1,291 matches
-
interesant este fenomenul invers, de folosire a formei feminine a numeralului acolo unde ar trebui să apară masculinul 15. În această situație se găsesc de multe ori compusele cu unu/una și doi/două, în utilizare adjectivală (sau în interiorul unui numeral compus): douăzeci și una de grame (Prima TV, 13.III.2008), patruzeci și una de procente (Radio România Actualități, 5.III.2008), suntem douăzeci și una de milioane (TVR 1, 14.III.2008), avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care are, de altfel, în română, capacitatea de a exprima o anumită valoare "neutră": o, asta etc.). 4.1.3. Forma de feminin a numeralului apare și atunci când acesta are utilizare apozițională (ultima întrebare, cu numărul douăsprezece 16 în șirul nostru de întrebări, OTV, 21.X.2007) sau pronominală: nu una, ci două SMS-uri (Radio InfoPro, 7.III.2008), una la sută, atât era
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
la sută, atât era consumul (Antena 3, 2.XII.2007), prețul gazelor naturale ar putea crește... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)17. 4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare același fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212). 4.1.5. Se întâlnește uneori forma de feminin a numeralului doi/două în interiorul unui numeral ordinal compus, în forma hibridă douălea (cf. Avram 1997: 145): cel de-al douăzeci și douălea meci (N24, 1.III.2008, Național TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci și douălea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212). 4.1.5. Se întâlnește uneori forma de feminin a numeralului doi/două în interiorul unui numeral ordinal compus, în forma hibridă douălea (cf. Avram 1997: 145): cel de-al douăzeci și douălea meci (N24, 1.III.2008, Național TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci și douălea al seriei (Kiss FM, 1
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
meci (N24, 1.III.2008, Național TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci și douălea al seriei (Kiss FM, 1.XI.2007). Forma se poate explica prin analogie și prin dificultatea de a controla flexiunea în interiorul numeralului. 4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului) 4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendința de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului și participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
sunt construite prin juxtapunere de substantive în nominativ, deși relațiile sintactice de subordonare din interiorul grupului ar trebui marcate cazual sau prepozițional. Acest tip de construcție, în care elementele de legătură sunt suprimate, rămânând doar cele pline semantic (substantive și numerale, în general, mai puțin verbe), reflectă o influență a stilului administrativ, dar este probabil întărit și de modele străine (în momentul de față, de engleză). Astfel de structuri se întâlnesc frecvent în titraje (Precipitații Europa, Antena 3, 28.XI.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2007, titraj), producând uneori ambiguități (profesoară română, TVR 1, 13.V.2008; rudă victimă, Antena 1, 6.V.2008). 6.2. Un fenomen mai vechi, care a fost atribuit influenței stilului comercial-administrativ, constă în absența prepoziției de în legarea unor numerale cardinale de substantivul-centru25: 35000 păsări moarte din cauza gripei aviare (OTV, 11.XII.2007), prețul petrolului a scăzut la 84, 90 dolari (OTV, 24.X.2007), un total de 188 metri pătrați (TVR 2, 17.XI.2007), prețul unui bilet este
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
prețul petrolului a scăzut la 84, 90 dolari (OTV, 24.X.2007), un total de 188 metri pătrați (TVR 2, 17.XI.2007), prețul unui bilet este treizeci lei (Kiss FM, 8.XI.2007). De este omis și din structura numeralului compus cu substantivele mii și milioane: optzeci milioane de lei vechi (...), douăzeci milioane lei vechi (B1 TV, 19.XI.2007). În numeroase exemple lipsesc atât de interior numeralului, cât și de care îl leagă de centrul nominal: 600 milioane euro
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
lei (Kiss FM, 8.XI.2007). De este omis și din structura numeralului compus cu substantivele mii și milioane: optzeci milioane de lei vechi (...), douăzeci milioane lei vechi (B1 TV, 19.XI.2007). În numeroase exemple lipsesc atât de interior numeralului, cât și de care îl leagă de centrul nominal: 600 milioane euro (Antena 3, crawl, 19.X.2007). 7. COORDONAREA GRUPURILOR NOMINALE Nerepetarea unei prepoziții în grupuri prepoziționale coordonate copulativ sau a articolului al în genitive coordonate este foarte frecventă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în poziția de complement direct, fără marca pe; folosirea invariabilă a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două etc.) și impunerea masivă în mass-media națională a unor inovații (uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că se datorează
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
va stabili limita superioară comună a număratului este necesar ca încă de la primul nivel să se introducă numărul ordinal. Între altele și pentru că organizarea oricărei întreceri, atât de frecvente în grădinița de copii, conduce la clasificarea concurenților și echipelor, utilizând numeralele ordinale: primul (prima), al doilea (a doua), al treilea (a treia) etc. 1.În ceea ce privește compunerea și descompunerea unui număr natural, aceasta este realizabilă atât prin intermediul exercițiilor cu material concret și al utilizării fișelor cât și prin jocul didactic. De
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
Oi fi vizitat 500 de muzee, dar pe acesta al Vieții - nu (oblia.wordpress.com). * Pronume + formă verbală nepersonală (supin): Astea de mâncat sunt mult mai scumpe decât alte consumabile. O situație aparte are construcția alcătuită din pronume demonstrativ și numeral cardinal, unde ambele componente au valoare pronominală: Aceștia doi vor sta la aceeași casă (www.roportal.ro). 3.2. Pronumele demonstrative de depărtare în ipostaza de centru de grup acceptă toate contextele de la 3.1. La acestea se mai adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate funcționează cu precădere ca antecedent pentru propozițiile relative: Am vorbit cu același cu care ai vorbit și tu. Un alt tipar la care participă este cel cu numeral cardinal: Aceiași doi au venit să ne ajute. În unele structuri cu grup prepozițional, pronumele în discuție apare mai rar : ? Același de pe masă este al tău. În construcțiile comparative de identitate, demonstrativul de identitate își atrage un complement introdus prin
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
de identitate, dar mai restrânse decât ale demonstrativelor de apropiere și de depărtare. Nu acceptă contextele (pronume demonstrativ de diferențiere) + adjectiv, (pronume demonstrativ de diferențiere) + formă verbală nepersonală (supin): *celălalt bun/*celălalt de citit, dar poate apărea în prezența unui numeral cardinal: Ceilalți doi au venit mai târziu, precum și a unei propoziții relative: Cine sunt eu fără ceilalți care să-mi dea un indiciu? (deceblog.net). 3.5. Pronumele demonstrativ semiindependent a interesat în cercetarea de față din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
celor ce o muncesc. * Pronume semiindependent + grup prepozițional: Cei de acolo sunt cu adevărat profesioniști (www.conta.ro); rezolvă situația din Valea Jiului, cea de la Galați, cea de la Timișoara, cea din toate zonele economice și sociale ale țării (IVLRA). * Pronume semiindependent + numeral: Cei doi au venit împreună. Urmat de un adjectiv, demonstrativul semiindependent apare mai frecvent în structuri opozabile de tipul: Din perspectiva autorității locale, presa s-a împărțit, ca în multe alte județe, în două categorii: buni și răi. Cei buni
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Luna la supranumele de «astru al poeților ă, astfel încât întâlnim forme de relief cu nume de poeți - Homer; scriitori - Tolstoi, Dostoevski; muzicieni - Bach, Vivaldi; pictori - Tizian, Renoir; sculptori - Michelangelo ș.a.m.d. Excepție fac 2-3 cratere : Hun Kal (în amerindiană numeralul 20)- prin centrul căruia trece meridianul de referință 20; Kuiper - numele unui planetolog ce a murit în timpul în care sonda Mariner 10 se apropia de planeta Mercur și Caloris, cel mai mare crater - ce cuprinde între frontierele sale o câmpie
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e identificată ușor asociindu-i-se și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aceea care deține rolul important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
English conversation", în Language, 66, 2, p. 299-316. Frâncu, C., 1983, " Vechimea și răspândirea construcției partitive de tipul un prieten de-al meu", în LR, XXXII, 1, p. 15-23. Frâncu, C., 1984, " Vechimea și răspândirea unor pronume, adjective pronominale și numerale cu articolul nehotărât: un alt(ul), un al doilea, un același", în AUI, XXX, p. 33-43. Gaatone, D., 1988, "Cette coquine de construction", în Travaux de linguistique, 17, p. 159-176. Gaudin, F., L. Guespin, 2000, Initiation à la lexicologie française
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
42-52. Guțu Romalo, V., 1968, Morfologia structurală a limbii române, București, Editura Academiei. Guțu Romalo, V., 1969, "Diachronie et synchronie", în Actes du X-e Congrès Internațional des Linguistes, vol. I, București, Editura Academiei, p. 483-488. Guțu Romalo, V., 1980, "Flexiunea numeralului", în LR XXIX, 2, p. 149-159; reprodus în Guțu Romalo (2005), p. 132-136. Guțu Romalo, V., 1980a, "Vizavi de", în LR, XXIX, 2, p. 214-215. Guțu Romalo, V., 1985, Substantivul, în: Coteanu (coord.), p. 110-147. Guțu Romalo, V., 1992, "Modă
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]