27,343 matches
-
din 13 octombrie 1897, valoarea mandatelor și greutatea coletelor au fost majorateăla 50 lei și respectiv la 5 kg), iar de la 1 ianuarie 1899, coletele poștale puteau fi prezentate cu valoare și ramburs. Pentru a înlesni expedierea de bani, în numerar, agențiile speciale au fost autorizate să primească, din 7 noiembrie 1900, mandate poștale interne cu valoare până la 100 lei, valoarea lor ridicându-se la 200 lei din 1 iunie 1904, atât la prezentare, cât și la achitare. Dublată a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
zi, între orele 08-12 și 15-18 sau 1619, în afara duminicilor și sărbătorilor legale. Telegramele urgente se puteau prezenta la orice oră, în zilele lucrătoare. După programul de lucru cu publicul, oficianții aveau rezervat timpul necesar pentru, adiționarea registrelor chitanțiere, depunerea numerarului la casierie, cartarea trimiterilor poștale pe oficii de destinație și mijloace de transport, formarea legăturilor de corespondență și mandate, înscrierea trimiterilor în documente, reînprospătarea creditelor etc. Transmiterea și recepția telegramelor și a telegramelor mandat era asigurată permanent. La telegraf s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
intervale mici de timp, sumele provenite din încasări. Expedierea sumelor încasate în alt mod decât prin mandate poștale constituia contravenție la normele legale privind funcționarea serviciilor de poștă. La creșterea numărului obiectelor de mesagerii o contribuție a avut sistemul colectării numerarului, încasat de către stațiile CFR Vămeni, Dolhești, Arghira, Preutești etc., prin genți sigilate, tip Banca de stat, introdus în 1961, pe linia Dolhasca - Fălticeni, iar modernizarea telegrafiei, în 1965, a dus la dublarea numărului de telegrame, unitățile de stat folosind excesiv
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în funcție de categoria agenției, iar categoria se stabilea în funcție de numărul de puncte pe care îl realiza agenția respectivă pentru munca de distribuire a trimiterilor PTTR. Numărul total de puncte se stabilea pe baza unui barem de calcul pentru distribuirea trimiterilor, pentru numerarul vărsat și pentru distanța parcursăăîntr-un singur sens) în timpul distribuirii. După numărul total de puncte realizat, agenția se încadra într-o anumită categorie. Ulterior sistemul de salarizare a suferit modificări. POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚIILE ÎN ZONA FĂLTICENILOR DIN JUD. SUCEAVA 1968-2000 Cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu care se efectua schimbul de expediții. Factorii poștali plecau cu întârziere pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în itinerar, nu colectau numerarul de la toate magazinele cooperației de consum, se întorceau târziu la lichidarea cursei. În multe cazuri mijloacele auto amenajate în mod special pentru transportul valorilor erau înlocuite cu altele total necorespunzătoare și din punct de vedere tehnic. Deseori s-au pus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu altele total necorespunzătoare și din punct de vedere tehnic. Deseori s-au pus la dipoziția Poștei din Fălticeni, autocamioane obișnuite, autocamioane atelier mobil, furgonete descoperite, basculante etc., expedițiile poștale fiind expuse intemperiilor naturale neavând prelate, iar securitatea valorilor și numerarului neasigurată din lipsa lăzilor de fier, cu toate că pentru înlocuire pe perioada reparațiilor capitale sau curente și a întreținerii, exista un mijloc auto de rezervă, tip M 461, capacitate 0,8 t., dar acesta era folosit de către conducerea autobazei locale în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
legătură cu politicile comerciale, piața valutară alături de piața bunurilor, a capitalului, a forței de muncă, poate fi un factor decisiv pentru atragerea investițiilor străine. Termenul de valută desemnează deopotrivă monedele naționale folosite efectiv în plăți și plasamente internaționale, fie în numerar, fie sub forma banilor scripturali. Pentru a folosi monedele naționale la plăți internaționale trebuie să ținem cont de convertibilitatea lor, adică de însușirea legală a unei monede de a fi schimbată cu o alta în mod liber, prin vânzare-cumpărare pe
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de societate trebuie să se precizeze anumite elemente legate de capitalul social. Trebuie arătat care este capitalul social subscris și capitalul vărsat. Se înțelege că asociații trebuie să respecte plafoanele minime prevăzute de lege. Trebuie menționat aportul fiecărui asociat, în numerar sau în natură (alte bunuri), valoarea lor și modul evaluării, precum și data la care se va vărsa integral capitalul social subscris. Trebuie să se arate modul în care a fost divizat capitalul social, numărul și valoarea nominală a acțiunilor sau
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
patrimonială. Aportul poate avea ca obiect orice bun cu valoare economică a asociatului, care prezintă interes pentru activitatea societății. Potrivit art. 1492 cod civil, fiecare asociat trebuie să pună în comun „sau bani sau alte lucruri”. Aportul poate fi în numerar sau în natură. a) Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă să o transmită societății. Întrucât sumele de bani sunt indispensabile începerii activității comerciale, aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea societății
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
bun cu valoare economică a asociatului, care prezintă interes pentru activitatea societății. Potrivit art. 1492 cod civil, fiecare asociat trebuie să pună în comun „sau bani sau alte lucruri”. Aportul poate fi în numerar sau în natură. a) Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă să o transmită societății. Întrucât sumele de bani sunt indispensabile începerii activității comerciale, aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea societății comerciale, indiferent de forma ei (art. 15
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
lucruri”. Aportul poate fi în numerar sau în natură. a) Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă să o transmită societății. Întrucât sumele de bani sunt indispensabile începerii activității comerciale, aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea societății comerciale, indiferent de forma ei (art. 15 din Legea nr. 31/1990). Aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobânzi (art. 68 din Legea nr. 31/1990). b) Aportul în natură are ca
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
1990 prevede că bunul devine proprietatea societății „din momentul înmatriculării ei la registrul comerțului”. Dacă bunul piere înainte de înmatricularea societății, riscul este suportat de către asociat; el va fi obligat să aducă în societate un alt bun ori un aport în numerar. Bunul care face obiectul aportului în natură trebuie evaluat în bani, pentru a putea stabili valoarea părților de interes (părților sociale) sau acțiunilor cuvenite asociatului în schimbul aportului. În contractul de societate trebuie să se prevadă valoarea bunului și modul de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
prin revocare, sau în cazul imposibilității de a-și continua atribuțiile. Principalele atribuții ale comisiei de cenzori au în vedere: verificarea execuției bugetare; verificarea și validarea documentelor și a angajamentelor de plată; urmărirea depunerii în contul curent al asociației a numerarului care depășește plafonul de casă; verificarea trimestrială a gestiunii asociației de proprietari; verificarea modului de stabilire a cotelor de contribuție la cheltuielile curente și constituirea fondurilor speciale ale asociației de proprietari; verificarea lunară a situației de încasări și plăți; controlul
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
controlul inopinat al încasărilor și al plăților; verificarea lunară a situației soldurilor elementelor de activ și pasiv. Comisia de cenzori este cea care verifică îndeplinirea condițiilor statutare (privind prezența și votul în adunările generale), efectuează controlul preventiv pentru plățile cu numerar, verifică îndeplinirea condițiilor de legalitate a registrelor asociației de proprietari etc. De asemenea, acesta are obligația de a prezenta în fața adunării generale, o dată pe an, raportul asupra activității sale. 3.5. SECRETARUL COMITETULUI EXECUTIV Secretarul comitetului executiv este cel care
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
fiecare proprietar așa cum sunt trecute pe lista de plată. Corelare: Total I din Lista de plată (14-6-28) = Total I de pe Registrul 3 21.593.204 = 21.593.204 - coloana 4: sumele achitate de către proprietari - conform registrului de încasări și plăți (numerar și virament) Corelare: Total I Coloana 4 din Registrul 3 = Total încasări lună - din Registrul încasări și plăți (pentru cheltuieli întreținere) după defalcarea încasărilor pe feluri: întreținere, reparații, alte încasări. 19.044.070 = 19.044.070 -coloana 5: pentru a
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
990 (plăți C.E.C.) -Diferența ( II - I) din coloana 3 - reprezintă plăți făcute cu anticipație în luna respectivă, dar privesc luna următoare (salarii 1.743.000 - poziția nr. ........ din Registrul încasări și plăți). 5. “Registrul de casă” 14-4-7A (pentru operațiuni cu numerar) (model conform Ordinului 425/1998) 51 “Registrul de casă”14-4-7A (pentru operațiuni prin CEC, bănci) sau: adaptat pe document cumulativ <footnote A se vedea ANEXA nr. 11 footnote> Format A4 - tipărit pe o singură față, în carnete a 100 de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
prin CEC, bănci) sau: adaptat pe document cumulativ <footnote A se vedea ANEXA nr. 11 footnote> Format A4 - tipărit pe o singură față, în carnete a 100 de file. Servește ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar, efectuate prin casierie, pe baza actelor justificative; - document de stabilire zilnică a soldului de casă; - document de înregistrare contabilă. Se întocmește în 2 exemplare zilnic; se completează zilnic în ordinea efectuării operațiilor, fără a se lăsa spații libere, se totalizează
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
la bază Registrul de inventar ( Registrul nr. 13) de unde se preiau soldurile de Activ și de Pasiv. IV ALTE REGISTRE ȘI DOCUMENTE 15. “Chitanța” 14-4-1 16. “Lista de inventariere”14-3-12 17. “Fișa mijlocului fix” 14-2-2 18. “Contract de convenție în numerar” 14-8-3 19. “Contract de garanție suplimentară” 14-8-3a Orice operațiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind, astfel, calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
exercițiului financiar la care acestea se referă. Arhiva documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea și consultarea acestora în termenele prevăzute de lege. 4.4. CASIERUL ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI Casierul asociației de proprietari răspunde la efectuarea de încasări și plăți în numerar, cu respectarea prevederilor Regulamentului operațiunilor de casă. La asociațiile de proprietari care optează pentru conducerea conta- bilității în partidă simplă, administratorul poate cumula și funcția de casier. Capitolul 5 UNELE ASPECTE DE NATURĂ FISCALĂ 5.1. ASPECTE DE NATURĂ FISCALĂ
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual. Veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor și avantajelor în natură se reține din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeași lună. Potrivit art. 60 Cod fiscal plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
cerințele participanților și să asigure - la standarde tot mai înalte - rapiditatea și siguranța transferurilor de valoare, în condiții de efort minim din partea celor implicați. Practica bancară și comercială a creat de-a lungul timpului diverse modalități de plată - în numerar, prin virament în conturi, prin instrumente de plată la scadență, prin acreditiv; există plăți în avans, la livrare sau după livrare, plați la vedere sau la termen, etc. Participanții la relațiile de plăți și instrumentele de plată sunt principalele componenete
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
fără legătură cu metalul prețios. Instrumentele de plată pe suport hârtie au apărut și s-au extins ca urmare a necesității de simplificare a plăților (tot mai numeroase ca urmare a dezvoltării comerțului și navigației) și de eliminare parțială a numerarului, precum și a dezvoltării relațiilor de credit comercial. Circuitul instrumentelor de plată și de credit între parteneri comerciali și între bănci reproduce - în sfera monedei de cont - circulația monedelor metalice și a bancnotelor. Odată cu secolul XX, când tehnologia a intrat în
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
o activitate bancară la alta. Pe de altă parte, pentru buna funcționare a băncii există o serie de activități de bază care au în mod exclusiv caracter back office: contabilitate internă, administrație, gestiune conturi și calcul dobânzi, împachetarea și depozitarea numerarului etc. Astfel aplicațiile informatice trebuie să acopere o gamă largă de activități desfășurate într-o bancă, de la cele orientate spre clienții ei până la cele care îin de evidențele interne: salarizare, contabilitate, previzionări, rapoarte, etc. 1.2.2 Câteva din
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
evidențele interne: salarizare, contabilitate, previzionări, rapoarte, etc. 1.2.2 Câteva din tehnologiile moderne finaciar- bancare 1.2.2.1 Plățile cu card Acest gen de plăți cunosc o varietate largă de implementări, de la simpla retragere a unei sume în numerar până la inițierea unor plăți de mare valoare. Principiile și regulile 17 de efectuare a transferului de fonduri și decontare prin intermediul card-urilor sunt reglementate în țara noastră de Regulamentul nr. 6/14.11.1995 emis de Banca Națională a
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
următoarele componente: - deținătorul card-ului - card-ul - automatul programabil - comerciantul - agentul de decontare. Tipul automatului programabil, respectiv al card- ului implicate în inițierea și efectuarea plății stabilesc operații specifice de plată, și anume: Tipuri de automate programabile: - distribuitorul automat de numerar (cash dispenser) permite deținătorului cardului să retragă disponibil din cont sub formă de numerar; - ghișeul automat de bancă (ATM -Automated Teller Machine) permite deținătorului card-ului, în plus față de distribuitorul automat de numerar, accesul la unele servicii bancare cum sunt
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]