394 matches
-
cel în re bemol maj. de Haciaturian, cărora le-a alăturat piese pentru pian ale acelorași compozitoriă. Tot în anul 2000, sub eticheta Cembal d’amour, a apărut un disc compact integral Bach (deschis cu prelucrarea lui Busoni, preludiul coral Nun Komm’ der Heiden Heiland, urmat de Fantezia și fuga cromatică BWV 903, de Toccata in re maj., Concertul italian și, cu Orchestra Pro Arte condusă de Harry Newstone, concertele în fa min. și în re min., BWV 1056, respectiv 1052Ă. Le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
privește din pustietatea munților cele ce se petrec în vale; obiectele reale ale tabloului nu-l mișcă, deși ceea ce arde este chiar casa mamei sale, iar propria iubită se îndreaptă spre biserică, fiind logodnica altuia: "Auf all das konnt'ich nun ruhig sehn, Als wie aus weitesten Weiten; Ein höherer Glanz schien das Bild zu unwehn Doch seht, das können nun nie verstehn, Die drunten im Haufen schreiten".x Probabil că la așa ceva s-a gîndit Gothe cînd a pretins că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este chiar casa mamei sale, iar propria iubită se îndreaptă spre biserică, fiind logodnica altuia: "Auf all das konnt'ich nun ruhig sehn, Als wie aus weitesten Weiten; Ein höherer Glanz schien das Bild zu unwehn Doch seht, das können nun nie verstehn, Die drunten im Haufen schreiten".x Probabil că la așa ceva s-a gîndit Gothe cînd a pretins că humorul înseamnă lipsa de sentiment, opinînd totodată că humorul nu are nici o lege și nici un echilibru în sine însuși, degenerînd
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vă va spune." Și erau acolo șase vase de piatră, puse pentru curățirea iudeilor și care conțineau două sau trei vedre. Iisus le zise: "Umpleți vasele cu apă". Iar servitorii le umplură. Apoi Iisus le zise: "Acum scoateți și duceți nunului." Când nunul a gustat din apa schimbată în vin nu știa de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa știau a chemat nunul pe mire și i-a zis: "Toată lumea pune întâi vinul cel bun; apoi, după ce oamenii au băut
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
spune." Și erau acolo șase vase de piatră, puse pentru curățirea iudeilor și care conțineau două sau trei vedre. Iisus le zise: "Umpleți vasele cu apă". Iar servitorii le umplură. Apoi Iisus le zise: "Acum scoateți și duceți nunului." Când nunul a gustat din apa schimbată în vin nu știa de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa știau a chemat nunul pe mire și i-a zis: "Toată lumea pune întâi vinul cel bun; apoi, după ce oamenii au băut bine, pune
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zise: "Umpleți vasele cu apă". Iar servitorii le umplură. Apoi Iisus le zise: "Acum scoateți și duceți nunului." Când nunul a gustat din apa schimbată în vin nu știa de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa știau a chemat nunul pe mire și i-a zis: "Toată lumea pune întâi vinul cel bun; apoi, după ce oamenii au băut bine, pune vinul cel slab. Dar tu ai păstrat vinul până acum." Aceasta a fost prima dintre minunile săvârșite de Iisus în Cana
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lui, o femeie stricată, fără să-i dea zestre. În loc de boi îi dăduse niște cotoi, iar în loc de vacă de lapte, o pisică. Sărmanul Gheorghiță avea niște bani ascunși, iar Macovei îi furase. Iar în ziua nunții, știți ce născocise răutăciosul nun mare? Îl îmbătase pe mire până când acesta căzuse la pământ; atunci îi pusese jar aprins în cizme și-l silise să joace astfel hora, urlând. Bietul mire leșinase de durere. Oricât ar fi omul de împăciuitor, răbdarea are limite, iar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și se pregătea la casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare pentru viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și servirea mesei de către tineret urma distracția propriu-zisă a tineretului după melodii interpretate de fanfară și mai ales vestitele jocuri moldovenești la care participa cu multă însuflețire mai tot tineretul din sat. în acest timp, se pregătea masa pentru invitații nunilor. După aranjatul mesei, aceștia erau invitați la masă și erau serviți cu toată atenția de către bucătărese dirijate de către bucătăreasa-șefă. Acestea primeau din partea soacrei celei mari, șorțuri noi. înainte de a se face darul, bucătăreasa șefă însoțită de celelalte bucătărese aducea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a se face darul, bucătăreasa șefă însoțită de celelalte bucătărese aducea în tonul muzicii găina pusă într-un castron și acoperită cu o farfurie care de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii. Acest cântec era interpretat de bucătăreasa-șefă, fiind acompaniată de fanfară. în sat, la Vatra, de cele mai multe ori erau alese ca bucătărese Sâsâeac T. Elena sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făcut spectacolele. Pe Kundry o făceau foarte bine alte mezzosoprane, așa că nici nu m-am gândit să mă bag peste ele. "Zu dir, Frau Venus, kehr ich wieder, in deiner Zauber holde Nacht; zu deinem Hof steig ich darnieder, wo nun dein Reiz mir ewig lacht!" În 1966, case de discuri ELECTRECORD s-a hotărât să înregistreze celebrul diptic verist Cavalleria Rusticana - Paiațe, cu ansamblul Operei Române din București, sub con duce rea muzi cală a distinsului și mult regretatului muzician
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
că există, între practicile erotice (între „prostii“), fellatio. În vecini, la închisoarea de minori, m-am împrietenit cu un copil al directorului, Moldovan: dintre cei mai mici ca mine, un băiat, Victor, a ajuns actor la Teatrul Național, iar fata, Nuni, a devenit cititoare a poeziilor mele hermetice. Minorii în haine vărgate, care trebăluiau uneori în curtea închisorii, nu mi-au făcut nici o impresie, cum nici elevii școlilor și studenții universității din apropiere. O dată, de pe latura de sus a scândurii cu ajutorul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit cu tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit cu tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare și băutură. Muzicanții își desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp vin și alți nuntași. Atunci când sosesc sunt poftiți la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Spre seară nunta pleca cu tot alaiul la biserică pentru cununia religioasă. După aceea mergeau cu toții la salonul unde aveau loc masa și dansul. La sfârșitul mesei, mirii primesc daruri de la nuntași. Darul era în bani. Dăruiește mai întâi nunul. Șeful orchestrei trece pe la fiecare masă, primește darul și anunță în gura mare cât a dăruit fiecare. Mirii și părinții lor rămân moralicește obligați să participe în viitor la nunțile celor care venise la nunta lor. După masă, toată noaptea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rămân moralicește obligați să participe în viitor la nunțile celor care venise la nunta lor. După masă, toată noaptea durează dansul. A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
moralicește obligați să participe în viitor la nunțile celor care venise la nunta lor. După masă, toată noaptea durează dansul. A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După toate acestea mirii și nuntașii se întorc la casa lor. Socrii, urmați de câte o parte din nuntași, merg fiecare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După toate acestea mirii și nuntașii se întorc la casa lor. Socrii, urmați de câte o parte din nuntași, merg fiecare la casele lor, unde petrecerea continuă până ziua următoare. În timpurile noastre obiceiurile de nuntă nu s-au păstrat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de insuccesul guvernelor civile (inegalitate, criză economică, dezordine) și de pierderea legitimității de către un anumit regim; atunci există condiții capabile să declanșeze intervenția militară. Mobilizarea claselor inferioare este un aspect cultivat de diferiți savanți care s-au ocupat de America Latină. Nun [1968] este unul din autorii care formulează problema, plecând de la presupunerea existenței unei coincidențe între interesele militare și cele ale unor sectoare ale claselor medii, date fiind originile sociale ale primilor și slăbiciunea claselor mijlocii (latino-americane). Astfel, savantul argentinian a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în American Political Science Review, 61. Newton, K. și Norris, P., 2000, Confidence in Public Institutions: Fate, Culture, or Performance?, în Pharr și Putnam [2000]. Nordlinger, E.A., 1978, I nuovi pretoriani: l'intervento dei militari in politica, Milano, Etas libri. Nun, J., 1968, "A Latin American Phenomenon: The Middle- Class Military Coup", în J. Petras și M. Zeitlin (eds.), Latin America: Reform or Revolution?, New York, Fawcett. O'Donnell, G., 1973, Modernization and Bureaucratic-authoritarianism: Studies in South American Politics, Berkeley, Institute of
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în cioc). Un naș, mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în cioc). Un naș, mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani) pe rând, începând cu nunii, socrii, rudele, prietenii și apoi restul nuntașilor. De obicei, la Costișa, în nuntă se strângea o sumă considerabilă de bani, care îi ajuta pe miri și apoi restul nuntașilor. La "deshobotatul" miresei, muzica interpreta un cântec trist, de jale. Nașii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]