374 matches
-
imită un oboi arab numit (Rhaita). Printre lucrările pentru oboi fără acompaniament putem menționa: „Cele șase Metamorfozele lui Ovidiu” de Benjamin Britten și Luciano Berio „Sequenza VII”. Muzică de cameră: În muzică de cameră pentru instrumente de suflat din lemn, oboiul joacă un rol important în Cvintete și în Octete. O formă cunoscută este Trio pentru instrumente de suflat (3 oboiuri și un corn englez) sau Trioul Trio d'Anches cu oboi, clarinet și fagot. Alte piese importante în diferite combinații
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
muzică de cameră pentru instrumente de suflat din lemn, oboiul joacă un rol important în Cvintete și în Octete. O formă cunoscută este Trio pentru instrumente de suflat (3 oboiuri și un corn englez) sau Trioul Trio d'Anches cu oboi, clarinet și fagot. Alte piese importante în diferite combinații se găsesc în compozițiile compozitorilor Francis Poulenc, Heitor Villa-Lobos, Bohuslav Martinu și André Jolivet. Cvartetul pentru oboi și instrumente cu corzi, KV. 370 de Mozart este cel mai faimos din muzică
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
de suflat (3 oboiuri și un corn englez) sau Trioul Trio d'Anches cu oboi, clarinet și fagot. Alte piese importante în diferite combinații se găsesc în compozițiile compozitorilor Francis Poulenc, Heitor Villa-Lobos, Bohuslav Martinu și André Jolivet. Cvartetul pentru oboi și instrumente cu corzi, KV. 370 de Mozart este cel mai faimos din muzică de cameră. În afara granițelor acestor genuri, oboiul este rareori folosit. În vreme ce în muzică de jazz nu a reușit să se impună (există doar câteva încercări obscure
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
în diferite combinații se găsesc în compozițiile compozitorilor Francis Poulenc, Heitor Villa-Lobos, Bohuslav Martinu și André Jolivet. Cvartetul pentru oboi și instrumente cu corzi, KV. 370 de Mozart este cel mai faimos din muzică de cameră. În afara granițelor acestor genuri, oboiul este rareori folosit. În vreme ce în muzică de jazz nu a reușit să se impună (există doar câteva încercări obscure), genurile rock și pop i-au acordat un numar de apariții memorabile. Astfel, în anii 1960, oboiul poate fi auzit pe
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
În afara granițelor acestor genuri, oboiul este rareori folosit. În vreme ce în muzică de jazz nu a reușit să se impună (există doar câteva încercări obscure), genurile rock și pop i-au acordat un numar de apariții memorabile. Astfel, în anii 1960, oboiul poate fi auzit pe înregistrări de Sonny and Cher („I've Got You Babe”), The Turtles („Happy Together”), The Moody Blues ș.a. O piesă în care oboiul joacă un rol important este „Twist în My Sobriety” (1988), semnată Tanita Tikaram
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
pop i-au acordat un numar de apariții memorabile. Astfel, în anii 1960, oboiul poate fi auzit pe înregistrări de Sonny and Cher („I've Got You Babe”), The Turtles („Happy Together”), The Moody Blues ș.a. O piesă în care oboiul joacă un rol important este „Twist în My Sobriety” (1988), semnată Tanita Tikaram.
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
surprinzător, următoarea intepretare a simfoniei va avea loc abia 15 ani mai târziu. Prima interpretare a versiunii revizuite a avut loc la Moscova pe 1 decembrie 1883, sub bagheta lui Max Erdmannsdörfer. Simfonia este compusă pentru piculină, două flauturi, două oboaie, două clarinete (în la și si bemol), doi fagoți, patru corni (în mi bemol și fa), două trompete (în do și re), trei tromboane, tubă, timpane, cinele, tobă bas și coarde.
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
transmisie directă la Radio. Compune numeroase lucrări camerale, pe care le execută cu celebrul "Cvartet Enescu", în Franța și Germania. <br>În 1986 înregistrează primul disc cu repertoriu baroc, din care amintim "Dublul Concert în re minor pentru vioară și oboi" de Johann Sebastian Bach, cu British Chamber Orchestra. <br>Între 1988-1990 este primit de trei ori la Vatican. După moartea Sanctității Sale, creează special pentru comemorarea Sa "Conceptul muzical Totus Tuus", un set de piese pentru nai, orgă și grup
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
căci pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată. În creația sa, orchestra capătă o expresivitate proprie. Atât în
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
și Napoli. În această perioadă a fost de asemenea un compozitor de muzică instrumentala prolific: înainte de 1705, a scris în special trio sonate și concerte de vioară, dar între 1705 - 1719 și după a scris solo sonate și concerte pentru oboi. Spre deosebire de cei mai mulți dintre compozitorii din vremea să, nu pare să fi văzut în vreun post nici în cadrul bisericii nici la curte , dar a fost un om independent, care a preferat să compună o muzică fără influențe. Apoi, în 1722, Maximilian
Tomaso Albinoni () [Corola-website/Science/298336_a_299665]
-
să fie o greșală ), de diabet. A scris circa cincizeci de opere dintre care 28 au fost scrise în Veneția între 1723 și 1740, dar în prezent este citat în principal pentru muzica să instrumentala, în special concertele sale pentru oboi. Muzică să instrumentala a atras atenția în mod deosebit lui Johann Sebastian Bach, care a scris cel puțin două dintre fugile sale pe teme de Albinoni și a folosit în mod constant basul la exercițiile de armonie pentru elevii săi
Tomaso Albinoni () [Corola-website/Science/298336_a_299665]
-
total este 948. Printre cele mai importante festivități se numără "correfocs", în care „dracii" „se joacă” cu focul și cu oamenii. Acești draci nu sunt în acest caz încarnarea răului; ei sunt exuberanți, dansând pe sunetele tamburinelor și ale tradiționalului oboi, timp în care lansează focuri de artificii. Dar poate cele mai spectaculoase dintre festivalurile catalane sunt acelea ale "colles castelleres", grupuri de entuziaști care formează turnuri de oameni impresionante (până la înălțimea a nouă oameni). Această tradiție veche, care acum s-
Catalonia () [Corola-website/Science/296731_a_298060]
-
stiluri muzicale. Compozitori precum Antonio Caldara, Arcangelo Corelli și Johann Rosenmuller au fost printre primele sale influențe. Telemann a continuat să studieze diferite instrumente și ulterior a devenit un multi-instrumentist desăvârșit: la Hildesheim a învățat singur să cânte la flaut, oboi, viola da gamba, contrabas și trombon. După ce a absolvit Gymnasium Andreanum (cu rezultate excelente, în ciuda activităților sale muzicale), Telemann a mers la Leipzig la sfârșitul anului 1701 pentru a studia la Universitatea din Leipzig unde intenționa să studieze dreptul. În
Georg Philipp Telemann () [Corola-website/Science/317538_a_318867]
-
studiat în paralel și Academia de Comerț din București, pe care a absolvit-o în 1945. A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A scris lucrări pentru orchestră, printre care se numără două concerte, pentru vioară (1952) și pentru oboi (1960), muzică de cameră, piese vocale și muzică de film. Și-a început cariera pedagogică în 1951 la Conservatorul din București, unde a predat până în 1964 cursuri de orchestrație, citire de partituri și dirijat orchestral în calitate de lector, asistent și apoi
Mircea Basarab () [Corola-website/Science/319648_a_320977]
-
decât instrumente cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I, 7 viori II, 4 viole, 3 violoncele, 3 contrabași, 2 flaute, 5 oboaie, 5 fagoți, 2 corni, trompete (în număr variabil) și 2 clavecine (din care unul pentru basul continuu). O orchestră din perioada barocului muzical număra circa 20-25 de instrumentiști. În ansamblul lui Jean-Baptiste LULLY erau 40 de instrumentiști. Spre sfârșitul secolului
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
întâmplare, nu poate scăpa cititorului nota de molipsitor umanism cordial pe care o îmbracă la el totdeauna ideea. Nobilă, lucidă și visătoare, tema atât de frumos timbrată, dar reținută a flautului se împletește cu intervențiile grave, uneori nesupravegheate canonic, ale oboiului sau fagotului (Grigore), ca să fie re-expusă și dezvoltată amplu, pe fondul celorlalte instrumente de acompaniament, în tonul suav de „la” al primo-clarinetului, dominant pe final (Andrei). Fără a-mi fi teamă că greșesc, voi semnala cititorului în remarcabilul roman Veneticii
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
suflat". În funcție de numărul interpreților, orchestra de cameră se numește "duo, trio, cvartet, cvintet, sextet, septet, octet, nonet". De regulă, o astfel de orchestră constă din instrumente cu coarde, la care uneori, se adaugă și instrumente de suflat, în special flaut, oboi sau clarinet. Ansamblurile standard includ trioul de coarde (vioară, violă și violoncel), cvartetul de coarde (două viori, violă, violoncel), cvintetul de coarde (două viori, două viole și violoncel), trioul de pian (pian, vioară, violoncel) sau cvartetul de pian (pian, vioară
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
vast tratat de astrologie scris în zorii Renașterii de către cardinalul Pierre D’Ailly. Inventar de cunoștințe despre toate țările și popoarele lumii, lucrarea susținea teoria () potrivit căreia pământul este rotund. Formația „” a fost înființată în anul 2001 de către Oana Ivașcu (oboi) și Daniel Ivașcu (percuție) cu scopul declarat de a crea muzică de fuziune între muzica veche și cea tradițională (muzica popoarelor lumii). „Imago Mundi” reunește în prezent șase muzicieni: Oana Ivașcu (oboi, drâmbă, tamburină), Daniel Ivașcu (bendir, darbuka, shakers, clopoței
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
fost înființată în anul 2001 de către Oana Ivașcu (oboi) și Daniel Ivașcu (percuție) cu scopul declarat de a crea muzică de fuziune între muzica veche și cea tradițională (muzica popoarelor lumii). „Imago Mundi” reunește în prezent șase muzicieni: Oana Ivașcu (oboi, drâmbă, tamburină), Daniel Ivașcu (bendir, darbuka, shakers, clopoței, rainstick, tamburină, morișcă, chime bars), Cătălin Ștefănescu (cobză, mandol, chitară), Ștefan Barbu (vioară, frame drum), Adrian Buciu (flaute, shakers), Andreea Țimiraș (violoncel, clopoței, shakers). Concertele formației sunt însoțite de comentariul vizual realizat
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
un repertoriu foarte rar abordat de către muzicienii de factură clasică. Piesele ce alcătuiesc proiectul „Isvor” sunt puse în valoare prin dialogul instrumentelor vechi specifice spațiului cultural românesc al vremii lui Cantemir (baglama, bouzouki, darbuka, bendir) împreună cu instrumente clasice moderne (flaut, oboi, vioară, chitară). Aranjamentul muzical îi aparține lui Cătălin Ștefănescu, doctor în Muzică, licențiat în Muzică Instrumentală și Compoziție, lector universitar la catedra de chitară a Universității Naționale de Muzică București. Performance specific muzicii electronice, proiecțiile video live ce însoțesc vizual
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
a celor cinci muzicieni implicați. Proiectul „Pilgrims:live” este primul proiect al formației Imago Mundi ce presupune alăturarea proiecțiilor video și muzicii vechi. Proiectul a fost finalizat prin înregistrarea albumului „Pilgrims” în formula Sorin Neacșu (flaut, tamburină, castaniete), Oana Mariș (oboi, shakers), Oana Ropotan (vioară, shakers), Cătălin Ștefănescu (mandol, chitară, ukulele), Daniel Ivașcu - percuție (darbuka, bongos, shakers, rainstick). Primul proiect „Imago Mundi”, „Musica Viva” este și primul album al formației. Proiectul propune muzica veche interpretată într-o manieră originală, prin alăturarea
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
Cătălin Ștefănescu (mandol, chitară, ukulele), Daniel Ivașcu - percuție (darbuka, bongos, shakers, rainstick). Primul proiect „Imago Mundi”, „Musica Viva” este și primul album al formației. Proiectul propune muzica veche interpretată într-o manieră originală, prin alăturarea instrumentelor culte moderne (flaut, vioară, oboi, fagot) celor tradiționale de percuție (djembe, darbuka, tamburină). În viziunea formației, piesele pornesc de la interpretarea fidelă a muzicii curților europene, ajungând până la improvizații libere pe teme populare medievale. Componența formației din acea perioadă era Augustin Creznaru (flaut, flauto dolce, chitară
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
tradiționale de percuție (djembe, darbuka, tamburină). În viziunea formației, piesele pornesc de la interpretarea fidelă a muzicii curților europene, ajungând până la improvizații libere pe teme populare medievale. Componența formației din acea perioadă era Augustin Creznaru (flaut, flauto dolce, chitară), Oana Mariș (oboi), Oana Ropotan (vioară, violă), Marius Neag (fagot), Daniel Ivașcu (percuție).
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
același nivel cu Djarot și Jockie, a acceptat, sugerându-i lui Chrisye să interpreteze piese asemănătoare cu „Lilin-Lilin Kecil” și cu cele de pe "Badai Pasti Berlalu". Albumul rezultant, "Sendiri" ("Singur"), având cântece create de Guruh și Junaidi Salat, includea harpe, oboaie, corn englez și instrumente cu coarde. Promovând trei discuri single, albumul a fost bine vândut și i-a adus lui Chrisye primul său Premiu BASF. La finele anului 1984, Chrisye s-a apropiat de un alt tânăr compozitor, Adjie Soetama
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
Erich Wolfgang Korngold a compus Concertul pentru vioară în Re major, Op. 35 în 1945. Lucrarea este scrisă pentru orchestră foarte mare. În afară de vioară solo, concertul necesită două flauturi (plus piculină), două oboaie (plus corn englez), două clarinete, un clarinet bas, doi fagoți (plus un contrafagot), patru corni, două trompete, trombon, harpă, coarde plus percuție care cuprinde timpan, tobă bas, cinele, gong, clopote tubulare, glockenspiel, vibrafon, xilofon și celestă. Ca și majoritatea concertelor
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]