793 matches
-
el si familia sa, un ajutor pentru zonele kurde lovite de foamete, și acordând zonei Barzan și altor zone kurde un grad de autonomie, fiind separate de guvernatoratul Mosulului. În iunie 1944 regentul Irakului, Abd al-Ilah l-a înlocuit pe Nuri Said cu Hamdi al Pachachi la conducerea guvernului, iar noul cabinet nu a aplicat clauzele acordului cu kurzii. La mijlocul anului 1945 Pachachi a respins cererile lui Barzani. În aceste împrejurări în august 1945 ostilitățile militare au fost reluate, armata irakiană
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
a plecat din Moscova, trecând prin România, Cehoslovacia și Egipt înapoi în Irak. La 6 octombrie 1958 a aterizat la Bagdad. Kassem l-a copleșit cu privilegii, i-a conferit o vilă la Bagdad, ce aparținuse fostului prim-ministru monarhist Nuri Said, și o limuzină. A făcut aceasta pentru a câștiga sprijinul triburilor kurde împotriva șefilor de trib arabi pro-monarhiști și a naționaliștilor arabi , inclusiv a Partidului Baas.În anul 1960 Partidul Democrat Kurd a primit un statut legal. Relațiile lui
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
(n. Istanbul, 25 noiembrie 1889, d. Londra, 7 decembrie 1956) a fost un romancier și dramaturg turc. Reșat Nuri Güntekin s-a născut la Istanbul pe data de 26 noiembrie 1889 și moare în anul 1956 la vârsta de 67 de ani. A urmat studiile liceale la Galatasaray Lisesi și la Frereler Okulu din Izmir după care a absolvit
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
moment dat este ales în Parlamentul Turciei, primind un mandat de deputat in regiunea Çanakkale. Deține într-o perioadă și funcția de reprezentant al Turciei la UNESCO, petrecând în acest context, mai mulți ani la Paris. În anii Primului Război Mondial, Reșat Nuri Güntekin s-a remarcat îndeosebi prin articole cu conținut literar publicate în ziarul "La pensée turque" precum și prin articole de critică teatrală apărute în cotidianul Zaman. Reșat Nuri Güntekin a fost de altfel unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
în acest context, mai mulți ani la Paris. În anii Primului Război Mondial, Reșat Nuri Güntekin s-a remarcat îndeosebi prin articole cu conținut literar publicate în ziarul "La pensée turque" precum și prin articole de critică teatrală apărute în cotidianul Zaman. Reșat Nuri Güntekin a fost de altfel unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai curentului Milli Edebiyat, care s-ar traduce prin "Literatura Națiunii". După articolele din aceste publicații apar prima sa povestire "Eski Ahbap" ("Prieten vechi"), romanul "Harabelerin Çiçeği" ("Floarea ruinelor
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
ruinelor") și prima piesă de teatru "Hakiki Kahraman" ("Adevăratul erou"). În continuare, romanul "Gizli El" ("Mâna ascunsă") apare în aceiași perioadă, fiind publicat în ziarul "Dersaadet", însă apare sub forma unui volum după trei ani. Tot în acești ani, Reșat Nuri Güntekin realizează și o primă versiune a romanului "Çalıkușu" ( "Pitulicea"), care apare inițial în foileton, în ziarul "Vakit" în anul 1922, ulterior, romanul este publicat, aducându-i autorului notorietatea pe care o visa. Începând cu anul 1924 va începe să
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
Pitulicea"), care apare inițial în foileton, în ziarul "Vakit" în anul 1922, ulterior, romanul este publicat, aducându-i autorului notorietatea pe care o visa. Începând cu anul 1924 va începe să editeze alături de Mahmut Yesari, Münif Fehim și Inbnürrefik Ahmet Nuri o revistă umoristică denumită "Kelebek" ( "Fluturele") în care vor fi publicate scurte povestiri umoristice. În perioada 1918-1955, Reșat Nuri Güntekin va desfășura o activitate publicistică intensă publicând articole atât în cotidiene prestigioase, cât și în reviste literare sau de cultură
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
notorietatea pe care o visa. Începând cu anul 1924 va începe să editeze alături de Mahmut Yesari, Münif Fehim și Inbnürrefik Ahmet Nuri o revistă umoristică denumită "Kelebek" ( "Fluturele") în care vor fi publicate scurte povestiri umoristice. În perioada 1918-1955, Reșat Nuri Güntekin va desfășura o activitate publicistică intensă publicând articole atât în cotidiene prestigioase, cât și în reviste literare sau de cultură mai puțin prestigioase precum: "İnci", "Büyük Mecmua", "Nedim", "Șair", "Hayat", "Güneș", "Yeni Türk", "Ana Türk", "Aile", "Varlık", "Türk Dili
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
Hayat", "Güneș", "Yeni Türk", "Ana Türk", "Aile", "Varlık", "Türk Dili" sau "Türk Yurdu". Mai mult decât atât, el însuși își va propune să pună bazele unui cotidian denumit Memleket ( "Locul de baștină"), care va avea însă o apariție efemeră. Reșat Nuri Güntekin a abordat aproape toate genurile literare precum poezia ( în perioada sa de debut), dramaturgia, critica literară și dramatică, proza scurtă etc. Cu toate acestea, Güntekin se afirmă și își consolidează poziția de mare scriitor prin publicarea capodoperei sale "Çalıkușu
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
a fost influențat în mare măsură și de literatura franceză ( îndeosebi de naturalism și realism), scriitorul lecturând și traducând o parte dintre operele unor autori francezi precum Honoré de Balzac, Flaubert, Émile Zola sau Alphonse Daudet. Personajele romanelor lui Reșat Nuri Güntekin sunt în general dinamice, însă se remarcă prin naturalețe, prin firescul lor. Acestea oglindesc de regulă, concepția, gândurile, ori sentimentele scriitorului precum și viziunea sa asupra lumii și a societății turce a acelor vremuri. Dintre romanele scrise de Reșat Nuri
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
Nuri Güntekin sunt în general dinamice, însă se remarcă prin naturalețe, prin firescul lor. Acestea oglindesc de regulă, concepția, gândurile, ori sentimentele scriitorului precum și viziunea sa asupra lumii și a societății turce a acelor vremuri. Dintre romanele scrise de Reșat Nuri Güntekin care înfățișează compasiunea față de problematica umană și în care se încearcă analiza asupra schimbărilor pe care le suferă individ aflat sub presiunea mediului social din care provine se numără: "Acımak" ("Compasiune"),"Damga" ("Stigmatul"), "Iffet", "Çalıkușu" ( "Pitulicea") sau "Dudaktan Kalbe
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
Damga" ("Stigmatul"), "Iffet", "Çalıkușu" ( "Pitulicea") sau "Dudaktan Kalbe" ( "De la buze la inimă"). Nu mai importantă este și tema familiei prezentă în romanele "Yaprak Dökümü" ( "Căderea frunzei") sau "Kızılcık Dalları" ("Ramurile de coarnă"). Un singur roman din cele scrise de Reșat Nuri Güntekin publicat în anul 1927 îmbracă forma epistolară, acesta fiind intitulat "Bir Kadin Düșmanı" și fiind publicat în anul 1927. Alte romane sunt concepute sub forma unor memorii sau jurnale, aceasta fiind, de altfel, tehnica preferată a lui Güntekin. O
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
forma epistolară, acesta fiind intitulat "Bir Kadin Düșmanı" și fiind publicat în anul 1927. Alte romane sunt concepute sub forma unor memorii sau jurnale, aceasta fiind, de altfel, tehnica preferată a lui Güntekin. O altă temă interesantă abordată de Reșat Nuri Güntekin în operele sale este cea a intervenției unor pedagogi inimoși în viața unor copii crescuți în mizerie, în ignoranță sau abandonați, făcând trimitere totodată și la responsabilitățile pe care societatea ar trebui să și le asume în asemenea cazuri
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
ignoranță sau abandonați, făcând trimitere totodată și la responsabilitățile pe care societatea ar trebui să și le asume în asemenea cazuri. Această temă poate fi identificată în romane precum "Çalıkușu" ("Pitulicea"), "Yeșil Gece" ("Noaptea Verde") sau "Kan Davası" ("Vendeta"). Reșat Nuri Güntekin a scris și publicat șapte volume de povestiri între anii 1919-1930. După anul 1930, Reșat Nuri Güntekin nu va mai publica niciun volum de povestiri, consacrându-și întreaga energie genului romanesc, și mai vechii sale pasiuni, dramaturgia ( va scrie
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
asume în asemenea cazuri. Această temă poate fi identificată în romane precum "Çalıkușu" ("Pitulicea"), "Yeșil Gece" ("Noaptea Verde") sau "Kan Davası" ("Vendeta"). Reșat Nuri Güntekin a scris și publicat șapte volume de povestiri între anii 1919-1930. După anul 1930, Reșat Nuri Güntekin nu va mai publica niciun volum de povestiri, consacrându-și întreaga energie genului romanesc, și mai vechii sale pasiuni, dramaturgia ( va scrie din acest moment și până la moartea sa care survine în anul 1956, 11 romane și 12 piese
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
povestiri, consacrându-și întreaga energie genului romanesc, și mai vechii sale pasiuni, dramaturgia ( va scrie din acest moment și până la moartea sa care survine în anul 1956, 11 romane și 12 piese de teatru). Ca și romanele, povestirile lui Reșat Nuri Güntekin abordează cu predilecție teme precum dragostea, familia, morala socială, problemele specifice lumii presei, lumii literare ori cercurilor puterii etc. Dintre volumele pe care le-a publicat amintim "Eski Ahbap" ( "Prieten vechi"), "Sönmüș Yıldızlar" ( "Stele stinse") sau "Leyla ile Mecnun
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
teme precum dragostea, familia, morala socială, problemele specifice lumii presei, lumii literare ori cercurilor puterii etc. Dintre volumele pe care le-a publicat amintim "Eski Ahbap" ( "Prieten vechi"), "Sönmüș Yıldızlar" ( "Stele stinse") sau "Leyla ile Mecnun" ("Leyla și Mecnun"). Reșat Nuri Güntekin a jucat un rol de prim ordin în dezvoltarea dramaturgiei turce, unul dintre teatrele istanbuleze Reșat Nuri Tiyatrosu purtându-i chiar numele. Temele și motivele pieselor sale de teatru, coincid în mare parte cu cele abordate în povestirile și
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
pe care le-a publicat amintim "Eski Ahbap" ( "Prieten vechi"), "Sönmüș Yıldızlar" ( "Stele stinse") sau "Leyla ile Mecnun" ("Leyla și Mecnun"). Reșat Nuri Güntekin a jucat un rol de prim ordin în dezvoltarea dramaturgiei turce, unul dintre teatrele istanbuleze Reșat Nuri Tiyatrosu purtându-i chiar numele. Temele și motivele pieselor sale de teatru, coincid în mare parte cu cele abordate în povestirile și romanele sale. Marele succes al pieselor sale de teatru se explică prin naturalețea personajelor sale, ca și prin
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
Kerbogha ca bei și a început cu succes procesul de cucerire a beilor din Siria. În 1144, Zengi a capturat Edessa, comitatul de Edessa aliindu-s cu Ortoqizii împotriva sa. Acest eveniment a declanșat lansarea celei de-a doua cruciade. Nur ad-Din, unul dintre fiii lui Zengi care l-au succedat ca bei de Aleppo, a creat o alianță în regiune de a se opune celei doua cruciade. Ahmad Sanjar a trebuit să se confrunte cu revolte în Transoxiana, Afganistan și
Marele Imperiu Selgiuc () [Corola-website/Science/307746_a_309075]
-
după proclamarea Republicii în 1924, după ce a fost adoptat principiul laicității, acest minister s-a desființat și locul i-a fost luat de "Ministerul Afacerilor Religioase". De la acordarea acestui titlu lui Molla Fenârî în 1424 până la ultimul șeyhülislam otoman, Medenî Nuri Efendi în 1922, și demisia acestuia împreună cu întregul cabinet au trecut 498 de ani. Între 1424 și 1922 au fost 131 de șeyhülislami numiți de 175 de ori. Cel mai longeviv a fost Ebu's-Suud Efendi care a stat în
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
însă, dat fiind că Constanța se afla doar nominal la conducerea Antiohiei, ea a fost detronată cu lejeritate în 1163 și înlocuită cu fiul ei, Bohemund al III-lea. Cu toate acestea, Bohemund a fost și el luat prizonier de către Nur ad-Din în anul următor în bătălia de la Harim, iar râul Orontes a devenit graniță permanentă între Antiohia și Alep. Bohemund s-a întos în Antiohia în 1165 și s-a căsătorit cu una dintre nepoatele lui Manuel Comnen; de asemenea
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
I, care a reînnoit alianța negociată de Baldwin. Trăinicia alianței a fost demonstrată în 1164, în momentul în care cruciații au suferit o înfrângere severă în bătălia de la Harim, în fața porților Antiohiei. Prințul Antiohiei, Bohemund, a fost luat prizonier de Nur ed-Din împreună cu cei mai importanți baroni din suita sa militară. Cum Amalric era implicat într-o campanie militară în extremul sud al regatului, părea că Antiohia va fi cucerită de musulmani. Basileul Manuel a mobilizat rapid o mare armată bizantină
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
cel botezat, dar mai ales faptul că omul este botezat în apă și în Duh Sfânt, Acesta sălășluindu-Se în cei ce au primit darul Lui, Sfântul Grigorie exclamă: „Căci mare este, fraților, mare este sfântul botez spre dobândirea bu nurilor duhovnicești de către cei ce-l primesc cu frică. Pentru că din Duhul cel bogat și îmbelșugat curge pururea harul în cei ce-l primesc<footnote Tâlcuind acest scurt pasaj, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae precizează că Duhul Sfânt ni se dă la
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
comunității din care provin. Dintre cei mai cunoscuți sportivi de etnie turcă din Germania putem enumera fotbaliștii Mehmet Scholl (născut Mehmet Yüksel), Mesut Özil, Serdar Tasci și Taner Yalçın selecționați în echipa națională a Germaniei, dar și pe Gökhan Töre, Nuri Șahin, Hamit și Halil Altıntop care reprezintă Turcia. Alți sportivi remarcabili de origine turcă din Germania sunt boxerii Oktay Urkal și Gökalp Özekler și basketbaliștii Teoman Öztürk, Mithat Demirel, Ismet Akpinar și Cem Dinç. Din comunitatea turcă s-au remarcat
Turcii din Germania () [Corola-website/Science/331981_a_333310]
-
musulmane cât de puțin erau pregătite armatele occidentale să susțină lupta. Constatarea nu putea decât să încurajeze jihadul. Contraofensiva, începută de Zengi, fost guvernator al Irakului, a fost continuată între anii 1146-1173, cu și mai multă forță, de către fiul său, Nur al Din, vestit pentru fanatismul său religios, fapt ce-l făcea pe istoricul R. Grousset să-l numească "un adevărat Ludovic cel Pios musulman". Nur al Din, la preluarea puterii a proclamat jihad-ul contra cruciaților, singurul ideal al vieții
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]