594 matches
-
vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său Dragoș - scenă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fie-n lume altă cale... Bunătatea... [LĂPUȘNEANU] Tu și tu... de rău de bine, mulțumiți... dară dreptatea? (ridică mantia de pe cadavru) Dar acesta, dar viteazul care, fără pic de vină, A murit în umbră neagră făr-un capăt de lumină? O, nuntași vă mulțumirăți, [---] Dar acesta care zace ca [---] la ceea nuntă Și cu [---] încruntată... Pe al morții negrii țărmi Doarme fără de nădejde pentru-a fi mâncat de viermi, Pentru-acesta nu-i dreptate... Nu e-n lume nime, nime Ca mizeria [lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sută, mare, mândru printre noi! {EminescuOpVIII 230} 2254 Veselie, veselie, oameni tineri și cărunți, Zilele domniei mele ați văzut astfel de nunți. Să trăiască Lăpușneanu, zic eu singur, ziceți voi, Să domnească ani o sută cu dreptate peste noi! Dar, nuntași, o-mpărăteasă mi-a trimis la nuntă sol, A cărei împărăție n-are margini și ocol, Voind să serbez o nuntă cum n-a fost în lume una Căci călău-i nunul mare, iară moartea este nuna. Ia-l... nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-și va alege-o Chrysos dintr-o înaltă 91 {EminescuOpXIV 92} familie aristocratică. Abia întors în rezidență, împăratul despărți pe fiica protostratorului său (marelui comis) Manoil Kamytzes de bărbatul cu care ea trăia în legitimă căsătorie și-o trimise cu nuntași aleși la împăcatul Chrysos, care și făcu pe loc nuntă. La masa cea mare mirele se arătă foarte destoinic în serviciul lui Bacchus, și când mireasa, după obiceiul grecesc de atuncea, nu voia nici să beie nici să mănânce, nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în sicriu” (3, p. 73). Obiceiuri funerare similare sunt atestate și în Transilvania (39, p. 355). Revenind la prezența/frecvența paltinului în episodul funerar al Mioriței, să amintesc și o altă imagine, aproape invariantă : Brazi și păltinași I-am avut nuntași. O imagine cu semnificații nupțial-funerare cunoscute și, doar în subsidiar, cu valențe poetice. Or, știind că arborele care deține în principal astfel de semnificații este bradul (bradul de nuntă, bradul funerar), nu poate fi decât simptomatic faptul că acesta este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi decât simptomatic faptul că acesta este dublat (pe picior de egalitate) de paltin. Mai mult decât atât, atunci când formula „invariantă” suportă totuși o modificare, cel schimbat este de multe ori bradul, și nu paltinul : Fagii, păltinașii Ei vor fi nuntașii (45, p. 706). Același topos apare la moartea altui erou (Toma Alimoș), chiar dacă, de data aceasta, metafora nunții este absentă : Fagi și paltini Se pleca, Fruntea De i-o răcorea, Mâna De i-o săruta Și cu freamăt îl plângea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți / Sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea. // Taci, mireasă, nu mai plânge / Că a venit mirele tău cel blând, / Ca un miel ochiul lui adoarme, / Ca un crin se luminează visând. // Se preface numai
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
GOANȚĂ, Ștefan (11.III.1933, Nuntași, j. Constanța), prozator și dramaturg. Este fiul Elenei și al lui Dumitru Goanță, învățători. Urmează, între 1951 și 1960, studii de filologie la București, pe care le întrerupe pentru a se angaja ca muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, muncitor zootehnist
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
Ștefan Ghindă, alcătuitor al unui Spițe, publicată de Nicolae Iorga în Studii și documente..., vol. III, pp. 31-33; „și pe Doamna Roxanda, fată lui Vasilie-vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul lui Hmil...”), cu Timuș Hmelnițki. Aflat, poate, printre nuntași, Miron Costin are cuvinte aspre despre această „alianță” (veniți în pețit, cazacii lui Hmelnițki transferaseră în capitala Moldovei năravurile de răsculați, între care și cele antievreiești, declanșând un veritabil „pogrom economic” care l-a impresionat teribil pe arhidiaconul Paul de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la nuntă și dovedește a-i cunoaște trecutul și a-i putea citi gândurile. Îi destăinuie că e în stare și să transmită gânduri la mare distanță, printr-o telepatie „superior organizată”. În cele din urmă, provoacă o încăierare între nuntași, ce ar putea aminti de spectacolul grotesc stârnit de Mefisto în pivnița lui Auerbach. După spargerea nunții îi însoțește pe Emil și pe Viviana în locuința ei, unde își dezvăluie și virtuți de hipnotizator. Cu complicitatea gazdei vrăjitorul face cu
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
o urmă misterioasă, care îi pune în încurcătură. Tinerii din alaiul mirelui-împărat pornesc în căutarea ființei necunoscute, identificată în cele din urmă cu mireasa. Narațiunea poetică se încheie cu o parte umoristică. Vorniceii intervin cu o avalanșă de glume la adresa nuntașilor, amplificând astfel atmosfera de petrecere. Motivul mirelui-împărat plecat la vânătoare pe o urmă de căprioară se găsește și în folclorul albanezilor, sârbilor, rușilor și al altor popoare. O. de colăcărie are un caracter conservator; cel care o recită nu-și
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
ai colectivității, și menirea de a alina durerea celor dragi. De aceea, mioara năzdrăvană trebuie să vestească numai sub formă alegorică faptul că păstorul a murit. Cadrul și personajele nunții din Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este, în unele variante, „un luceferel”. Frecvența elementelor de bocet în structura unor variante moldovenești evidențiază faptul că elementul funerar prevalează asupra celui nupțial: „Și el mi-o luat
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
al lui `Eta‹re și la cum se traduce ultima parte? Hetaire mai apare, la Matei, de două ori, În gura stăpânului care-l pune la punct pe lucrătorul nemulțumit de răsplată și În gura Împăratului care-l ceartă pe nuntașul Îmbrăcat necorespunzător. Unii exegeți Îl interpretează ca pe un semn de ironie autoritară din partea lui Isus. Firește, prezența lui În alte două contexte mateine justifică o asemenea soluție. Nu trebuie trecut Însă cu vederea cel mai curent sens al termenului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la comandă, mulțimea în dezordine se despărți în șiruri paralele, ca să facă loc meselor aduse pe mâini. Se puseră toți pe băute și pe mâncate friptură grasă de oaie care face gâtul pâlnie, să poată aluneca vinul. Către ziuă, când nuntașii erau bine turluciți, soacra mare fu adusă într-un coș, iar pe nași, ponosiți și dați cu funingine, stolniceii îi băgară în nuntă pe scaune de brațe, drept care Cheașcă pretinse lui Auraș să-i tragă pe toți cu șareta. Băgat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-se reciproc. În vis, erau la o nuntă mare, la care participară toți urșii de la Polul Nord, aveau nași o pereche de urși mai în vârstă, aveau domnișori și domnișoare de onoare cu coșuri pline de pești, rozătoare și insecte. Toți nuntașii erau îmbrăcați în alb, ca și mirii de fapt, iar când începuse muzica de sirene dinspre ocean, ursul și ursoaica polară se ridicaseră în două labe și se rotiseră unul în jurul celuilalt, în semn de dans, în semn de bucurie
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
locuitori 799. Comuna Caranasuf era așezată pe malul vestic al lacului Sinoe, la 47 km de orașul Constanța și la 36 km de Babadag și se compunea din satele Caranasuf și Duimgi, denumirea acestuia din urmă însemnând în limba turcă "nuntași". Acest sat era locuit înainte de 1878 în cea mai mare parte de către tătari. În timpul războiului din 1877-1878 mulți tătari de aici au emigrat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea: 242 de case, 3 hanuri, 3 prăvălii, 18 mori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Cerințe: 1.Memorați versurile. 2. Intoduceți într-o compunere descrierea, gândurile voastre despre primăvară și cuvintele subiniate în text. 3. Construiți enunțuri despre primăvară și folosiți virgula într-o enumerare, când desparte două sau mai multe propoziții și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
îmbie, că e cu flori mai proaspete și-i nouă (ce-ar fi de le-aș purta pe amândouă?). Mai pune-o funtă și mai pune una.... Când a sfârșit, murea în zare luna. S-au risipit în patru zări nuntașii și mirele-a plecat, s-au dus și nașii... Doar Dalia bolborosea-nainte, nemulțumită încă de veșminte. Când s-a lăsat pustiu peste palate era mbracată , abia pe jumătate... Acuma, ca în vremea zânei Dochii, e-nveșmântată-n patruzeci de rochii, trufașă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
beau cum văzusem eu că co face un țăran din toată inima, oprindumă abia când am simțit un ghiont discret în coaste. Domnul director îmi șoptea la ureche că e de ajuns, deoarece din aceeași sticlă trebuie să bea toți nuntașii, eu reușind performanța de a bea cât pentru jumătate dintre ei. Am fost conduși la o masă separată, așezată în cerdacul casei, plină cu tot felul de bunătățuri. Era clar că mă bucuram de o atenție specială după felul în
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
lucioase, care așteptau, parcate pe două rânduri, la marginea trotuarului. A fost un moment excesiv de plastic - un moment de revistă de scandal - și așa cum se întâmplă în astfel de momente, s-a bucurat de un cor de martori oculari, pentru că nuntașii (și eu printre ei) se scurgeau afară din casă în turme, alarmați și, oricât ar fi vrut să păstreze decența, cu ochii cât cepele. Dacă spectacolul a vădit vreo cât de infimă urmă de lâncezeală, aceasta s-a datorat arșiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
frumoasă e domnișoara în seara asta! Drept să vă spun, când erați aici, pe mine mă bătea gândul că ar fi fost bine... știți... dar nu apucă a termina că însăși Ana (eram acum în una din odăile pline de nuntași din casa tatălui ei), se ivi alături cu un mic platou cu pișcoturi și pahare cu șampanie, așeză platoul ce se goli repede pe o măsuță de lângă noi și ciocni cu amândoi. Clipa fu amețitoare căci îi întâlnii ochii, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Gândind, mă oglindeam în ochii ei și nu credeam, privirea i se agățase de mine: „Te iubesc” îmi spuse. Lung nu auzea, vorbea ceva, nu înțelegeam, pentru că o ascultam numai pe ea, nici nu observă neatenția noastră, și nimeni dintre nuntașii acelei seri nu ne-ar fi putut auzi deoarece nu vorbeam cu voce deschisă cum ar fi trebuit după regulile acestei lumi. „Te iubesc, continuă; știu la ce te gândești, dar n-am nici o vină, e singurul mod în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
până la ivirea unui alt an cu soare și ploi binefăcătoare. - Să mergem, spusei de data asta eu, luându-i după umeri pe amândoi. Înăuntru, ploaia de lumină și confeti ne amestecă în veselia tuturor. Puțin mai târziu, strecurându-ne printre nuntași, amânați de scurte conversații cu unii, prinși de aceștia, amestec de vorbe, ne regruparăm fără o înțelegere, pe patul îngust, înfoiat cu trei perne mari, ornamentale. Deasupra lor, pe perete, crucifixul. Începuse între noi o vorbărie despre câte de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cum s-ar spune). Eram mulțumit. În felul acesta, o bună parte a nopții m-am aflat în apropierea Anei, distanța de la mine la ea era diagonala scurtă a micului pătrat imaginar ce separa partea aceea de masă de restul nuntașilor. Gândeam că mă voi simți bine, asta la început, dar imediat după aceea totul se tulbură de stânjeneala de a o privi, determinată de întâlnirea noastră din cerdac, când veni să mă vadă și tot ce se întâmplase atunci. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dumneata în legătură cu ce credeai? o întrebă nepoata, zâmbind. - Mă gândeam - începu, ocolind se vedea cât de colo un alt gând ce-i stăruia în minte, pe care nu-l rosti - mă gândeam că-ți povestea domnul judecător niscaiva amintiri de nuntaș, c-a fost - n-ai mai venit pe la mine de-atâta timp - a fost la o nuntă la sat, invitat de învățătorul la care a locuit în gazdă când a fost acolo cu serviciul. - Ați fost nuntaș? exclamă, mirată, tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]