958 matches
-
daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cruce din piatră dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se servește la rasol de pui, cu cartofi natur. SOS BECHAMEL Se amestecă cu telul 300 ml de lapte cu 4 linguri de făină albă, se pun pe plită la fiert timp de 20 de minute, se adaugă sare, piper, nucșoară rasă, puțin zahăr, pătrunjel tocat și 100 g unt. Se amestecă să se topească fără să mai fiarbă și, după dorință, se pot adăuga 2 gălbenușuri. SOS BERNAIZE Punem într-o cratiță 3 gălbenușuri cu 100 g unt, adăugăm 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
tocate și călite în 70 g unt, 500 g spanac fiert în apă cu sare, apoi scurs și tocat Amestecăm ceapa călită cu spanacul și două ouă, 300 g cașcaval ras sau brânză de oi, un vârf de linguriță de nucșoară, sare, piper și o lingură de făină albă. Luăm un pachet de foi fragede, întindem cu vergeaua foaia, apoi punem în tavă de tartă, tapetată cu făină, și peste foaie, punem compoziția de spanac, după care acoperim cu altă foaie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
încins. Se servesc la gustare cu feliuțe de lămâie. FRIPTURA DE CAPRIOARA Se face un baiț din 1 litru de apă, 2 linguri de zahăr, o linguriță de sare, 10 boabe de coriandru, o ceapă, un vârf de cuțit de nucșoară, 2 foi de dafin și 50 ml de oțet, în care se pun 1,6 kg carne de căprioară bine spălată și se ține câteva ore, apoi se ia, se taie felii care se bat cu ciocanul ca la șnițel
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de slănină, toate învelite în frunze de viță, ca sarmalele. Peste pachetele din frunze, punem un sos făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de minute. RULADA DE CAPRIOARA CU FRUCTE 8 bucăți de cotlet de căprioară, 300 g carne de vițel tocată prin mașină, 300 g șuncă tăiată cubulețe, 100 g smântână dulce, 50 g coniac, 50 g vin roșu, sare, piper, delicat, nucșoară, 2-3 ouă. Se adaugă caise, prune sau gogoșari murați. Cotletul se bate cu ciocanul, se condimentează, punem peste cotlet pasta obținută din carne, șuncă și restul de ingrediente, apoi, la mijloc, așezăm fâșii din fructe murate sau din compot. Rulăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de cetăți "pictate" pe creste de munte (dintre care cea mai însemnată, a fratelui lui Attila, era Buda, așezată lângă Odorheiul Secuiesc); în filele lui, secuii, ce-și foloseau străvechea scriere runică, închinau (pentru zeii lor păgâni) antice potire de nucșoară. La propagarea acestei imagini, un rol important l-a jucat romanul Bálványosvár (Cetatea "Unguraș") al lui Jókai Mór, publicat în foileton prin 1882. Deși, din 1883, lucrări profesioniste serioase dovedeau că faimoasa Cronică Secuiască de la Ciuc era un fals din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai sus, constat că am ignorat respectul ei pentru psihologia de laborator, Învățată de la profesorul Gheorghe Zapan, un maestru ascuns bine În timpul regimului, lăsat mai târziu să predea, Îngăduit, dar competent Îngrădit. Și am pus Între paranteze studiul despre „fenomenul Nucșoara”, satul acela din care a pornit rezistența din munți a grupului Arnăuțoiu, Între 1949 și 1958. A reconstituit drama satului traumatizat, a deschis răni nebănuite Întâlnind supraviețuitori ai perioadei (membrii grupului au fost, cu toții, executați), colaboratori ai regimului sau „favorizatori
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ai perioadei (membrii grupului au fost, cu toții, executați), colaboratori ai regimului sau „favorizatori” (cum erau numiți de Securitate cei care-i ajutau pe partizani), a spart tăcerea de o jumătate de veac, a reinventat studiul memoriei sociale. Prezența cercetătorilor la Nucșoara a avut efectul unei pietre aruncate Într-un lac, undele cuprinzând toată suflarea și nelăsând pe nimeni indiferent. Cartea doamnei Liiceanu deconstruiește lumea satului, personajele mitului, transferul violent de putere. Identifică tensiunea spirituală a memoriei satului, lupta dintre fidelitate și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se servește la rasol de pui, cu cartofi natur. SOS BÈCHAMEL Se amestecă cu telul 300 ml de lapte cu 4 linguri de făină albă, se pun pe plită la fiert timp de 20 de minute, se adaugă sare, piper, nucșoară rasă, puțin zahăr, pătrunjel tocat și 100 g unt. Se amestecă să se topească fără să mai fiarbă și, după dorință, se pot adăuga 2 gălbenușuri. SOS B ERNAIZE Punem într-o cratiță 3 gălbenușuri cu 100 g unt, adăugăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
încins. Se servesc la gustare cu feliuțe de lămâie. FRIPTURĂ DE CĂPRIOARĂ Se face un baiț din 1 litru de apă, 2 linguri de zahăr, o linguriță de sare, 10 boabe de coriandru, o ceapă, un vârf de cuțit de nucșoară, 2 foi de dafin și 50 ml de oțet, în care se pun 1,6 kg carne de căprioară bine spălată și se ține câteva ore, apoi se ia, se taie felii care se bat cu ciocanul ca la șnițel
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de slănină, toate învelite în frunze de viță, ca sarmalele. Peste pachetele din frunze, punem un sos făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de minute. RULADĂ DE CĂPRIOARĂ CU FRUCTE 8 bucăți de cotlet de căprioară, 300 g carne de vițel tocată prin mașină, 300 g șuncă tăiată cubulețe, 100 g smântână dulce, 50 g coniac, 50 g vin roșu, sare, piper, delicat, nucșoară, 2-3 ouă. Se adaugă caise, prune sau gogoșari murați. Cotletul se bate cu ciocanul, se condimentează, punem peste cotlet pasta obținută din carne, șuncă și restul de ingrediente, apoi, la mijloc, așezăm fâșii din fructe murate sau din compot. Rulăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tocate și călite în 70 g unt, 500 g spanac fiert în apă cu sare, apoi scurs și tocat Amestecăm ceapa călită cu spanacul și două ouă, 300 g cașcaval ras sau brânză de oi, un vârf de linguriță de nucșoară, sare, piper și o lingură de făină albă. Luăm un pachet de foi fragede, întindem cu vergeaua foaia, apoi punem în tavă de tartă, tapetată cu făină, și peste foaie, punem compoziția de spanac, după care acoperim cu altă foaie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
14 sept. 1934 - n.n.) vizitării echipelor regale studențești de pe Valea Doamnei. Pretutindeni a fost întâmpinat cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nevoie de primărie ; absolut totul trecea prin primărie. V.A. : Iar primarul, evident, era al puterii. A.M.P. : Politica la țară se făcea pe elite. Ce am descope‑ rit în Secera și buldozerul e că așa fusese și înainte. În Nucșoara erau poveștile de dinainte de război, care erau absolut la fel. De exemplu, Arnăuțoiu tatăl, în clipa în care se apropiau alegerile, se ducea și negocia cu țărĂ‑ niștii, cu liberalii, cu Averescu și le spunea : „Ce dați pentru sat ?“. Aveau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țineau, că, dacă nu, data următoare omul s-ar fi dus la alt partid. Deci, la sat, întotdeauna sistemul de patronaj a fost foarte puternic. Și pe lângă sistemul acesta clasic de patronaj se adăugase dependența, care devenise din ce în ce mai mare. La Nucșoara, satul cel mai reprimat în comunism, descoperisem, în anul 2000, că secretara primăriei, doamna Șerban, era fiica primului primar comunist, cel care îi arestase pe partizani. Deci familia lor, într-o formă sau alta, conducea satul de 60 de ani
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
odată cu deschiderea dosarelor de la Canal. Vom ști probabil numele lor. Dar gropile comune, presărate de la Cernavodă pînă la Marea Neagră, dovezi ale tragediei ce ne-a fost impusă aproape jumătate de veac, vor rămîne o taină. Elisabeta Rizea, supranumită Viteaza din Nucșoara (acesta este și titlul episodului la care facem trimitere), a fost una dintre acele mirabile persoane care, chiar cu riscul condamnării la moarte, au ajutat pe luptătorii din munți. "Rezistența armată din Carpații Făgărașului a fost cea mai lungă încleștare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
date prețioase despre mișcarea trupelor de securitate și adesea un loc de mormînt în grădina lor. Cîte merinde de drum au pus, pentru fugarii din munți, femeile din acel colț de țară nu se va ști niciodată" (L.H.L.). Viteaza din Nucșoara nu i-a trădat niciodată pe luptătorii grupului Toma Arnăuțoiu. Condamnarea la moarte a Elisabetei Rizea va fi comutată la douăzeci și cinci de ani de muncă silnică. Cînd era dusă la anchetă se ruga: "Ajută-mă, Doamne, să nu spun nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a doua zi când nu mâncasăm... Și zic: „Bă, fraților, patru la pat”. Erau 11 paturi În toată camera... Patru inși În pat, doi la un cap, doi la un cap. Iar eu, cu un prieten, unu’ Nae Samoilă din Nucșoara, tot deținut..., ne-am culcat pe cimentul de pe jos. El avea o șubă, eu aveam zeghea și am pus-o pe mine... În timpu’ ăsta, cu noi era un doctor Ridichie, din Cușmir, Mehedinți. El fusese arestat mai de mult
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Munții Buzăului 72 Munții Făgăraș 131, 142, 146 Munții Gutâi 160, 168 Munții Oaș 160 Munții Rodnei (Pietrosu) 160 Munții Semenic 248 Munții Țibleș 160 Murgești 227 N Nazareth 154 Năvodari 210, 218-219 Negoiu (Munții Făgăraș) 131, 142 Nereju 353-354 Nucșoara 335 O Obcinele Bucovinei 248 Ocna Șugatag 160, 163 Ocnele Mari 244 Odessa 57 Odobești 71 Odorheiul Secuiesc 77, 243 Olănești 330 Oncești 181 Oradea 15, 17, 21, 24-25, 29, 71, 77-78, 80, 143, 171, 174, 179, 183, 185-188, 220
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ridice glasul în apărarea acestei părți din patrimoniul cultural al întregii Europe. Fiecare efort individual este atât bine-venit, cât și foarte folositor. Vă alăturați și dumneavoastră eforturilor noastre? Au apărut: Pavel Câmpeanu Ceaușescu, anii numărătorii inverse Aurora Liiceanu Rănile memoriei. Nucșoara, rezistența din munți Cristian Vasile Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist, 1945-1989. Documente și mărturii Robert D. Kaplan Iarnă la Mediterana. Tunisia, Sicilia, Dalmația și Grecia Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori) Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se servește la rasol de pui, cu cartofi natur. SOS BECHAMEL Se amestecă cu telul 300 ml de lapte cu 4 linguri de făină albă, se pun pe plită la fiert timp de 20 de minute, se adaugă sare, piper, nucșoară rasă, puțin zahăr, pătrunjel tocat și 100 g unt. Se amestecă să se topească fără să mai fiarbă și, după dorință, se pot adăuga 2 gălbenușuri. SOS BERNAIZE Punem într-o cratiță 3 gălbenușuri cu 100 g unt, adăugăm 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocate și călite în 70 g unt, 500 g spanac fiert în apă cu sare, apoi scurs și tocat Amestecăm ceapa călită cu spanacul și două ouă, 300 g cașcaval ras sau brânză de oi, un vârf de linguriță de nucșoară, sare, piper și o lingură de făină albă. Luăm un pachet de foi fragede, întindem cu vergeaua foaia, apoi punem în tavă de tartă, tapetată cu făină, și peste foaie, punem compoziția de spanac, după care acoperim cu altă foaie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]