2,926 matches
-
sa atenție se îndreptă spre el. Îl privea cu atâta intensitate, încât acesta involuntar întoarse capul spre ea iar privirile lor se întâlniră pentru câteva secunde. Oare ce și-or fi spus acele priviri de se căutau mereu? Parcă era obsedată. Încerca să nu mai privească în direcția lui dar involuntar după câteva minute iar îl căuta din priviri. Vrea acum să vadă cu cine era pe plaje, singur sau cu familia? Cristina se ungea nepăsătoare pe picioare și brațe cu
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Umbra.html [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
de mentalitate nu poți să o rezolvi dând o hotărâre de Guvern, dar cred că stilul personal și al premierului, și al celorlalți miniștri este acela de a fi mai puțini formali, de a ne focusa pe obiective, în loc să fim obsedați de control. Din punct de vedere al procedurilor, da, ca parte din acest proces de debirocratizare, avem un coleg care se ocupă de reducerea numărului de hârtii care circulă între instituții, pentru că și asta este o problemă. Eu încă mai
INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii by https://republica.ro/interviu-consilierul-de-stat-cristian-ghinea-primele-zvictime-ale-comisiei-de-taiat-hartii-dosarul-cu [Corola-blog/BlogPost/338141_a_339470]
-
desfășoară acțiunea, precum și prezentarea caracterelor umane în timp și spațiu, dominate de o trăsătură de caracter, atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata/ [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
ore bune studiind profiluri și analizând date personale. Abia după o săptămână reuși să își ia inima în dinți și să angajeze o întâlnire. Dezamăgitoare. Apoi, după încă o săptămână, altă întâlnire. Îngrozitoare. Refuza să creadă că toți bărbații erau obsedați sexual și limitați! Renunță la site-urile de specialitate, stabilind că trebuia în primul rând să își dea seama ce căuta. Nu era obligatoriu, dar, de regulă, „tot”-ul însemna două ființe. Așa era construită lumea și nici un principiu de
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421656868.html [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
decât atât, să scriu o lucrare în care să se vadă interpretarea mea, a atmosferei din mijlocul refugiaților de atunci, a dorințelor și simțămintelor ce-i animau atunci, dorul de țară, de familie și visele ce le aveau, ce-i obsedau... Condeiul scriitorului nu lasă să treacă neobservate nici valorile naționale rămase acasă, având un exponent remarcabil în persoana doamnei profesor doctor Luciana Stănilă, unul dintre deschizătorii de drumuri ai pepinierei de medici și specialiști în științe medicale - Universitatea de Medicină
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
închipui că o femeie a secolului XXIII mai face coșniță, mai gătește sau se mai gătește. Nu știu ce urmărești cu aceste asidue întrebări, dar sunt convins că vom mai avea ocazii să-ți prezint și alte detalii ale planetei noastre. - Eram obsedată de muzeul în care își transformase locuința un mare magnat politic contemporan și gândeam că muritori de rând și-ar putea permite acest lux în mileniile viitoare. - Este cumva vorba despre faraonul Tuthancamon ? Parcă am învățat ceva la istorie. - Ești
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400332493.html [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
pot discerne în efectul cioplirilor lor succesive asupra mea misterul care-mi răscoală ființa și din care să pot ieși la suprafață cu o fărâmă de iris curat. Abia aștept să pot gusta liniștea izvorului alb, fără să mai fiu obsedată de zidul cetății metaforelor induse de furtunile provocate de mine însămi în propria-mi lume a cuvintelor curate. ****** - Anna, sunt în mine două șiruri prelungi de strigăte. Unul tăcut, întors spre pământ și altul înalt care ridică iarba cuvintelor deasupra
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1489694910.html [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
ca declanșator și plămăditor al dramelor. Desigur, toate acestea nu sunt o noutate. Le întâlnim în nenumărate opere de proză ale lumii. Dar ceea ce este propriu acestor proze scurte este modalitatea stilistică la care recurge autoarea, îmbinând Timpul cu Memoria. Obsedată de mecanismele timpului și de efectele răvășitoare, răsturnătoare sau reparatorii, ale clipei, ale anilor sau ale deceniilor, prozatoarea dă întâietate aproape absolută trecutului. Prezentul povestirii e adeseori foarte sumar, câteodată aproape absent, redus uneori la clipa declanșării unei rememorări. Rememorarea
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
și concluziona: „La noi opera trăiește mult de pe urma înjurăturilor”. Începută în stil moderat de Mircea Martin, care a vorbit despre trezirea conștiineți de sine la țăranii lui Marin Preda, discuția a continuat din ce în ce mai aprins. „Țăranul lui Preda nu mai e cel obsedat în exclusivitate de pământ. Saltul pe care-l realizează Marin Preda în e acesta: țăranii lui au conștiință de sine. Asta mi se pare intuiția fondatoare a lui Preda. Dimensiunea spirituală a țăranului e marca acestui roman și totodată, în
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1436415042.html [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
prin anii '90 în câte filme a jucat el și c-a avut și replici și bătăi și c-a schimbat nu știu câți cai și cel puțin tot atâtea partenere, actrițe în vogă. Ce mai: mușchiul cu sclipici! Replica lui mă obsedează. Mă urmărește chiar de dinainte de a fi rostit-o el. Filme românești de reținut în perioada aia se făcuseră doar două: Hotel de lux și Șobolanii roșii. Într-un târziu, spre dimineață, când șvarțănegărul nostru începuse să mai și respire
Șobolani de lux by https://republica.ro/c-obolani-de-lux [Corola-blog/BlogPost/338190_a_339519]
-
ani de zile, Edith Södergran. Unde poți fi, când sărutul tâmplelor adună în el bucuria cunoașterii și recunoașterii harului Omului prin Voia Domnului, pitit undeva, între voință și teama de a nu fi rănit iar și iar de oamenii mărunți, obsedați în a aduce suferință de multe ori inutilă în structura și eficacitatea ei, asupra evoluției sufletești și spirituale ale celui atins de ea. Unde poți fi altundeva, decât mereu alături de acea ființă uimitor de luminoasă, de blândă, alean pentru rănile
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411493721.html [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
chintesență pură „a surselor arhetipale (folclorice, mitice, legende și primitivism), unde arta africană, neagră, mitologia greacă și înțelepciunea tibetană se reunesc fecund”. Un ultim capitol (Creatorul - demiurg, o fantezie) surprinde personalitatea artistului văzut ca un „demiurg și mag, zămislitor, a-toate-făcător”, obsedat mereu de „grija pentru perfecțiune”, atelierul său devenind „un complex laborator al artei moderne, loc al jocului demiurgic” unde își creează operele „din lut, din foc, din apă, din văzduh”, aceste elemente fundamentale ale existenței Universului reprezentând „realitatea transfigurată” a
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1486212503.html [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
facem marcaj atât de strâns? Unde mai este copilăria? „Controlul parental” nu este o simplă tastă în meniul televizorului nostru smart, ci o metaforă a felului în care ne creștem copiii. Generația care a crescut cu cheia de gât este obsedată de control. Câți dintre acești părinți și-ar mai lăsa azi copiii nesupravegheați în fața blocului? Câți ar face nebunia de a-i lăsa să se joace liberi? Dar nevoia noastră de control sună uneori ipocrit. De pildă, ne văităm că
Copiii nu trebuie lăsați liberi by https://republica.ro/copiii-nu-trebuie-lasati-liberi [Corola-blog/BlogPost/338251_a_339580]
-
mai puțini sunt ce-i ce-o definesc Și-o pot cunoaște pe deplin. Unii spun că-i o stea frumoasă, Alții spun că-i decât tainică vrajă Și se rezumă doar la o simplă iluzie. Dar o întrebare mă obsedează: ce-i femeia? Mulți cred că-i robot de bucătărie: Cârpă de șters fărădelegi mari Și vas în care se revarsă greul altora. Totuși mă-ntreb în minte: ce-i femeia? Poate-i doar mamă bună pentru toți - Obiect uzual
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
și în limbajul lui era simbolul cel mai solemn al Cărții, întrucât are pecetea tradiției, străbătând veacurile cu adevăruri de necontestat. Așa se face că în poezia lui întânlim multe poezii religioase. De altfel și boala lui care l-a obsedat toată viața, vine tot pe linie maternă. El se considera un nefericit, un neadaptat care ducea mai departe blestemul bunicilor și străbunicilor, revărsându-se asupra familiei și al lui. Ion Ionescu-Bucovu Referință Bibliografică: EMINESCU ȘI DULCEA LUI MAMĂ / Ion Ionescu
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
să fie doctorițe, să o îngrijească la bătrânețe. De atunci, de la vârsta de cinci ani, de când văzuse escapadele amoroase ale tatălui său și scenele erotice fără pudoare ale acestuia, lui Nicky, sexul i-a intrat în cap pentru totdeauna. Era obsedat de figuri, de poziții... „Ce aș face acum cu Cristina! ”, gândi Nicky și se gândi să-i spună Cristinei: - Cum am învățat eu la școală să citesc, m-am dus imediat la vecinul meu, medicul ginecolog. Și l-am rugat
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433679857.html [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
magazia era plină însă de șoferii veniți după lichid antigel. Ana îi făcu cu ochiul spre toaletă. Și Nicky înțelese imediat. Locul, vulgaritatea femeii , îl înebuniseră cu totul. Părul roșu vopsit al femeii nu-i mai ieșea din minte... îl obseda... Șoferii cunoșteau numai femei de speță joasă. Și o femeie ușoară și nu prea frumoasă, ca Ana nu reprezenta pentru ei mai mult decât o aventură de-o noapte. De fapt, Ana nu scăpase niciun șofer de la locul de muncă
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433679857.html [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
proza, și poezia mea toată. Am deja o sută de poezii la care lucrez și care vor fi cuprinse în această carte de care vă vorbesc. De ce Memoria lui Femios? Pentru cei care nu mă cunosc, mărturisesc că m-a obsedat întotdeauna istoria Greciei. Am citit și recitit încă din liceu Homer. Odiseea cu eroul principal, Ulise, (eu îi spun că e aventurierul Ulise) care venea din lupte. Știți cu toții povestea, cum el zece ani a hălăduit pe mările și oceanele
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386488639.html [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
bucur, că ne-am reîntâlnit, așa, aici, în treacăt. A fost o vreme-n care ,m-am tot gândit la tine Și la ce ți-am putut eu face. De ce te uiți așa la mine? Mereu zâmbetul tău, m-a obsedat, Ca și pasiunea ce-ai avut-o pentru mine. Acum că ne-am ieșit în cale, hai să facem pace. Eu te-am iertat că m-ai iubit atât de mult, Mai știu, că-i fost atât de nevinovat, Încât
DIALOG POETIC de COSTI POP în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1398802351.html [Corola-blog/BlogPost/341847_a_343176]
-
idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională. Ciuleandra dans al vieții și al morții, de care este obsedat pathologic și în ritmul căruia se derulează episodul acut al stării psihotice finale. Autorul folosește modelul psihiatric pe care s-a structurat întregul roman. Descoperim alternanțe între stările depresive și acelea de exaltare afectivă, cu impulsivitate necontrolată așa cum se desprind
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407570992.html [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
Sufletul pare textualizat, construit după o rețea semantică precum cartea crește din anatomia verbului: Apoi ai plecat, se făcuse târziu.../ Noaptea, nici ea, n-a mai venit înapoi./ Mai păstrez și astăzi în memorie viu,/ Țipătul zăpezilor puse din noi". Obsedat de himera profunzimii, de rădăcinile arhetipale ale ființei, poetul desfide existența amorfă și derizorie, sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al iubirii, răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul existenței omului care trece asemeni unui tren: "Să știi că totu
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_a_mai_ramas.html [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
organism tocmai prin fiecare poveste ce-și joacă rolul de celulă pulsândă, vie, fremătândă. Altă bilă albă e că nimeni nu joacă prost în filmul ăsta. Uneori dialogurile sunt puțin artificiale, alteori se împinge puțin limita fiindcă pe Woody îl obsedează anumite laitmotive și vrea să le expună și să le discute cât poate el de mult. E firesc, e Woody, nu au cum să lipsească dragostea, infidelitatea, moartea, faima, naivitatea, goana după succes. Subtilitățile și ironiile lui la adresa societății sunt
Din dragoste pentru Roma by http://www.zilesinopti.ro/articole/3697/am-vazut-din-dragoste-pentru-roma [Corola-blog/BlogPost/97440_a_98732]
-
inițiase și în filozofie, vorbea cunoscuților despre Cartea morților tibetani, deGnoza din Princeton, recitea Nietzsche, și alte cărți filozofice, fapt certificat și de C. Noica . În opera lui, moartea are un loc aparte. El de altfel a fost toată viața obsedat de moarte. În ”Moromeții,II,” moartea tatălui are o grandoare aparte, ca o tragedie greacă, o moarte simbolică, dispariția unui mic zeu al câmpiei care era tatăl lui. Cu el piere o lume sub talpa istoriei. În „Cel mai iubit
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalo_ion_ionescu_bucovu_1385047517.html [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
care era tatăl lui. Cu el piere o lume sub talpa istoriei. În „Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda vorbește mai mult ca oriunde despre moarte, prevestindu-și parcă sfârșitul apropiat. Dar moartea, de fapt frica de moarte l-a obsedat permanent în viața de zi cu zi. O lovitură sosește ca un trăsnet în anul 1980, într-o zi a lunii mai, pe 16, când am auzit că Marin Preda a murit. Cum să moară Marin Preda? Moartea lui venea
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalo_ion_ionescu_bucovu_1385047517.html [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
poveste în care parcă încă n-am intrat. Din ce în ce e totul mai neclar și totuși reușesc să văd departe, atâta timp cât al iubirii far mai arde cu oglinzile nesparte. Prin viața viscolită de furtună alerg din ce în ce mai obosit și obsedat de-o patimă nebună: să pot iubi și să mai fiu iubit. Ca un cais Iubire spun și înfloresc în dor ca un cais pentru a mia oară, când visurile mele încă vor să fie-n al meu suflet primăvară
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456254582.html [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]