4,294 matches
-
conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei membri exponenți ai tuturor categoriilor de obșteni din sat. În faza inițială de dezvoltare, statul se afla în incapacitatea de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drept natural al tatălui devine subiectul unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru a cumpăra drepturi de exploatare, iar regulile obștii sunt utilizate pentru operațiunile de exploatare. După ce achiziționează drepturi de exploatare, utilizatorii apelează la sistemul devălmaș după putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
forestiere cumpără drepturile de folosință de la acaparatorii locali și trec la exploatarea indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
188). Aceste fierăstraie reprezentau unelte particulare de exploatare aflate pe terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora. Pentru a limita eventualele pericole pe care le putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora. Pentru a limita eventualele pericole pe care le putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat prin aceea că nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de lemne ce pot fi tăiate sau se solicita plată (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-187). În cazul nefolosirii drepturilor se acordau despăgubiri, în unele sate existând dreptul obșteanului de a-și vinde cota-parte din lemne către un membru al obștii; altă dată un sat dă dreptul obșteanului de a vinde oricui (Stahl, 1998, vol. II, p. 187). La nivel operațional, regulile de cuprindere ce restrângeau dimensiunea dreptului de exploatare a resurselor comune nu au fost respectate (Stahl, 1998, vol. II
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de față reinterpretează datele și concluziile Școlii Monografice românești privind devoluția obștilor din Munții Vrancei prin prisma teoretică neoinstituționalistă dezvoltată între timp. Pentru perioadele ulterioare activității acestei școli, sursele de informații sunt propriile cercetări de teren realizate în anii 2007 și 2008 , precum și lucrările altor cercetători moderni ai subiectului. Capitolul va începe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de subiect ori de subiecte similare - este posibilă datorită flexibilității cadrului de analiză al primeia. Această calitate i-a fost deseori remarcată și recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită de acesta „arheologie socială”. În esență, ea constă în cercetarea rămășițelor organizărilor arhaice („fosile sociale”, cum le numește el) și compararea lor cu documente sau alte izvoare istorice independente referitoare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
H. Stahl și numită de acesta „arheologie socială”. În esență, ea constă în cercetarea rămășițelor organizărilor arhaice („fosile sociale”, cum le numește el) și compararea lor cu documente sau alte izvoare istorice independente referitoare la trecutul acestora. Datele privind perioada obștii vechi au fost colectate începând cu anii ’20 și prezentate într-o diversitate de publicații asociate Școlii Monografice; majoritatea acestora au fost sintetizate de H. Stahl în cele trei volume ale Contribuțiilor sale. Doar informația strict relevantă va fi reluată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
urma îndeaproape constă în a distinge informația adunată de completările și interpretările teoretice pe care i le-a adus . Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]