463 matches
-
de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
otrăvitoare sub aparența de dezinfectante. În vara lui 1942, face o vizită profesională la câmpul de concentrare Beßżec... Ulterior, Încearcă să galvanizeze opinia publică, izbutește chiar să contacteze un diplomat suedez, baronul von Otter... A Încercat și o audiență la nunțiul papal din Berlin, dar cererea fusese respinsă...” Sfârșitul lui Gerstein a fost să fie tragic și absurd: luat prizonier de trupele franceze În mai 1945, Închis În Închisoarea Cherche-Midi, se sinucide În iulie același an. Mărturia lui a fost scrisă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Philippide” din Iași, unde se află documente privitoare la obiceiurile maritale provenind din aproape șase sute de localități moldovene, fond la alcătuirea căruia autoarea a contribuit substanțial, prin cercetări directe pe teren. Ceea ce personalizează studiul este unghiul de vedere contemporan asupra nunții, fenomen care, deși își păstrează omogenitatea, deoarece nu a resimțit din partea urbanizării din ultima jumătate de secol un impact prea puternic, a suferit totuși unele transformări: au dispărut astfel unele practici primitive, cum era „căzutul pe vatră”, a intrat în
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
1958, la căminul cultural, cu lume multă. Eu am avut la nuntă niște prieteni cu care am stat la masă: profesorul Movilă (tatăl deputatului Petru Movilă), inginerul Tițianu și tehnicianul Guzgă Teodor. O parte din ei au decedat. Și în timpul nunții, la ora 12 noaptea, se închina, se dădea darul de nuntă. Când au ajuns cu închinatul la masă la noi, eu am cerut să mi se cânte Deșteaptă-te române. Dar faptul ăsta l-am făcut pentru că m-a supărat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât mai ales prin interpretare. Dl. Ghercă arată încercarea Vaticanului de a impune anumite norme, principii și direcții de acțiune comune și specifice Bisericii în cadrul presei catolice, influența nunțiului apostolic în finanțarea și apariția unor publicații catolice, în rolul pe care aceste tipărituri urmau să-l aibă. Autorul arată și cauzele eșecului unificării presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu ocazia celui de-al șaselea centenar al lui Dante 475. S-a organizat și o conferință pentru comemorarea autorului, care a avut loc la Saloanele Tomis din București în data de 30 octombrie 1921. La acest eveniment au participat nunțiul Marmaggi și arhiepiscopul Netzhammer. La întâlnire, Durcovici a ținut o cuvântare în limba română, în care a evocat cele mai importante momente din viața lui Dante 476; în final, îl contrapunea pe marele poet catolic situației decadente din literatura universală
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la data de 5 aprilie 1948 de către nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara și înscăunat în catedrala din Iași la 14 aprilie, același an. Din cauza regimului comunist, pastorația sa a fost scurtă, însă în timpul acesteia, episcopul Durcovici a fost foarte activ, vizitând parohiile din Moldova și încurajând preoții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum numirea primului nunțiu apostolic de Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la București, episcopul Iuliu Hosu de la Cluj și alții 584. Numărul din septembrie-octombrie a fost dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România și Vatican (la 10 mai 1927 și ratificat pe 7 iulie 1929)585. Sfârșitul anilor '20 a adus o mobilizare în rândul credincioșilor catolici, care au facut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă parte, pentru pregătirea acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alba-Iulia) și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei catolice a fost și nunțiul apostolic, însă el nu a acordat o prea mare importanță evenimentului, sau mai degrabă a manifestat o anumită neglijență, pierzând programul manifestației: "Referindu-mă la viitorul Congres Internațional al jurnaliștilor catolici ce va avea loc la Bruxelles, de care i-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
El a scris de mai multe ori episcopilor din România în vederea participării unei delegații din România la eveniment; aceasta trebuia să reprezinte presa catolică românescă și să se conecteze la problemele și direcțiile de acțiune ale celei internaționale 819. Implicarea nunțiului apostolic Angelo Dolci în constituirea delegației reprezentanților presei românești la Congresul mondial al presei catolice a avut la bază faptul că acesta a fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului apostolic de la București, dar și la Vatican; în document se prezenta evoluția presei catolice încă de la apariția ei, până la data întocmirii respectivului raport 823. Printre rezultatele care au fost așteptate de la participarea reprezentanților români la Congresul din Bruxelles, două au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și Biserică, lucru înțeles și de episcopii din România (așa cum reiese din corespondența purtată între aceștia și nunțiul apostolic, dar și cu Secretariatul de Stat al Sanctității sale) totuși această întâlnire care s-a organizat cu ocazia unei sărbători naționale (centenarul de la independența Belgiei) nu a fost prezentată pe larg în publicațiile catolice românești. Evenimentul a scos din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vecine lângă care au fost amplasate 845. În privința modului de aranjare a pavilioanelor în cadrul expoziției de la Vatican, comitetul organizator a întrevăzut unele probleme care puteau să apară în cazul României; în încercarea de rezolvare a acestor dificultăți a fost contactat nunțiul apostolic de la București, pentru a se implica în constituirea delegației românești și a alege forma de reprezentare a României la acest eveniment mondial și extrem de important 846. Organizarea mai multor secții în cadrul expoziției a ținut seama de realitățile din statele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etnii care aveau publicații în limbile materne, ceea ce a făcut ca prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor din România și a nunțiului de la București asupra faptului că au întârziat în demararea pregătirilor pentru expoziție și că doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați de Congregația Orientală, au pregătit un stand separat pentru expunerea publicațiilor, însă a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
soluții pentru buna desfășurare a Expoziției a fost făcută cu tact, în mod diplomatic: Noi ne-am permis să prezentăm această problemă binecunoscutei competențe a Excelenței Voastre, cu rugămintea de a lua inițiativa și odată trimisă vorbă și Excelenței mons. nunțiu, căruia îi scriem în același timp, Excelenței mons. Mitropolit al românilor și câtor altora pe care considerați oportun să-i consultați, să îndrumați totul în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor a reprezentat așadar structura de bază a publicației mult așteptate. La începutul lunii aprilie 1921, Anton Gabor îi trimitea o scrisoare nunțiului Marmaggi (pe care îl vizitase la București în luna martie a aceluiași an) și în care i-a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îi trimitea o scrisoare nunțiului Marmaggi (pe care îl vizitase la București în luna martie a aceluiași an) și în care i-a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei catolice în România, plecând de la experiența personală a publicării revistei Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună" (care își mărise deja capitalul în urma vizitei la București, prin contribuția nunțiului)875. Cele relatate de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau importanța majoră a acesteia, erau de acord în privința necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]