621 matches
-
aici vreun locșor feeric, pierzându-vă în vreo fundătură. În acest mușuroi uriaș, nu veți găsi niciunul din acele accesorii de scenă cu care vă farmecă, în jurul Mediteranei, orașele-teatre din lumea bună. Odeoane, lacuri acoperite cu nuferi, peristiluri, statui ecvestre, obeliscuri, colonade, amfiteatre, palate, forumuri luați-vă gândul de la astfel de titluri de noblețe! Nici cavea, nici marmuri. Nici sarcofage, nici porfir (doar, câte ceva, la muzeul Rockefeller, numit odinioară "al Palestinei", din Ierusalimul de Răsărit, în sălile cu puțini vizitatori, și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
compus din eșituri arhitectonice. Pilastru = stâlp pătrat la o fațadă sau într-un zid. entablement = partea de deasupra unei coloane sau pilastru. Frisă = partea din entablement care este între arhitravă și cornișă. Arhitravă = partea din entablement între frisă și capitel. Obelisc = piramidă patrunghiulară, foarte naltă, acoperită cu hieroglife. portic = galerie acoperită, susținută de coloane și arcade. CĂRȚI DE CUMPĂRAT Librairie Hachette et Cii, Boulevard Saint-Germain. 79, Paris. Btque des meilleurs romans étrangers. Anonymes: Les pilleurs d'épaves. Beecher-Stowe: La case de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
condusă de trei frați. Wertheim. Plimbarea la Sans-Souci. Plecarea. Dela galeria de tablouri dela Sans Souci, se vede dealul ruinilor, ruine artificiale (forul roman). Asemenea copii am mai văzut vreo două la Potsdam un arc de triumf roman și un obelisc egiptean. Inscripția castelului, spre partea dinspre terase: Sans, Souci. De ce este virgulă între sans și souci? Pentru că în partea stângă, a ofițerilor și a slujitorilor, în adevăr se poate spune sans, pe când dincolo, unde locuia regele, era souci. "Quand je
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tu știi că-s dârji și sunt neprihăniți. Nu-s deputați de oligarhi năimiți Deprinși cu sinecură și cu mită.“ („Alegătorul“, Gazeta literară, nr. 9, 27 februarie 1958) „De-atunci în promontoriul tău mă mișc osie roșie de stea. Râvnit obelisc, Solarul tău disc Trece prin inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
disc Trece prin inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându-le mai roditoare piscuri, Istoriei îi ctitorește obeliscuri Iar omului o demnă-n libertate viață.“ („De ziua Președintelui“, România liberă, 26 ianuarie 1984) „A răzbătut mereu biruitor A timpului de suferinți văpaie Și-avu în frunte drept conducător Un Ștefan, Vlad, Mihai ori Nicolae.“ („Strâns unit, întreg poporul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cum o chema. știu doar că locuia în Ploiești și că era asistentă medicală. În seara respectivă nu s-a întîmplat nimic, doar am dansat ceva mai mult, dar ne-am dat întîlnire a doua zi, pe plajă, în zona Obeliscului. Aveam timp destul, nu era nici o grabă ! (Venisem la mare cu două zile înainte.) A doua zi urma să aflu însă că nu aveam timp destul, fiindcă tipa pleca seara, cu un tren pe la ora unsprezece. Am făcut plajă pe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
numele poetului. Deși desfigurată prin o decorațiune recentă, lipsită de gust, ea păstrează încă în liniile sale aspectul atrăgător al vechilor noastre case boierești. În ea a locuit, mult timp, Gh. Mârzescu, jurisconsult, profesor și om politic. (Foto-Regal) Pag. 161. Obeliscul leilor, rădicat din voința prințului Mihail Gr. Sturza, puțin după urcarea lui pe tronul Moldovei, pentru comemorarea redactărei și aplicațiunei Regulamentului Organic. Monumentul se găsește pe aleea principală din grădina Copou. (Foto-Regal) Pag. 163. Un colț în Sala pașilor pierduți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prin gustul, armonia și simplicitatea lor. (Foto-Regal) Pag. 175. Casele Jokey-Clubului, fost pe vremuri Hotel d'Angleterre. (Foto-Regal) Pag. 178. Intrarea la Sf. Spiridon. (Polyfoto) Pag. 178. Mihail Sadoveanu. Pag. 181. Strada Ștefan cel mare. Pag. 182. Grădina Copou și Obeliscul leilor, pe timpul domniei lui Mihalache Sturza. După o aquarelă de un autor necunoscut, proprietatea d-nei Emilia avocat Valerian. (Polyfoto) Pag. 183. Alphonse Daudet. Pag. 183. "Născută la Nîmes, al cărui soare îl adusese în sânge, mama regăsise în opera lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
locuri din capitală dar se pare că va fi imposibil din cauza temperaturii scăzute și a distanțelor imense. Zona în care ne-am tot învârtit mi se pare atât de aridă cu aceste clădiri monumentale (majoritatea muzee), cu Casa Albă și obeliscul înfipt în mijlocul unui câmp imens și sec. Aș vrea să văd vânzoleala străzii, dar puțini oameni umblă pe jos, iar mașinile sunt neimportante pentru mine. Oricum azi vom continua vizitarea muzeului de artă, după care vom merge la Dana, la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul imperiului roman de vest, Valentinianus II (375-92). Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registrul superior. Istanbul. Fig. 10.b. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul imperiului roman de vest, Valentinianus II (375-92). Partea de sud-vest a bazei obeliscului egiptean, registrul superior. Istanbul. Fig. 11
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
375-92). Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registrul superior. Istanbul. Fig. 10.b. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul imperiului roman de vest, Valentinianus II (375-92). Partea de sud-vest a bazei obeliscului egiptean, registrul superior. Istanbul. Fig. 11. Iustinian I (527-65), însoțit de arhiepiscopul Maximilian, generalul Belizarie și suita. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 12. Theodora (527-48) și suita sa. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 13
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92) al imperiului roman de vest. Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig. 10.b. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92), al imperiului roman de vest. Partea de sud-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig. 10.b. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92), al imperiului roman de vest. Partea de sud-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig. 11. Iustinian I (527-65), însoțit de arhiepiscopul Maximilian, generalul Belizarie și suita. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 12. Theodora (527-48) și suita sa. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 13
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Tellus, Pământul (Italia sau Pacea). Ara Pacis, Roma. Fig. 18. Columna lui Antoninus Pius (161 d.Ch.). Relief de pe piedestal. Muzeul Vatican, Roma. Închinat soției sale, Faustina. Apoteoza cuplului imperial. Aion, simbolul eternității. Alegoriile Romei și Câmpului lui Marte, reprezentat cu Obeliscul solar al lui Augustus. Fig. 19. Decursio, exercițiu militar pentru cortegiul funerar. Columna lui Antoninus Pius (161 d.Ch.). Relief de pe piedestal. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 20. Triada divină de la Palmira: Aglibol, Ba'alschamin, Malakbel (zeul solar). Relief sculptat, secolul I d
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
duce pe principele Carol. Mai târziu Ion Murgescu a ajuns comandant al flotilei române (1888), contraamiral (1893), viceamiral în rezervă (1911); în 1977, în amintirea actului de eroism al marinarilor ruși și români s-a ridicat la Smârdan (Ghecet) un obelisc (Lo cotenentcomandor C. Ciuchi, Istoria marinei române în curs de 18 secole, Constanța, 1906, pp. 173-175; căpitan de rangul I Nicolae Petrescu, Marinari prin ploi de foc, 1877-1878, Ed. Militară, București, 1978, pp. 32-35; 44-45; 80-82). 76. Marele duce Nikolai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Iernut, județul Mureș Descrierea stemei: Stema orașului Iernut, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două câmpuri. În partea superioară, în câmp roșu, se află un obelisc, de argint, flancat stânga-dreapta de câte o stea de argint, fiecare cu câte cinci colțuri. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un fulger de aur. Între cele două câmpuri există o bandă undată de argint, care reprezintă râul
HOTĂRÂRE nr. 1.434 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Iernut, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193329_a_194658]
-
cele două câmpuri există o bandă undată de argint, care reprezintă râul Mureș. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Elementele stemei evocă sacrificiul ostașilor căzuți la Oarba de Mureș, iar obeliscul reprezintă eternitatea acestora, marcată prin cele două stele de argint situate de o parte și de cealaltă a obeliscului. Fulgerul sugerează lumina veșnică pe care Divinitatea o revarsă asupra locului și asupra celor care s-au jertfit cu credință. Banca
HOTĂRÂRE nr. 1.434 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Iernut, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193329_a_194658]
-
murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Elementele stemei evocă sacrificiul ostașilor căzuți la Oarba de Mureș, iar obeliscul reprezintă eternitatea acestora, marcată prin cele două stele de argint situate de o parte și de cealaltă a obeliscului. Fulgerul sugerează lumina veșnică pe care Divinitatea o revarsă asupra locului și asupra celor care s-au jertfit cu credință. Banca undată reprezintă râul Mureș care traversează orașul Iernut și fertilizează acest pământ. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică
HOTĂRÂRE nr. 1.434 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Iernut, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193329_a_194658]
-
înhumare atribuite în folosință pe o durată de 25 ani: a) lucrări subterane constînd din cripte executate de regulă din materiale recuperate. ... b) lucrări supraterane de natură celor prevăzute la lit. A cît și alte lucrări cum ar fi: lespezi, obeliscuri și alte lucrări de artă plastică. ... Articolul 15 Autorizarea executării lucrărilor funerare la locurile de înhumare se va face, potrivit legii, după cum urmează: a) de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orășenești sau comunale pentru executarea de obeliscuri
REGULAMENT TIP din 25 iunie 1982 privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor localitatilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170033_a_171362]
-
obeliscuri și alte lucrări de artă plastică. ... Articolul 15 Autorizarea executării lucrărilor funerare la locurile de înhumare se va face, potrivit legii, după cum urmează: a) de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orășenești sau comunale pentru executarea de obeliscuri și alte lucrări de artă plastică; ... b) de administrația cimitirelor pentru lucrările subterane precum și pentru lucrările supraterane prevăzute la art. 14 lit. A și B pct. a. ... Articolul 16 Lucrările funerare prevăzute la art. 14 vor putea fi începute numai
REGULAMENT TIP din 25 iunie 1982 privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor localitatilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170033_a_171362]
-
înhumare atribuite în folosință pe o durată de 25 ani: a) lucrări subterane constînd din cripte executate de regulă din materiale recuperate. ... b) lucrări supraterane de natură celor prevăzute la lit. A cît și alte lucrări cum ar fi: lespezi, obeliscuri și alte lucrări de artă plastică. ... Articolul 15 Autorizarea executării lucrărilor funerare la locurile de înhumare se va face, potrivit legii, după cum urmează: a) de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orășenești sau comunale pentru executarea de obeliscuri
REGULAMENT TIP din 25 iunie 1982 privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor localitatilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170035_a_171364]
-
obeliscuri și alte lucrări de artă plastică. ... Articolul 15 Autorizarea executării lucrărilor funerare la locurile de înhumare se va face, potrivit legii, după cum urmează: a) de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orășenești sau comunale pentru executarea de obeliscuri și alte lucrări de artă plastică; ... b) de administrația cimitirelor pentru lucrările subterane precum și pentru lucrările supraterane prevăzute la art. 14 lit. A și B pct. a. ... Articolul 16 Lucrările funerare prevăzute la art. 14 vor putea fi începute numai
REGULAMENT TIP din 25 iunie 1982 privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor localitatilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170035_a_171364]
-
E - Toma Aurica; V - NP 118; 120 ml din piatră"; - poziția 15 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Crucea de la ieșirea din Plopeni pe șoseaua Chirnogeni-Plopeni; 9 mp, statuia din centrul comunei Chirnogeni; 717 mp teren aferent statuii; 110 mp obeliscul din centrul sat Plopeni; 340 mp teren aferent obelisc"; - poziția 19 coloana 3 Plopeni va avea următorul cuprins: "Lungime 21359, lățime 10-15 m; pietruite 3360 ml; de pământ; starea bunurilor este bună la cele pietruite și rea la cele de
HOTĂRÂRE nr. 1.139 din 30 august 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181666_a_182995]
-
piatră"; - poziția 15 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Crucea de la ieșirea din Plopeni pe șoseaua Chirnogeni-Plopeni; 9 mp, statuia din centrul comunei Chirnogeni; 717 mp teren aferent statuii; 110 mp obeliscul din centrul sat Plopeni; 340 mp teren aferent obelisc"; - poziția 19 coloana 3 Plopeni va avea următorul cuprins: "Lungime 21359, lățime 10-15 m; pietruite 3360 ml; de pământ; starea bunurilor este bună la cele pietruite și rea la cele de pământ"; - poziția 19 coloana 3 Credința va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 1.139 din 30 august 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181666_a_182995]