348 matches
-
manuscris). prim autor BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1964), Masivul Ciungilor, caracterizare geologică-gemorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.X. BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1966), Observații geologice și paleogeomorfologice în zona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podișul Sucevei, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XII. BARBU N., BRÂNDUȘ C. (1967), Solurile de pe teritoriul orașului Iași și a împrejurimilor sale, An.șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIII. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
t.XIII. BARBU N., BRÂNDUȘ C. (1968), Solurile de pe teritoriul orașului Bacău și a împrejurimilor sale, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIV. BARBU N., OPRIȘ M., PETRACHE N., HOLCA V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIV. BARBU N., OPRIȘ M., PETRACHE N., HOLCA V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării lor, Lucr.Simpoz.de geogr.aplicată, Pitești. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1974), Influența prafului de la Complexul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
I.Cuza" Iași, t.XXXI, s.II b. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., LUPAȘCU ANGELA (1986), Étude pédogéographique sur l'Obtchine de Mestecăniș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXII, s.II b. BARBU N., IOSEP I. (1987), Obcinele Bucovinei, în Geografia României, vol.III. BARBU N., IONESI L. (1987), Obcinele Bucovinei-ghid turistic. Ed.Sport-Turism, București, (130 p.). BARBU N., UNGUREANU AL. et al. (1987), Geografia municipiului Iași, Într.Poligr., Iași, (312 p.). BARBU N., BĂCĂUANU V. (1990), Considerații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
RUSU C., LUPAȘCU ANGELA (1986), Étude pédogéographique sur l'Obtchine de Mestecăniș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXII, s.II b. BARBU N., IOSEP I. (1987), Obcinele Bucovinei, în Geografia României, vol.III. BARBU N., IONESI L. (1987), Obcinele Bucovinei-ghid turistic. Ed.Sport-Turism, București, (130 p.). BARBU N., UNGUREANU AL. et al. (1987), Geografia municipiului Iași, Într.Poligr., Iași, (312 p.). BARBU N., BĂCĂUANU V. (1990), Considerații asupra "Culoarului Bîrgău-Dorna-Valea Moldovei", Anal.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Profira și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea Talienilor, locul unde - cum scrie Sadoveanu în Baltagul - fusese omorât Nechifor Lipan. Înșirat pe stânga Suhăi, satul Poiana Mărului are, chiar în fața caselor, apa cu unde verzi care se mărunțesc pe prund, cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
putea să tragă câte o raită duminicală prin Mălini, Labiș nu resimțea atât de acut nostalgia locurilor natale. Iașul însă l-a distanțat de ele. Mereu visa la munții acoperiți de brazi, la pâclele din văi, la masa tâlharilor de pe obcină și la Suha sa. Starea aceasta răbufnea în versuri pline de o sonoritate de tălănci. Și ambientul de la liceul ieșean era altul decât la Fălticeni unde Labiș constituise o glorie a școlii. Și aici colegii îl vor accepta, profesorii însă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
apariția versurilor, bătrânul Labiș mi-a trimis o scrisoare ce poate interesa, neîndoielnic, istoria literară. Iată scrisoarea: "Călare pe un armăsar roib, cu Nicolae așezat în partea din față a șeii, cutreieram, când la pas, când la galop, satul și obcinele din împrejurimi. Ne întorceam veseli, cu calul în spume, și primeam fără să le auzim dojenile unei mame grijulii, care ne tot arăta ce-ar fi putut să se întâmple dacă s-ar fi speriat calul... Altă dată, cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a întors de la rău.” (Maleahi 2, 5-7) Cuvânt înainte Când ții drumul dinspre Rădășeni (Fălticeni) spre Câmpulung Moldovenesc, DN 85, începi să mergi ușor spre înălțimile Carpaților de Răsărit și, pe măsură ce te apropii de Gura Humorului, intri încet între culmile Obcinei Mari. La poalele munților, pe văile apelor, se întind sate și orășele frumoase, desfășurându-și, de-a lungul drumului, bogăția de culori și forme. Toate exprimă hărnicia gospodarilor și dorința lor de evoluție exprimată în tot ce dețin, în tot
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
apelor, se întind sate și orășele frumoase, desfășurându-și, de-a lungul drumului, bogăția de culori și forme. Toate exprimă hărnicia gospodarilor și dorința lor de evoluție exprimată în tot ce dețin, în tot ceea ce fac. Pe sub poala munților, împărțind Obcinele, trece maiestuos, spre întâlnirea cu Siretul, râul Moldova, adunând de a lungul drumului apa tuturor pâraielor și pârâiașelor care-i vin în întâmpinare să-i dea binețe. La șapte kilometri după ce Humorul se întâlnește cu Moldova și se topește în
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
în al doilea an, a căror valoare s-a ridicat la 75.916.917 lei/30.366,7 dolari. Zootehnia, activitate cu tradiție în zonă, pe lângă cultura plantelor, ocupa o pondere însemnată mai ales în localitățile rurale situate în zona Obcinilor Bucovinei și a Munților Bistriței. Bineînțeles că între județele aflate în atenția noastră au existat diferențieri în ceea ce privește ponderea anumitor categorii de animale. Analiza de față va încerca să surprindă câteva elemente interesante, iar studiul pagubelor din acest sector l-am
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
plătite ca atare sau a se fi lăsat bonuri valorice. Din documentele de arhivă reiese că în această primă etapă, pagube grele au suferit ocoalele silvice Putna, Straja, Solca și Pătrăuți. Situat în zona de contact dintre Podișul Sucevei și Obcina Mare, Ocolul silvic Putna ocupa în 1944 o suprafață de circa 10.847 ha pădure, din care sovieticii și-au însușit o cantitate de 4.500 mc de lemn de foc, apreciată la o valoare de 104.490.000 lei
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
CLIMATICE diferențieri ale caracteristicilor climatice în înălțime și în suprafață. OIMIAKON localitate din Siberia (Rusia) un de se află „polul frigului” de pe uscat: 71°C; OAZĂ insulă cu viață umană și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de se află „polul frigului” de pe uscat: 71°C; OAZĂ insulă cu viață umană și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană de dimensiuni mai mari decât așezările rurale, în care activitatea predominantă a locuitorilor este neagricolă (servicii
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
promițătoare (Lumea Amăgitorului). Interesant a fi „nenăscutul prunc” dăruit vieții „ca bobul spumii”, nobil triumf. Prologul celui de-al doilea volum al Trilogiei nașterii este mult mai explicit: „Sunt nenăscutul care hălăduiește / prin văi opaline. / Prin alte bucovine pline / de obcine și daline. Debordând de lumine...” Cu subtilitate, poeticul surprinde anatomicul increatului: „cu genunchii la gură”, „cu ochii ca doi bănuți întorși”. Este doar un „ou viu”, rătăcind prin „cețuri primordiale”. Merită să admiri acest „trup curat, cu cetină de carne
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Str. Calea Unirii, nr. 15, cămin 2, etaj 2, Suceava Tel: 0230/551394 Fax: 0230/551394 E-mail: bucovina ladies@yahoo.com www.bucovinaladies.ro 15 Fundația Ana * Ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilități; * Centru de zi pentru persoanele cu handicap. Calea Obcinelor, Bloc 2 bis, Suceava Tel: 0230/511768 Fax: 0230/511768 E-mail: office@fundatia-ana.ro web: www.fundatia-ana.ro 16. Asociația Regională de Educare a Adulților AREAS * Consiliere, mediere, accesibilizare și asistare post-angajare a 1.400 de persoane cu dizabilități pe
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
mânie (d. lat. mania ) + suf. adjectival - oasă (feminin, articulat). MUNTELE MIC, munte (1269 m. înălțime), aparținând de masivul Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat. miccus (care provine din grecescul mikkos ). OBCINA ROTUNDĂ, culme muntoasă din Munții Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat. miccus (care provine din grecescul mikkos ). OBCINA ROTUNDĂ, culme muntoasă din Munții Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din Subcarpații Vrancei. De aici izvorăsc pâraiele Zăbrăuți, Pepeni, Căiuți și Bogdana. Et.: ap. ou d. lat. ovum + suf.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Buhuși, Comănești, Moinești, Fălticeni, Gura Humorului, Solca, Arbore, Câmpulung Moldovenesc, Onești, Sovata, Târgu Secuiesc, Brașov, Sfântu Gheorghe, Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Roman, nu mai spun! Trecusem munții cu ea de la Sucevița la Moldovița, pe Valea Uzului, pe Transfăgărășan, prin Obcinile Bucovinei, prin culoarul Rucăr-Bran, prin Oituz. Mă atașasem de mersul pe bicicletă, mai ales din studenție. Drumurile dintre Roman și Moldoveni (aprox. 40 kilometri) erau scurte față de plimbările în locurile din preajma Romanului singur, cu Cristel, Claudiu, Mircea sau cu George
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
aur”, (recunoaștere intrinsecă a valorii turistice a zonei și a grijii maicilor de a păstra specificul), de la mănăstirea îngrijită, așa cum se cuvine unei mănăstiri de maici. Mai pe biciclete, mai pe lângă ele, am intrat în munte. Parcurgeam una dintre vestitele Obcini ale Bucovinei. Serpentine și iar serpentine obositoare, sau poate prea multe și prea pieptiș în sus! Totuși, starea vremii rămăsese principalul pericol, soarele nu voia să iasă, cerul rămânea cenușiu. Mereu speram ca după următoarea curbă, apoi după următoarea, să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
o mamă sleită de puteri a dat naștere ultimului ei copil cu un păr negru de codru des, cu ochii albaștri și limpezi pe care erai tentat săi compari cu cerul albastru care părea că se contopește la zenit cu obcinile din apropiere ale Bucovinei, sprijinindu-se pe umerii lor, în acest cer frumos și senin de vară. Fiind mezinul familiei, părinții mi-au dat numele de Georgie, ca un semn al continuității în timp al tatei, de la care am moștenit
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
de curvă cum aș vrea să fiu", țipă una, poate elevă, la alta. Am părăsit aglomerația sordidă, de mahala, nepotrivită cu locurile gospodărite cu migală, de cuminții bucovineni. Aș fi vrut să urc sus, la zăpada curată, proaspătă, a coastelor obcinilor, să contemplu perfecțiunea dantelei albe cu care s-au împodobit brazii viguroși, solemni, dar mi-a obosit cheful. * Seara, clopotele, cu tonalități argintii. Toaca... Noapte cuminte, cu aer rece, bun. * Dimineața, o fată de optsprezece ani, de o frumusețe unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
despre Mihai Viteazul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, despre sprijinul constant al Franței, despre Panait Istrati, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, Cioran, dar și despre Sartre, Baudelaire, Prévert și Villon. A fost sincer fermecat de tot ce a văzut. Prin obcinele Bucovinei, trecând într-o dimineață printr-o pădure smălțuită de Tatăl Ceresc în mii de culori, m-a rugat să oprim puțin. Nu știam ce vrea! A făcut câțiva pași prin pădure, s-a culcat pe stratul de frunze țintind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]