiunilor și depărtarea de la veridicitatea interpretării. Pentru că
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
și prin capitolul Poezii alese de cenzură. În capitolul Cronologie sunt incluse multe date preluate din Jurnalul călătoriilor, publicat postum. Editoarea insistă asupra modificării datei nașterii, greșit încetățenită. Poetul s-a născut la 29 februarie 1936, nu la 19 februarie. Nota asupra ediției, Indicii alfabetici ai poeziei, după titlu și după primul vers, sunt încă un aport științific al acestei ediții, cu însușiri care o îndreptățesc să fie una de referință.
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
cele mai frapante înfățișări, într-un adevărat vacarm vizual, edițiile sunt pretutindeni. În emulație, în competiție, în rivalitate acerbă. Apar, firește, mii de cărți care nu se recomandă drept ediții. Dar cele care o fac, cu tot protocolul de rigoare: "notă asupra ediției", "text îngrijit", "note și comentarii", "biografie", subsoluri, addende, anexe, indici diverși etc., etc. sunt și ele de o abundență care n-ar îndreptăți nici umbră de temere - cel puțin pe durată medie - asupra vitalității, la noi, a meseriei
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
un adevărat vacarm vizual, edițiile sunt pretutindeni. În emulație, în competiție, în rivalitate acerbă. Apar, firește, mii de cărți care nu se recomandă drept ediții. Dar cele care o fac, cu tot protocolul de rigoare: "notă asupra ediției", "text îngrijit", "note și comentarii", "biografie", subsoluri, addende, anexe, indici diverși etc., etc. sunt și ele de o abundență care n-ar îndreptăți nici umbră de temere - cel puțin pe durată medie - asupra vitalității, la noi, a meseriei de editor. Precizez că nu
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
se observe slăbiciunile mi-a rămas intact. Liniște. Trimit o armată ca să înăbușe zgomotele. Să imobilizeze râsul. Să-i astupe gura văicărelii. Să blocheze țipătul. Trimit o a doua armată pentru că prima în timpul capturării zgomotelor face o gălăgie îngrozitoare. O notă de plată atârnă. O listă atârnă. O scrisoare atârnă. O notiță atârnă. O carte de vizită atârnă. O invitație atârnă. O vedere atârnă. Un număr de telefon atârnă. Un prospect atârnă. Un telefon stă. O vază stă. O scrumieră stă
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
ADEVĂRULUI și-a luat de sus colegii prin declarația sa că nu și-a dorit această funcție. Explicația colegilor de la Național pentru "infatuarea" lui CTP, că acesta ar fi făcut afirmația citată "de parcă îl obliga cineva - să îndeplinească această funcție, notă Cronicar - sau nu ar fi avut cine altul să o îndeplinească la fel de bine" nu ni se pare convingătoare. Ce-ar fi fost dacă CTP ar fi declarat că își dorea această funcție? După părerea Cronicarului, redactorul șef al Adevărului a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
speriați! Când a venit în săptămâna următoare, devenise blajin și îngăduitor și, de la catedră, a rostit (cu aproximație):" Am aflat că sunteți preocupați mai mult de literatură, așa că, pentru examenul de matematică vă voi divulga dinainte întrebarea ca să luați astfel note de trecere...; și acum haideți să facem puțină literatură". Drept care a început să ne citească din Edgar Poe, din Mallarmeé, Rimbaud, Baudelaire și să ne explice, să ne dezlege și lămurească anumite versuri; apoi ne-a cerut mostre din textele
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
de uzură care se va încheia la egalitate. Nu cred. Alții văd în acest schimb de replici un spectacol aranjat dinainte, pentru a da presei și opiniei publice cu ce să-și ocupe timpul și să mai uite de serialul notelor de plată la întreținere - tot mai năucitor! - și de drama concedierilor de la firmele nerentabile ale statului. Această idee e ingenioasă, dar nu-l văd pe dl Iliescu învățînd pe de rost replici fabricate în laboratorul de scenarii al ministrului Dîncu
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
Vă rog să reluați aceste rânduri în chip de mică notă la rubrica cititorilor. Precizez că relativ lunga listă, azi aproape deloc fierbinte, de autori epurați din biblioteci în iunie 1988, apărută în articolul meu din Mozaicul, nu a fost întocmită de un inspector școlar din județul Dolj, cum a menționat
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]