362 matches
-
nu romancieră. E prozatoare, poetă, eseistă, dar nu romancieră. Nu știu nici o carte a ei în care firele narative și ansamblul viziunii să te îndreptățească să vorbești de un roman. Tocmai de aceea nu am înțeles niciodată de ce Alexis sau Obolul visului sînt considerate romane. Nici măcar în această a doua carte, unde numărul personajelor ar părea să îndreptățească o asemenea etichetare, nu poate fi vorba de un roman. Sînt două motive pentru care nu pot vedea în Yourcenar o romancieră. Mai
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
de cursă lungă, ea simțindu-se bine pe bucăți literare de întindere mică: elementul ei de predilecție sunt povestirile, eseurile sau fragmentele confesive la persoana întîi. În al doilea rînd, deoarece nu poate empatiza cu personajele cărții - cum este cazul Obolului visului -, cititorul trăind tot timpul cu impresia că asistă la un spectacol artificial în care miza nu stă în redarea fidelă a vieții acelor personaje, ci în folosirea lor ca pretexte pentru etalarea unei tehnici scriitoricești de mare clasă. Și
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
că asistă la un spectacol artificial în care miza nu stă în redarea fidelă a vieții acelor personaje, ci în folosirea lor ca pretexte pentru etalarea unei tehnici scriitoricești de mare clasă. Și de fapt chiar asta se întîmplă în Obolul visului, o desfășurare de tehnică narativă ce nu se poate plia pe profilul psihologic al personajelor. E o discrepanță vădită între finețea stilului de care se face uz și insignifianța înmărmuritoare a personajelor despre care se vorbește. E ca și cum ai
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
descrii mersul unui melc făcînd uz de termeni ce amintesc de cavalcada unei cavalerii. Sau e ca atunci cînd ai vrea să descrii spargerea unui geam cu ajutorul unei linii melodice. În fine, lipsa unei virtuți de construcție romanescă face ca Obolul visului să poată fi citit pe fragmente, fără a ține seama de modul cum se înlănțuiesc ele. Cu alte cuvinte, secvențele cărții pot fi citite la întîmplare, deschizînd cartea la începutul unui episod oarecare, și asta pentru că, încă o dată, avem
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
fi citite la întîmplare, deschizînd cartea la începutul unui episod oarecare, și asta pentru că, încă o dată, avem de-a face cu un scris în care modul în care se spune ceva eclipsează în întregime înțelesul a ceea ce se spune. În Obolul visului, fiecare bucată își are toată substanța în ea însăși, fără a depinde de secvențele ce au premers-o sau o vor urma. Yourcenar așază secvențele narative juxtapunîndu-le, nu înlănțuindu-le. Totul poate fi așadar degustat în mod izolat și
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
mult, ca un model dintr-o lume care știa să trăiască. Și care, vai, învață să moară. Despărțindu-se de ea, fiindcă piesa, cum spune Ioana Pârvulescu, se termină de fiecare dată la fel - bătrânețe, boală, moarte, Crohmălniceanu își dă obolul pentru lumea pe care îi e lui scris s-o moșească. Cenaclul Junimea, cenaclul de proză, așa cum se va impune, al studenților bucureșteni. Nu sunt toți studenți, unii au trecut bine prin viață, și asta se vede în scrisul lor
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au frânat, cum bine se știe, dezvoltarea. Că, grație nouă, românilor, care am facut din piepturile noastre un scut împotriva urgiilor, țările Apusului și-au putut clădi în liniște civilizația, este un fapt care nu trebuie ignorat și care constituie obolul nostru major la constituirea respectivei civilizații. În cărțile mele am adus nenumărate argumente. Dar, să revin la românii care s-au afirmat în străinătate. Oamenii de știință în cauză au preferat Occidentul industrializat și tehnicizat pentru ca le oferea condiții pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
unor magazine ce-și fac plinul cu câte trei clienți pe zi. Dar sperând, după sex, ocupație și vârstă, să ieșim la capăt încă o vară, încă o iarnă sau măcar să supraviețuim pe cât posibil nevătămați. Poate nu vei fi agresat, obolul ți-l vei plăti împăcat hoțului ce-ți va sfâșia artistic geanta. Mulțumit de a nu aparține uneia din acele profesiuni ai căror practicanți primesc cuțite în gât și splină la ieșirea din casă ori gloanțe în tot trupul, la
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
cu trup și suflet alături de ei. Să te simtă mereu prezent, să te vadă pozat totdeauna lângă mașina de scris - martor mut la taina zămislirii artistice, simbol al înaltei și copleșitoarei tale misiuni. Să fii, spre deosebire de Rebreanu, modern, aducându-ți obolul la fundamentarea romanului românesc, ale cărui titluri mai de doamne-ajută încap într-un ghiozdan, și mai rămâne loc! Să trăiești cu acuitate obsesia, atât de specifică, a veșnicului început, care descarcă în tine energii dramatice de cea mai înaltă tensiune
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și vaiete, portughezii cu tot felul de plângeri, italienii cu depănarea nesfârșită a tuturor necazurilor și belelelor, iar spaniolii cu harță și amenințări, obraznici, plini de ei, nesuferiți. Am plătit noi un cuarto la prima poartă, trei la a doua - obol pentru spitale - și douăzeci de maravediși pentru locuri pe bănci. Desigur că locurile noastre erau ocupate, deși dăduserăm bani pe ele; dar, nedorind să facă tărăboi În prezența mea, căpitanul, don Francisco și ceilalți s-au hotărât să stea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ca închipuire a relației trup-suflet. Una fără cealaltă, ca plinătatea fără suportul golului, nu pot supraviețui în bogată conlucrare. Booon. Vă scutesc de teoria chibritului și vin la țenchiul voroavei. După ce mi-am scris fără condiționare și cu maaaare plăcere obolul, am aflat excitat că-n volum vor fi nu doar gurmeți faimoși precum Pleșu și Liiceanu, ori gurmanzi insațiabili ca subsemnatul, dar și ghiduși zăpăcitori & consumatori ai celor cinci simțuri, de talia lui Emil Brumaru, laolaltă cu cavaleri înzăuați ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a trebuit ca, după pielea de bronz a lui Ștefan cel Mare, să-și tragă el o porțiune de glorie și de mărire pe seama sa. Alții au luat inițiativa erigerii unei statue lui Ștefan cel Mare, alții și-au depus obolul spre realizarea acestei pioase fapte; iar, când lucrul a fost de tot gata, când n-a mai rămas decât târnosirea, cum am zice, a statuei prin adunarea inimelor românilor în jurul ei și tămîiarea ei cu amintirea faptelor eroului național, atunci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să se infecteze numai pentru a putea avea grijă de ei. După ce copiii crescuseră, multe dintre femeile acelea formaseră o comunitate la marginea Satului și își petreceau cea mai mare parte a timpului împreună. Ciuma își luase și dintre ele obolul de suflete... Maria fusese cea care îl crescuse pe Stin și, din punctul ei de vedere, încă îl mai creștea de vreme ce spunea mereu că rolul unei mame nu se încheie imediat ce copilul poate tăia singur un copac ca să-și construiască
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se umflă atât de mult, că iese în afară ca o gușă. Pentru a evita raidurile aeriene ale lui Chiang Kai-shek, soțul meu ordonă tupelor să se deplaseze după apusul soarelui. Munca în exces și lipsa de hrană își iau obolul. Mă îmbolnăvesc și nu mai pot să merg. Când avansăm, Mao mă ia cu el pe singurul catâr care i-a mai rămas armatei. Relația noastră se dezvoltă într-o direcție ciudată. A trecut multă vreme de când ne-am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
altă glorie a momentului, făcea să prospere "îngerașul", faimosul local al Vioricăi Athanasiu. Cei doi mari nu se iubeau. Zavaidoc era cu bandele de la Bariera Vergului, conduse pe-atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se-ntîlniseră, însoțiți de malacii lor și scoseseră cuțitele. Povestea mea începe însă într-un moment de armistițiu. în acea seară bărbatul în smoking alb, mult prea șic
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce voiam să-ți spun? Am un secret. Chiar În acel moment Spencer Magic se băgă Între Roger și Kitty și aruncă o glumă: — Mă gândeam, În timpul Întrebărilor, că ar trebui să fiu un bun cetățean și să-mi plătesc obolul pentru pace. Să sar cu butoiul În cascada Niagara, primăvara asta. S-ar putea numi „Un butoi pentru pace“... să facem rost de ceva sponsori, puțină publicitate... Ce credeți? Se făcuse deja târziu când Kitty pornise spre casă. Roger se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
parte, dacă nu știți cine-i epitropul-șef vă spun eu: este, adică, acel ins pe care îl vedeți că merge cel dintâi (pășind puțin ceremonios și oleacă rutinat) cu tasul (tăvița aceea din răchită împletită) în care punem noi obolul; de asemenea, el cel dintâi, recepționează, pregătește și aranjează mesele împovărate cu tăvile cu coliva împodobită cu bomboane de ciocolată din Germania, cu banane, cu alte cele. La sfârșitul sfintei liturghii iese în cerdacul din spate cu o tavă cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
el îmi apucă mâna toată”. Da’ de unde până unde te-a pălit așa un gând? Apoi mai am o mulțime de întrebări la care aș vrea să aflu răspunsul. Cea dintâi ar fi: Cine sunt cei care și-au dat obolul - în timp - către această mănăstire? Prima danie a fost făcută la 9 decembrie 1627 (7136) chiar de „dreptcredinciosul domn Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care scrie: „Am început și am zidit ruga și biserica din târgul Iași, în numele Adormirei Preasfintei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
În orice caz, știu că-l iubesc. CÎnd te gîndești atît de des la cineva, Înseamnă că-l iubești. — Toți cei care Încearcă să definească dragostea merită toată stima. Și eu am Încercat... Tatăl dumitale și-a adus și el obolul. Spune-mi dacă mă Înșel cumva, dar Cuplul fidel nu e un titlu de-al lui? Îndrăzneț titlu! Așa cum Shakespeare este tot ce poate fi mai intraductibil, dragostea este tot ce poate fi mai indefinibil. — Precum frumusețea Tinei! — Ia spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
12 case și 70 de locuitori. În 1848 avea 20.000 locuitori, în 1870 - 300.000, în 1900 - 1.700.000, în 1928 - 3.200.000 și acum 4.500.000 locuitori. Toate națiile sunt reprezentate și și-au adus obolul lor. Toate aici sunt la superlativ. Cel mai frumos bulevard, cel mai mare centru comercial, cea mai mare bursă a lumii, cel mai mare abator al lumii, cel mai mare centru comercial al lemnului. Și toate astea în cel mai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
formale - scriitura mai presus de orice - reactivând sau imitând tendințe eșuate în Occident; alții puteau să trăiască liniștiți în afara istoriei, comentând vremea și făcând piruete de intelectuali fini: azi am citit două versuri din Virgiliuetc., după cum cei mai mulți își dădeau cezarului „obolul”, nemeritat în speranța că astfel își salvează „opera”. Și nu era de ignorat cifra celor ce recunoșteau deschis că le este frică. Sigur, au fost foarte puțini cei care și-au asumat riscul de a privi adevărul în față și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pe ochi, se îmbrăcară pe trup și se duseră pe furiș în camera unde dormea rapsodul Broanteș. Broanteș, ia-l de unde nu-i! — Măria-Ta - grăi spătarul Vulture privind cu ochi critic așternutul gol - mă tem că tânărul nostru dă obol acelor nevoi de care și noi în junețe, într-o joi, avut-am parte, dumneata cu Luxița, fata boierului Salcie, iar eu cu jupâneasa lui, masiva Luxandra. Aproape că-mi aduc aminte - roși Barzovie-Vodă. Și ce-i de făcut? — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]