5,528 matches
-
identificată și în cazul satelor devălmașe. De exemplu, în ceea ce privește regulile de acces, putem discuta despre dreptul de participare a membrilor comunității la utilizarea bunurilor, drept obținut prin naștere. O parte dintre regulile stabilite pentru funcționarea sistemului intră în atribuțiile adunării obștești. Aceasta stabilește cât și unde poate exploata fiecare familie, decide în privința desemnării și a modificării zonelor asupra cărora se manifestă uzufructul și are atribuții de monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă substanțial în funcție de gradul de cunoaștere și de percepția pe care participanții o au despre aceste reguli. Regulile de la nivelul operațional sunt cel mai des aplicate. Regulile de alegere colectivă presupun participarea în adunarea obștească a tuturor membrilor și permit exercitarea controlului asupra nivelului operațional. Regulile constituționale sunt deseori încălcate la nivel operațional din simplul motiv că ele contravin regulilor pe care actorii le internalizează și după care acționează. Regulile stabilite la nivel colectiv se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
era dată de munca depusă pe acel teren și de faptul că nu era atins dreptul celorlalți de a constitui propriile stăpâniri locurești (Stahl, 1998, vol. II, pp. 168-169). Existența unor drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la o obște la alta și erau menite să limiteze drepturile de tăiere prin creșterea capacității de monitorizare și control exercitate de către obște asupra exploatării individuale. Astfel, tăierile se făceau cu acordul consiliului obștesc, care stabilea regulile de defrișare . Una dintre cele mai folosite metode de transformare a pădurii în pământ agricol era incendierea. Prin incendiere, pădurea era distrusă, iar pământul folosit pentru agricultură era îngrășat datorită cenușii. Tehnica incendierii pentru defrișare și îngrășatul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească era reglementată diferit de la un sat la altul. Adunarea obștească poate fi considerată un organ de alegere colectivă în care toți cei care interacționau la nivel operațional puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească era reglementată diferit de la un sat la altul. Adunarea obștească poate fi considerată un organ de alegere colectivă în care toți cei care interacționau la nivel operațional puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a evoluat de la votul egal
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească era reglementată diferit de la un sat la altul. Adunarea obștească poate fi considerată un organ de alegere colectivă în care toți cei care interacționau la nivel operațional puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
răboj și la o persoană desemnată să țină evidența contribuțiilor individuale. La nivelul alegerii colective existau mecanisme de rezolvare a conflictelor și de reglare a disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în mod necesar
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i drept, nu țin de boierime, dar nu sunt supuși niciunui boier și fac la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Articolul 1 Se majorează cu jumătate din maximul lor pedepsele prevăzute de Codul penal pentru săvîrșirea următoarelor infracțiuni: a) furtul - art. 208; ... b) furtul calificat - art. 209; ... c) furtul împotriva avutului obștesc - art. 224; ... d) tîlhăria - art. 211; ... e) tîlhăria în pagubă avutului obștesc - art. 225; ... f) distrugerea - art. 217; ... g) distrugerea calificată - art. 218; ... h) distrugerea în pagubă avutului obștesc - art. 231. ... Prin aplicarea majorării de pedeapsă prevăzută în alin. 1
DECRET-LEGE nr. 5 din 29 decembrie 1989 pentru urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106744_a_108073]
-
majorează cu jumătate din maximul lor pedepsele prevăzute de Codul penal pentru săvîrșirea următoarelor infracțiuni: a) furtul - art. 208; ... b) furtul calificat - art. 209; ... c) furtul împotriva avutului obștesc - art. 224; ... d) tîlhăria - art. 211; ... e) tîlhăria în pagubă avutului obștesc - art. 225; ... f) distrugerea - art. 217; ... g) distrugerea calificată - art. 218; ... h) distrugerea în pagubă avutului obștesc - art. 231. ... Prin aplicarea majorării de pedeapsă prevăzută în alin. 1 nu se poate depăși maximul general al pedepsei închisorii. Articolul 2 Urmărirea
DECRET-LEGE nr. 5 din 29 decembrie 1989 pentru urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106744_a_108073]
-
art. 208; ... b) furtul calificat - art. 209; ... c) furtul împotriva avutului obștesc - art. 224; ... d) tîlhăria - art. 211; ... e) tîlhăria în pagubă avutului obștesc - art. 225; ... f) distrugerea - art. 217; ... g) distrugerea calificată - art. 218; ... h) distrugerea în pagubă avutului obștesc - art. 231. ... Prin aplicarea majorării de pedeapsă prevăzută în alin. 1 nu se poate depăși maximul general al pedepsei închisorii. Articolul 2 Urmărirea și judecarea infracțiunilor prevăzute la art. 1 se fac de urgență, potrivit procedurii speciale privind infracțiunile flagrante
DECRET-LEGE nr. 5 din 29 decembrie 1989 pentru urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106744_a_108073]
-
veritabile, diluând nepermis responsabilitatea sfânta datorie de a fi om -, iată că isterica democrație cu iz electoral își afișează printr-o generozitate de circ superficialitatea, diletantismul, „mistificarea” pragmatică. Este vorba de criza omului ca om, dincolo de ce se înțelege prin obșteasca criză între generații. Voluntarismul constructivist, ostil în fond autorității, „adevărului întreg” (a se vedea așa zisa pedagogie constructivistă, bazată pe „norme, regulamente”), creează un om ce ține mai mult de utopie, construct ce nu-și are, firesc, locul în om
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și idealului în stare de jertfă și eroism: "Iată dintr-o dată zece mucenici care se bat cu pumnul în piept, apar în balcoane ziua-n amiaza mare, ținând discursuri trecătorilor buimăciți, și fac întruniri publice, în care sângeră pentru binele obștesc" 10. Un fapt cotidian, nu bun pentru glumă, incendiul de la Calafat, are chip de farsă: din prea mare grabă, pompierii ajung la locul pârjolului cu sacalele goale. Care este simbolistica întâmplării? "Nu lipsesc bunăvoințele, poate nici competențele, în viața noastră
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
farsă: din prea mare grabă, pompierii ajung la locul pârjolului cu sacalele goale. Care este simbolistica întâmplării? "Nu lipsesc bunăvoințele, poate nici competențele, în viața noastră publică. Pentru o problemă politică sau economică, pentru o nevoie și pentru un necaz obștesc, se ivesc deodată din toate partidele zece salvatori, zece soluții, zece martiri (...). Dar când se află în cele din urmă în fața problemei cu pricina, bagă de seamă, uluiți, că... sacalele sunt deșarte"11. Un manifest liberal anunță o "luptă" care
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare. Contravenției prevăzute în prezentul decret îi sînt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Articolul 13 Dispozițiile prezentului decret se aplică în mod corespunzător organizațiilor cooperatiste și obștești. Anexă 1 Comisiile de analiză, avizare și valorificare a animalelor de muncă care urmează a fi scoase din inventar și documentația privind scoaterea efectivă din inventar a animalelor de muncă I. Analiza și avizarea documentației de scoatere efectivă din inventar
DECRET nr. 478 din 26 decembrie 1983 privind scoaterea din inventar a animalelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106633_a_107962]
-
servicii către populație, respectării normelor de igienă și a celor sanitare în domeniul producției, transportului, depozitarii și desfacerii de marfuri, atît în unitățile cu amănuntul, cît și în cele de alimentație publică, urmărind soluționarea propunerilor făcute de către comisiile de control obștesc; ... h) exercita orice alte atribuții rezultate din dispozițiile legale și asigură aducerea la îndeplinire a deciziilor comitetelor executive ale consiliilor populare pe lînga care funcționează și a hotărîrilor Consiliului de coordonare a producției bunurilor de larg consum, aprovizionării și prestărilor
DECRET nr. 158 din 7 mai 1986 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului de coordonare a producţiei bunurilor de larg consum, aprovizionarii şi prestărilor de servicii pentru populaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106701_a_108030]
-
Miercuri, credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc numită în popor și Uspenia sau Sfânta Maria Mare. este în amintirea zilei în care Sf. Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După o pioasă tradiție veche, cunoscută mai întâi în Apus și trecută apoi și în Răsărit, la trei zile după adormirea ei, Sfânta Fecioară ar fi fost ridicată cu trupul la cer, ca și dumnezeiescul ei Fiu. Adormirea Maicii
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
-și anxietățile, punîndu-și în scenă groaza. Masochismul se manifestă ca un alibi al sadismului. Așa s-a întîmplat și cu o seamă de optzeciști la începuturile lor (faza cea mai frapantă a creației acestora), circumscrise terifianților ani ^80. Deoarece viața obștească n-a evoluat în sensul binelui pe care-l nădăjduiam cu toții, reacția subiacentă dacă nu directă la aspectele ei pe care o reprezintă poezia de un asemenea tip e îndreptățită a se menține. Pentru a fi moralmente convingătoare, antiidea-lismul (sacrificarea
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
țării în sensul experiențeor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în bronz sau cioplită în piatră, marile piețe și alte locuri de interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descopără alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
să vorbească vrute și nevrute. Ba că făncialul îi prea mare și sigur o parte din bani intră în buzunarele primarului și ale perceptorului, ba că de ce nu pune primarul felinare măcar pe ulițele din jurul primăriei, ba de ce nu ies la muncă obștească nevestele primarului și perceptorului și câte și mai câte cârteli. „Când au să vină legionarii la putere, să vezi cum are să se facă dreptate!” conchideau ipochimenii. Într-una din zile, Costăchel s-a oprit lângă un grup de oameni, care
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]