340 matches
-
30’ latitudine N. Comuna Valea Moldovei este situată în bazinul mijlociu al râului Moldova, pe partea dreaptă a văii Moldovei, imediat în aval de ieșirea sa din Carpații Orientali, la contactul Munților Stânișoarei (reprezentați aici prin zona marginală a flișului Obcinii Voronețului) cu sectorul nordic, îngust, al zonei subcarpatice și cu Podișul Sucevei. Administrativ, comuna Valea Moldovei aparține județului Suceava fiind așezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu Cîmpului, la N-E cu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
teritoriul comunei Slatina, la sud. Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unități morfostructurale: orogenul carpatic pe de o parte și Platforma Moldovenească pe de altă parte. În cadrul orogenului carpatic intră o mică porțiune din flișul neogen(Obcina Voroneț) o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova și 970 m Dealul Moara Dracului. Părțile mai joase ale teritoriului sunt formate din alternanțe de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
cu centrul la Baia pe apa Moldovei. Dragoș și-a stabilit drept capitală a mărcii sale, târgul Baia (denumit "Civitas Moldaviensis") de pe râul Moldova. Principatul format aici a fost denumit Principatul Moldovei, după numele râului. izvorăște din vârful Lucina al Obcinii Feredeu. Izvorul său se află în apropiere de localitatea Moldova-Sulița, aflată pe teritoriul județului Suceava. El curge pe o lungime de 237 km în direcția NV-SE și străbate teritoriile a trei județe: Suceava, Iași și Neamț. Din lungimea sa
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
(sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasa a " Obcinei Sihlei" din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mânăstirile Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire se află peșteră în care în secolul al XVII-lea a trait Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Pojorâta, județul Suceava. Pasul Mestecăniș se află în sud-estul Obcinei Mestecăniș, la o altitudine de 1096 m. Pasul asigura legătură între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
în Comăna de Sus, la moșia sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind feciorii de aici din satul Comăna de Jos, la David Neaga, după cum avem noi obcină de să adună pe sărbători feciorii. Ion Vodă, cunoscându-se cu oameni de aici din satul nostru, au venit aici în satul nostru și întâlnindu-se cu feciorii s-au dususă cu ei la gazda lor, adică la david Neaga
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă stațiune balneară. Parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și cazinoul amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. În oraș
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Spre nord-est, se învecinează - parțial cu Râul Moldova, la est cu Depresiunea Neamțului - situată pe terasa Râului Ozana, la nivelul grupei sudice cu Depresiunea Cracău-Bistrița și la vest și sud cu Rîul Bistrița. Pricipalele vecinătăți sunt: în partea de nord Obcinele Bucovinei (limită sudică a acestora - respectiv Obcina Voronețului) și Masivul Rarău, la est Subcarpații Moldovei, în sud, dincolo de valea Bistriței - Munții Tarcăului și la vest Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Diviziuni: Munții Stânișoarei fac parte din marea unitate a flișului
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Moldova, la est cu Depresiunea Neamțului - situată pe terasa Râului Ozana, la nivelul grupei sudice cu Depresiunea Cracău-Bistrița și la vest și sud cu Rîul Bistrița. Pricipalele vecinătăți sunt: în partea de nord Obcinele Bucovinei (limită sudică a acestora - respectiv Obcina Voronețului) și Masivul Rarău, la est Subcarpații Moldovei, în sud, dincolo de valea Bistriței - Munții Tarcăului și la vest Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Diviziuni: Munții Stânișoarei fac parte din marea unitate a flișului din cadrul Carpaților Orientali. Cele mai extinse dintre
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
numai două vârfuri peste 1 500 m: vârful Bivolul (sau Halauca) 1 530 m și Batca Comorii 1 513 m. Din culmea principala se dirijează divergent culmi secundare mai scunde, unele longitudinale , separate de afluenții Moldovei, în nord (spre exemplu Obcina Voronețului), sau de cei ai Bistriței, în sud, altele transversale, orientate spre est și separate de Suha Mare, Suha Mică, Ozana și Topolița. "În sectorul estic" sunt culmi prelungi care fac trecerea la Subcarpații Moldovei și zona depresionara a văii
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția generală a rețelei hidrografice este NNV-SSE. Cursurile de apă sunt: Climă acestor munți se apropie înspre nord de cea a Obcinelor Bucovinei (cu influențe baltice), iar înspre sud de aceea a Munților Tarcăului (cu influențe continentale), dar se diferențiază de unitățile de la nord de valea Bicazului. Astfel, Munții Stânișoarei au o climă de munți joși, cu temperaturi medii anuale între 2
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
25° 21' longitudine estică. Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni și șei adînci (fig. 2), fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Munții Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanță râul coboară de la 1 000 la 800 m altitudine absolută
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Crește în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. La noi crește în Munții Carpați, fiind declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită. Floarea reginei poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est. Mai este cunoscută și ca Floare-de-colț (denumire introdusă în perioada
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
localitatea avea o populație de de locuitori, fiind cel mai mic centru urban din județul Suceava. se situează pe antepenultimul loc între orașele României, în ceea ce privește populația. Orașul Solca este așezat în partea central-estică a județului Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari, în depresiunea submontană Solca-Cacica. Localitatea se situează la intersecția paralelei de 47° 42' latitudine nordică cu meridianul 25° 50' longitudine estică, la contactul dintre Podișul Sucevei și Carpații Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri și este
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de vest, după terminarea orașului, pe traseul montan Solca - Sucevița, în zona de unde izvorăște pârâul Solcuța, se găsește monumentul natural Pietrele Muierilor constituit din 5-6 stânci principale și câteva grupuri secundare ce se ridică spectaculos în monotonia nesfârșită a culmilor Obcinelor Mari. Legenda spune că aici era locul de refugiu al femeilor și copiilor din zona Solca, atunci când aveau loc invazii ale tătarilor. Localitatea are două parcuri, ambele dendrologice: parcul balnear al stațiunii balneoclimaterice (sau “Grădina de vară”), situat în sudul
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
acumulării permite - la nevoie, mărirea volumului acesteia la circa 31 milioane m prin înlocuirea digului longitudinal de la malul drept cu un dig transversal în frontul de retenție. Este un baraj de greutate construit din beton și unește Muntele Gicovanu cu Obcina Horștei, fiind situat în amonte de confluența pârâului Izvorul Muntelui cu Bistrița. A fost construit între 1950 și 1960, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament și o lățime maximă la bază de 119
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
codul de clasificare . El este format din două obiective: Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este o biserică ortodoxă din municipiul Suceava, care a fost construită între anii 1998-1999 în cartierul Obcini, pe Bulevardul Inginer Gavril Tudoraș (fosta Strada Dornelor). La 1 martie 1997, Arhiepiscopia Sucevei și Rădauților a înființat "Parohia Sfântul Mina din Suceava". Timp de un an, slujbele religioase au fost oficiate într-o capelă de lemn (de dimensiuni 12x5
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de argint în care au fost mutate moaștele Sfântului Mina. Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este construită din cărămidă și are o lungime de circa 20 metri și
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
este o cale ferată secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în munții Obcina Mare din Bucovina, pe valea râului Putna. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1889 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Dornești-Rădăuți de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
gara Gura Putnei (anterior "Karlberg") a fost construită o linie secundară către localitatea Putna. Acesta a fost inaugurată la 7 iulie 1898 odată cu Calea ferată Rădăuți-Brodina. Linia secundară a fost utilizată în special pentru a facilita accesul la pădurile de pe Obcina Mare, aflate la sud de Putna; aici Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române a desfășurat o exploatare forestieră intensă, pornind de la Mănăstirea Putna. La începutul secolului al XX-lea au fost construite mai multe căi ferate cu ecartament îngust, pe
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
(numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine și, care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile "Poiana Prislop" (1180 m altitudine, spre sud-est) și "Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului. În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar " Palma". Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe de constructori
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
bisericii de lemn din Putna. Satul Putna se află în nordul județului Suceava, la o distanță de 32 de kilometri de orașul Rădăuți. Din punct de vedere geografic, localitatea este situată într-o zonă montană, în partea de nord a Obcinei Mari, pe valea râului Putna. La 10 iulie 1466, conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, s-a început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504), menită a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod și familia
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
parohială. Mănăstirea Solca a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 420, având codul de clasificare și fiind format din 6 obiective: Satul Solca este așezat într-o vale pitorească aflată la poalele Obcinelor Bucovinei, la o altitudine medie de 522 de metri. Prima sa atestare documentară datează dintr-un document din 15 ianuarie 1418, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). La 7 martie 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei, a cumpărat acest
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]