11,472 matches
-
ce trebuie suportat de beneficiarul acestora și nu de colectivitate sau alți angajatori. Instrumentul de menținere a echilibrului În acest domeniu Îl reprezintă contractele colective de muncă, contractul unic la nivel național și În fiecare ramură de activitate. Se instituie obligativitatea pentru toți angajatorii de a constitui fondul pentru indemnizația de șomaj și a celui privind asigurările sociale, inclusiv de sănătate. Piața muncii fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Îndeplinirea unor condiții la ieșirea din țară, Ordonanța Guvernului nr. 112/2001 au ridicat serioase probleme indivizilor care și au asumat migrația ca pe un act privat. În mod evident există o justificare În introducerea acestor măsuri din perspectiva ridicării obligativității vizelor (momentul 1 ianuarie 2002) și integrării În Uniune (momentul 1 ianuarie 2007). 3. Politici active În domeniul relațiilor de muncă În România instituția statului specializată În oferirea serviciilor publice de ocupare este la nivel național Agenția Națională pentru Ocuparea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
rețea este În general bine pregătit, beneficiind de suficientă experiență și competență pentru furnizarea serviciilor specializate. În România, piața forței de muncă este caracterizată de un dezechilibru, cererea de forță de muncă fiind considerabil mai mică decât oferta. Legislația prevede obligativitatea anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind Înregistrate și mediatizate prin afișare și mijloace mass-media. Nerespectarea acestei prevederi de către unii agenți economici face ca transparența locurilor de muncă vacante să nu fie la nivelul dorit O sursă de dezechilibre pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă poate Încheia contracte cu alți furnizori prestatori de servicii de consiliere profesională, mediere sau formare profesională, fapt ce permite creșterea capacității de furnizare a acestui tip de servicii, existând obligativitatea pentru acești furnizori de a raporta datele Înregistrate pentru a putea fi monitorizate, la nivel național, de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Activitățile serviciilor de ocupare sunt În mare parte informatizate, În prezent fiind În curs de realizare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
formare profesională pentru salariații proprii eliberează certificate care au valabilitate numai În cadrul unităților respective. Certificatele respective au recunoaștere națională numai dacă angajatorii sunt autorizați ca furnizori de formare profesională. În România, formarea profesională are la baza standardele ocupaționale, legislația prevăzând obligativitatea dezvoltării programelor de formare profesională supuse autorizării pe baza acestora. Numărul insuficient de standarde ocupaționale și faptul că sarcina complexă de elaborare a acestora revine În prezent furnizorilor de formare sau altor organizații interesate reprezintă un impediment În calea autorizării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de șomaj. 1.4. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Conform Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, una din obligațiile acestor categorii de persoane, este aceea de a respecta obligativitatea actului de repartizare În muncă. Astfel, firmele cu peste 50 de angajați sunt obligate să facă loc și persoanelor cu dizabilități. De la 1 ianuarie 2008, societățile care au peste 50 de angajați trebuie să aibă 4% salariați din rândul persoanelor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În scop de muncă. Se eliberează și străinilor care: a) provin din state cu care România are Încheiate acorduri, convenții sau Înțelegeri de desființare a vizelor pentru trecerea frontierei În acest scop sau pentru care România a renunțat unilateral la obligativitatea vizelor; b) beneficiază de drept de ședere temporară pentru reîntregirea familiei; c) beneficiază de drept de ședere temporară În scop de studii și solicită Încadrarea În muncă În baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, cu program de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
programele și strategiile nematerializate În acte normative și să transmită proiectele de acte normative spre adoptare fără avizul Consiliului Economic și Social, cu mentionarea acestei situații. Avizul acordat de acest Consiliu va Însoți proiectul de act normativ până la adoptare. Cu privire la obligativitatea inițiatorilor de proiecte de acte normative și de programe și strategii naționale și sectoriale care privesc domeniile menționate mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că inexistența avizului ori nesolicitarea lui nu conduce la anularea actului normativ
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
în care se găseau tocmai datorită prezentării lor pe Internet. Ø Posibilitatea unui împrumut rapid, cu plată, după menționarea codului cărții de credit. Ø Bibliotecarul va deveni interfață între utilizator și informație, profesia sa căpătând competențe noi, mondializându-se. Dezavantaje Ø Obligativitatea existenței unui echipament: calculator conectat la Internet . Ø Diminuarea plăcerea lecturii unui document pe suport hârtie. Ø Situl bibliotecii devine un imens document, un document pe un nou suport informațional. Ca orice document, poate fi descris, indexat. Ø Orice adresă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a realiza o Învoială a părților prin care să pună capăt conflictului sau litigiului existent. 2. Despre informarea obligatorie Se știe că Începând cu 15 februarie 2013, În baza art 60 indice 1 din Legea 192/2006, s-a instituit obligativitatea informării justițiabililor cu privire la mediere și avantajele medierii, În vederea soluționării conflictului pe această cale. Neîmplinirea acestei obligații se sancționează cu inadmisibilitatea acțiunii În justiție. Durata stabilită pentru efectuarea procedurii de informare privind medierea, cu toate formalitățile prevăzute În art 43 din
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
În cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispozițiile art. 440 sunt aplicabile.” 4. Căteva aspecte tehnice privind informarea În art. 2 alin.1 din legea nr 115/2012, care aduce unele modificări legii de bază a medierii, se prevede obligativitatea participării părților implicate Într-un conflict la ședința de informare pentru a cunoaște avantajele medierii și de a se hotărî pe această bază dacă acceptă sau nu procedura medierii ca modalitate de soluționare a conflictului. Această prevedere nu este valabilă
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
România anilor ’20tc "Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20" „Prin «răspândirea și democratizarea instrucției publice», Constantin Angelescu «îl continuă cu putere și conștiință pe Haret»1. Ca și Haret, Angelescu a început prin a observa că, în ciuda «obligativității» învățământului primar, analfabetismul era extrem de ridicat și un mare număr de copii nu mergeau la școală, atât în vechile teritorii, cât și în cele noi ș...ț. Subșcolarizarea acestor copii era în mare măsură urmarea numărului insuficient și a condițiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
întreabă dacă este prevăzută obligația legală de a se înființa asociația de proprietari. Răspundem că nici în Codul civil și nici în Legea nr.230/2007 sau în Normele de aplicare a acestei legi nu se prevede în mod expres obligativitatea înființării asociațiilor de proprietari, așa cum nici proprietarii din spațiile menționate nu au obligația să se înscrie în asemenea asociații, operând dreptul cetățeanului la libera asociere. Atât din Codul civil cât și din Legea nr.230/2007 rezultă sintagma „se pot
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Legea nr.230/2007 rezultă sintagma „se pot constitui asociații de proprietari”, sau, cu privire la proprietarii apartamentelor și ai spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință este prevăzută sintagma „se pot constitui în asociații de proprietari”, fără a fi instituită obligativitatea înscrierii în asociație. 5. Există numeroase comentarii negative din partea persoanelor ce dețin în proprietate apartamente cu privire la furnizarea căldurii în preajma sezonului rece, când se furnizează agentul termic în exces, ceea ce presupune creșterea costurilor la întreținere pentru deținătorii de apartamente. Se apreciază
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de spații locuibile și cu altă destinație. Directiva nr.7 din 2012 a Uniunii Europene dată în acest sens nu a putut fi întru totul implementată până în prezent, tocmai datorită celor arătate mai sus. Până la sfârșitul anului 2016 este prevăzută obligativitatea montării acestor repartitoare, care influențează asupra consumului și implicit a costurilor căldurii în spațiile construite și deținute de proprietari. Sunt păreri exprimate în diferite moduri și în diferite împrejurări, prin care se susține că nu repartitoarele sunt de vină, ci
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include În conținutul său atât teoria asupra virtuții, cât și cea a dreptului, aceasta presupunând implicit noțiunea de obligativitate - supunerea față de o lege exterioară, care se plasează În aceeași ordine cu virtutea, supunerea față de legea noastră morală interioară. Unirea virtuții cu dreptul are un rol deosebit de important În analiza comportamentului ființei sociale, anume, față de sine și de semeni, dar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
punctul de vedere al unei garanții a libertății, dreptul poate fi luat ca auxiliarul științei morale În genere. În viziunea kantiană, principiile dreptului sunt puse și analizate constant prin raportare, pozitivă sau negativă, la morală, ca de exemplu În argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius)”. Putem
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nuanțe deosebite de morală, după cum vom observa: „Este dreaptă acea acțiune conform căreia sau conform maximei sale, libertatea liberului arbitru al unui om poate coexista cu libertatea tuturor, după o lege universală”. Dar, această necesitate a conformării, de fapt această obligativitate juridică, este resimțită de individ, ca un obstacol, ca o nedreptate care nu poate coexista cu libertatea după legi universale, deoarece, ca nedreptatea, ea este o acțiune neconcordantă cu libertatea universală: principiul după care se conduc maximele celorlalți nu poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
după principiul de a nu aduce daune celuilalt prin propria acțiune exterioară, nu și după acela de a nu gândi dauna celuilalt În interioritatea sufletului; el implică doar acțiunea efectivă, nu și oglindirea ei subiectivă. Principiul universal al dreptului stipulează obligativitatea supunerii față de libertatea tuturor, În acțiunile exterioare, Însă nu pretinde limitarea propriei libertăți a persoanei la cerințele obligativității. Legea juridică susține doar limitarea rațiunii proprii de către celălalt. În morală, datoria reprezintă imboldul la acțiune, pe când legea juridică nu necesită acest
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu gândi dauna celuilalt În interioritatea sufletului; el implică doar acțiunea efectivă, nu și oglindirea ei subiectivă. Principiul universal al dreptului stipulează obligativitatea supunerii față de libertatea tuturor, În acțiunile exterioare, Însă nu pretinde limitarea propriei libertăți a persoanei la cerințele obligativității. Legea juridică susține doar limitarea rațiunii proprii de către celălalt. În morală, datoria reprezintă imboldul la acțiune, pe când legea juridică nu necesită acest lucru, ci are În vedere doar obligativitatea. Astfel, dreptul se distinge de morală, prin faptul că el impune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exterioare, Însă nu pretinde limitarea propriei libertăți a persoanei la cerințele obligativității. Legea juridică susține doar limitarea rațiunii proprii de către celălalt. În morală, datoria reprezintă imboldul la acțiune, pe când legea juridică nu necesită acest lucru, ci are În vedere doar obligativitatea. Astfel, dreptul se distinge de morală, prin faptul că el impune conformarea exterioară cu legea, apărând ca un obstacol față de libertatea interioară cerută de legi universale. Constrân gerea care Împuternicește dreptul este diferită de constrângerea interioară la care Își supune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de cea care nu poate fi gândită decât cu ajutorul intelectului. Liberul arbitru nu ar putea fi respectat, decât dacă fiecare individ este reciproc constrâns, În ceea ce privește ceea ce este exterior al său. Această obligativitate este rezultatul unei reguli universale a relației juridice exterioare. „Atunci când eu declar (verbal sau În fapt): că aș vrea ca ceva exterior să fie al meu, eu declar prin aceasta celuilalt că este obligat să respecte obiectul liberului meu arbitru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unei reguli universale a relației juridice exterioare. „Atunci când eu declar (verbal sau În fapt): că aș vrea ca ceva exterior să fie al meu, eu declar prin aceasta celuilalt că este obligat să respecte obiectul liberului meu arbitru: este o obligativitate pe care nimeni nu ar avea-o În lipsa actului meu juridic”. Însă, specifică Immanuel Kant, numai voința universală colectivă, deținătoare a puterii, poate oferi fiecăruia garanția posesiunii exterioare, În domeniul situației civile, și nu voința unui singur individ poate avea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și nu unul unilateral, și totodată se interzice oricărui alt posesor Întrebuințarea privată a lucrului. Dreptul real (ius reale) nu poate funcționa decât În societatea civilă, deoarece, un om izolat nu poate poseda un obiect exterior, neexistând nici un raport de obligativitate Între el ca persoană și celelalte lucruri exterioare ale naturii. Deci, prin noțiunea de „drept real, nu se Înțelege, de altfel, doar dreptul asupra unui lucru (ius in re), ci și totalitatea legilor referitoare la ceea ce este al meu și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din partea celorlalți asupra voinței primare pentru ca individul uman să nu cedeze prea ușor dorinței și să intre În contradicție cu normele morale. Aceasta oferă baza, În jurul căreia se conturează problemele fundamentale ale eticii: probleme referitoare la originea, temeiul valabilității sau obligativității normelor constrângătoare! Acestor chestiuni li se găsesc o serie de răspunsuri În filosofia morală kantiană. Dacă etica aristotelică este În Întregime o teorie a valorilor, filosofia morală kantiană este deontologie. Voința are valoare morală, spune Kant, numai dacă nu este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]