598 matches
-
Iosif. Intr-o plimbare romantică din cimitirul Bellu, din firele de iarbă de pe mormântul lui Eminescu, St. O. Iosif făurește două verighete și pe loc hotarăsc să se căsătorească, împotriva voinței părinților fetei. Nunta la Buciumeni a durat 3 zile, nuntași fiind nume mari ale culturii române ca Mihail Sadoveanu sau Nicolae Iorga. Tatăl Nataliei, Avram Negru, îi construiește acesteia o casă la Tecucel, pe care i-o dă ca zestre, împreună cu o mică moșie. Fructul acestei iubiri va fi Corina
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți / Sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea. // Taci, mireasă, nu mai plânge / Că a venit mirele tău cel blând, / Ca un miel ochiul lui adoarme, / Ca un crin se luminează visând. // Se preface numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
muzicanți să-mi cânte Deșteaptă-te române, eu i-am plătit cu suma echivalentă pentru întreaga noapte de petrecere. Mi-am dat tot salariul și i-am forțat să-mi cânte. Și după ce mi-au cântat mie, ceilalți comeseni și nuntași, când se mergea la ei cu închinatul, voiau să li se cânte același cântec. Și a ieșit din cauza asta un fel de busculadă acolo. Că lumea n-a înțeles. Trebuia să se termine treaba asta doar cu închinatul meu. În
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu sub presiune exterioară dictată de împrejurări, ci ea este răsfrângerea naturală a unei mutații sufletești. Există cel puțin trei scene care ilustrează aceasta: întâlnirile de la Arad înainte și după nunta Milenei și episodul vienez. Văzând-o pe Persida între nuntași, din întâmplare, Națl se apropie și îi vorbește în românește, în prezența lui Codreanu. Tot românește îi vorbește și Marei și apoi, din nou, Persidei ca s-o anunțe că pleacă a doua zi pentru timp îndelungat din țară. Alegerea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr un ou (obicei consemnat În monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș. Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești (iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
noroc, Întrucât nu-și aflase acolo pe scrisa lui. Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, Însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea În foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mărul ocupă o poziție Însemnată: Pomul acesta se pune pe dinaintea nunilor și Însemnează că atât Însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni. După ce s-a Închinat pomul și după ce nuntașii au jucat În jurul lui, nănașul Începe a-l scutura, adică a-l Împărți Între aceia pe care Îi află el demni, de regulă Însă Între neamuri. Mărul este prezent În multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba În om, fără să vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună sub hârgău o lumânare, ca să-și vadă soțul. Consecința acestei acțiuni nesăbuite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la nuntă și dovedește a-i cunoaște trecutul și a-i putea citi gândurile. Îi destăinuie că e în stare și să transmită gânduri la mare distanță, printr-o telepatie „superior organizată”. În cele din urmă, provoacă o încăierare între nuntași, ce ar putea aminti de spectacolul grotesc stârnit de Mefisto în pivnița lui Auerbach. După spargerea nunții îi însoțește pe Emil și pe Viviana în locuința ei, unde își dezvăluie și virtuți de hipnotizator. Cu complicitatea gazdei vrăjitorul face cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981; File de adio, Chișinău, 1981; Plecăciune în fața izvorului, Chișinău, 1983; Minunile meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Nesomnul bărbaților, Chișinău, 1985; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1977, 237-239; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 215-216. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
-i de la Vatra, Am adus-o cu lopata E găină de la munte Care face sute multe E găină din poveste, Care-o vezi și nu mai este. Am tăiat-o după casă Și-am adus-o chiar la masă, La nuntași s-o împărțiți Și mie să mi-o plătiți Frunză verde foi de mirt Nașule, te-am păcălit Tu mi-ai dat o foaie nouă Și eu cloșca de pe ouă, Tu mi-ai dat o foaie întreagă, Și eu o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
toarnă vin pentru miri și părinții dau vin mirilor și tot în cruce: tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
miri, îi seamănă cu grâu și îi trec pragul casei legați cu un prosop pe după gât, să râmână nedespărțiți toată viața. Se descarcă zestrea și se așază în casa mirelui. Masa de cununie la casa mirelui: mirii, nașii, părinții și nuntașii se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se așază la masă. Mirii mănâncă din același ou fiert ca să se iubească și să rămână nedespărțiți toată viața. Petrecerea pentru tineret: se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui nuntaș o floare de nuntă, albă sau cu roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu vin, dulciuri. Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se cântă, iar mireasa și drușca (domnișoara de onoare) intră în centrul horei și pune în pieptul ficărui nuntaș o floare de nuntă, albă sau cu roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu vin, dulciuri. Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret la Nămoloasa). Mireasa conduce sârba după care nuntașii pleacă acasă. Masa mare: După miezul nopții, invitații socrilor, nașilor vin la casa mirelui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
roz femeilor, cu bleu bărbaților. Apoi muzica cântă melodii de petrecere, iar mirii primesc nuntașii pe tot parcursul zilei cu vin, dulciuri. Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret la Nămoloasa). Mireasa conduce sârba după care nuntașii pleacă acasă. Masa mare: După miezul nopții, invitații socrilor, nașilor vin la casa mirelui sau la un local pentru masă mare. Nuntașii se așază la mese, grupați după cei care i-au invitat socrii sau nașii. Mesele se așază în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Sârba miresei: Odată cu lăsarea serii se cântă sârba miresei (La Siret la Nămoloasa). Mireasa conduce sârba după care nuntașii pleacă acasă. Masa mare: După miezul nopții, invitații socrilor, nașilor vin la casa mirelui sau la un local pentru masă mare. Nuntașii se așază la mese, grupați după cei care i-au invitat socrii sau nașii. Mesele se așază în formă de “U” , mirii, nașii și socrii în față. Se dansează și se mănâncă bucate tradiționale: gustări reci, friptură, sarmale, dulciuri, tort
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mesenii. Închinatul colacilor și darul nașilor: Vornicul aduce nașilor doi colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La sârbă se prind și noii miri, și nuntașii. Este ultimul dans cu care se încheie nunta. (Cavalerii de onoare sunt fiii autoarei - Radu și Gelu) Superstiții legate de nuntă. - După ce mireasa se suie în căruță sau mașină, ca să plece la biserică, să se uite la răsărit și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. - Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. - După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cunuați tebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru o viață conjugală. - Mirii când pleacă la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]