601 matches
-
dogoarea catastrofelor. în malefice circumstanțe, sub constelația nudei necesități, însăși noțiunea de libertate a suferit o fatală corupere redefinind-o în sfera necesității acceptate. într-un asemenea start, atât utopistul propovăduind o nouă orânduire pentru un mileniu, cât și politicianul obsedat de coșnița zilnică a alegătorului au avut de ținut seama de amănuntul că speța umană are obișnuința de a se hrăni zilnic, foamea prelungită pricinuind moartea. Și unul, și altul izbutesc sau eșuează în funcție de rețeta cu care întâmpină ineluctabila caracteristică
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
a fi fost dovedit că a făcut poliție politică? Ce-o fi făcînd "profesorul" Măgureanu, cel care ne-ar fi putut explica existența unor interese oculte în marele scandal politic de azi? Mai lipsesc din peisaj Gelu Voican Voiculescu, scenaristul obsedat sexual, cu AKM, ziarele de partid, politicianul-epigramist Mircea Ionescu Quintus și FSN-ul, fiindcă altfel, marile roluri din anii '90 au fost redistribuite de opinia publică alegătoare în această superproducție în serial la care asistăm în prezent. Acest show nu
Noua distribuire a rolurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9151_a_10476]
-
cu actualitatea cea mai vie și mai dinamică (indiferentă spațiilor aulice), un mod fericit de intersectare a două sfere intelectuale ce trebuie, necesarmente, să se stimuleze reciproc. Fiind eu însumi implicat ca profesor în viața universitară, observ că este din ce în ce mai obsedată, în mod disproporționat, de probleme privitoare la asigurarea condițiilor de desfășurare a procesului de învățământ (ce ar trebui să fie secundare): rentabilizarea economică, acreditarea programelor de studiu, adaptarea la sistemul Bologna, cu licența obținută în trei ani și studii de
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
desenul industrial în Franța. Călătorind frecvent în țară după dispariț ia lui Ceau- șescu, a avut revelaț ia acestei Românii profunde pe care, spune Bran, generația lui Voiculescu ar fi redescoperit-o după ce generația anterioară i-ar fi întors spatele, obsedată fiind de integrarea în Europa. Ceea ce Bran și Voiculescu par a nu lua în considerare este faptul că accesul la această țară străveche i-a fost posibil generației lui Voiculescu tocmai prin revenirea României în comunitatea europeană prin strădania, obsesia
Rostul unor lucruri uitate () [Corola-journal/Journalistic/2846_a_4171]
-
început prin a căuta clasa muncitoare în opera lui Caragiale și Eminescu și a sfârșit cu o carte banală, dar decentă, despre Camus), Vicu Mândra (o Istorie a dramaturgiei românești, rămasă la secolul XIX, nu lipsită de interes), N. Tertulian (obsedat inițial de estetismul lui Lovinescu și, apoi, de sociologismul lui Lukács), Georgeta Horodincă (studii vioaie, fără personalitate), G.C. Nicolescu (o naivă și neîncheiată Viață a lui Alecsandri), Savin Bratu (autor al unei biografii a operei lui Creangă, rău scrisă, dar
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
visează, de altfel, să ajungă orice scriitor, în ciuda ștampilei care ți se pune cu acest prilej. Dar literatura - cum ar spune Rimbaud - e în alte parte. Și anume, unde? Acolo unde a fost întotdeauna. În mintea, pana și paginile scriitorilor obsedați să pună în ecuație artistică adevărul lumii în care trăiesc. Atât și nimic mai mult. Viitorul e al scriitorului în stare să spună o poveste adevărată - nu e vorba, nici pe departe, de redarea fotografică a unei lumi, de resuscitarea
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
ia celălalt înainte... În prefață, Racine explică: Această josnicie mi s-a părut mai potrivită unei doici (cum e Enona) care putea avea înclinări mai slugarnice... Cum ar veni: o cenzură de clasă. Altă deosebire: Hipolit, la Euripide, fiind un obsedat ce tabără pe maică-sa vitregă, la Racine devine un cavaler fără pată; ceea ce ar fi fost mai agreabil spectatorilor. Un argument à la Răutu!... Fedra, femeia incestuoasă, la fel: ea nu e nici vinovată, nici inocentă de tot... Lucrurile
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
larg, într-o relație aproape erotizată cu întinderea de apă. Apoi ,scorbura" sau ,cochilia" de la țărmul mării, locul unde se ascundea, de mic, atunci când nu îi mergea bine. Spații care trimit la nostalgia ,închiderii", a ,pântecului matern". Danyel Raynal devine obsedat că ar putea să își piardă mințile, pericol posibil în condițiile în care nu mai comunică, de fapt, cu nimeni, în mod real, de la întoarcerea sa. Are impresia că o face, dar orice dialog cu foștii prieteni este dublat în
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adugă vreo cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. Odată întors acasă
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
nici nu e nevoie să se știe prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină coordonatele a ceea ce va urma: "mi-e frică de lucrurile firești", "obsedații sunt cei cu prea puțin sânge", "fata de liceu de astăzi/ e o nimfomană", "aerul umed și vulgar/ dintre stilou și pulpele mele", în fine, ni se spune abrupt și, în același timp, suntem atenționați că "ceea ce mediocritatea nu va
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
timp de zece luni și a fost recent recompensat cu Premiul France-Culture-Télérama. Poveste de iubire (în curs de apatiție la Editura Leda, Grupul editorial Corint) este un alt fragment din viața oamenilor, ceva mai fantezist și privit din perspectiva unui obsedat sexual cît se poate de onorabil altminteri. Unde scrie că bunele intenții nu pot coexista cu perversitatea? Dincolo de o scriitură în cavalcadă, din care vă invit să gustați acum doar o felie, impresionează la Jauffret detașarea cu care își privește
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
personajului lui Ovidiu Simion. Prima tentație este aceea de a vedea în Virginica un roman erotic. Pornografia abundă, scenele hard (cu protagonista de 13 ani, dar nu numai) taie respirația, toate personajele par să fie mai mult sau mai puțin obsedate sexual. Toată lumea înșală pe toată lumea se simte o suprasaturație de sex, în toate formele sale, fapt ce are, până la urmă, efectul contrar. Sentimentul final încercat de cititor, îndrăznesc să cred, în acord cu intențiile autorului, este cel de scârbă față de
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
cu totul. Am citit lucruri noi și am recitit altele, multe, pe care le știam. Am ascultat compoziția și interpretarea lui Gleen Gould după unul din textele sale. Tipul său de revoltă, de implicare, de scriitură, vocile pe care vorbește, obsedat și obsedant, despre teatru, despre scris, așezarea față de lume, față de sine, m-au sedus. Nu e nimic convențional acolo. După Beckett, găsesc, citindu-l pe Bernhard, un univers perturbat continuu de mișcarea neliniștită a creației. Cu coerențe și incoerențe. Cu
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
cuvinte, în economia romanului acest personaj e oarecum inutil. Dar protagoniștii pe care Bradbury îi introduce în poveste grație acestui palier contemporan al romanului sînt cît se poate de utili: un pitoresc alai de profesorași și critici, toți fani Diderot, obsedați nu atît de o descoperire autentică a unei opere filozofice, cît de aflarea unui debușeu pentru metode și teorii pe care nu mai știu unde să le expună. Personajele acestea, deși apariții fulgurante care amintesc de parodiile lui David Lodge
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
lucru devenise însă clar: în pofida succesului considerabil, chiar și pe piața internațională, repetarea formulei nu ar mai fi adus niciun profit tinerei romanciere. Ar fi fost o variațiune sterilă pe aceeași temă, care i-ar fi adus autoarei reputația de obsedată, iar, din punct de vedere editorial, ar fi fost un eșec aproape garantat. De aici, probabil, foarte lunga perioadă de elaborare a celui de-al doilea roman. Din fericire pentru prozatoare, noua carte, Intrarea Soarelui, nu are nicio legătură cu
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
cu unul sau altul dintre ei, relații civilizate, mi-a fost limpede în fiecare clipă cu cine am de-a face. N-am avut parte - așa cum s-a întâmplat cu prieteni de-ai mei - nici de demenți, nici de mincinoși obsedați să falsifice adevărul. Aș putea spune că turnătorii mei erau... onești. Cu alte cuvinte, scriau doar lucruri adevărate. Dacă n-aș vedea nemernicia lumii de azi, aș putea fi chiar mândru de cât de bine am străbătut perioada comunistă. Așa
Ați turnat la Securitate? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8370_a_9695]
-
a sa. încât e firesc să mă întreb, iarăși, nedumerit: cine este autorul? Cine este acest autor care a intenționat să scrie povestea unui cuplu de îndrăgostiți ce au o legătură secretă și neortodoxă și sunt urmăriți de un bătrân obsedat? Cine este autorul, dacă povestea îi scapă de sub control și se transformă în altceva, repetat peste voința sa? (...) Cine este așadar autorul? întrebare complicată, la care nu am priceperea să răspund: autorul - un eu difuz, cu mari probleme identitare, probabil
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei de atâtea ori întoarse, se deapănă, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e un babalâc obsedat... în clipa aceea, o voce răsună deasupra capului meu: Hello! E un tânăr înalt, frumos ca un actor de cinema, care se scuză că m-a deranjat, - fusese la restaurant. Văzându-mă cu cartea în mână și bănuind probabil un
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
Gide vizează un fel de acte primordiale, apărute ex nihilo care l-ar face pe om asemenea unui Dumnezeu dispunătorul. Nu e aceasta ispita biblică a șarpelui, eritis sicut Dei?". Céline e și el un profet, mai propriu spus un "obsedat" (caz patologic!), care, medic fiind, a îndreptat datele observației concrete într-o direcție nebuloasă, în zona unor nori care slobozesc averse, a unor grohotișuri care se surpă zgomotos în avalanșe. "Neseriozitatea" sa (vaticinară!) ar trebui, tocmai ea, luată în serios
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
îndelungă deliberare. Remarcabilă la Nicolae Mecu rămâne tocmai capacitatea de ridicare a eticii de editor la principiu critic. Exactitatea observațiilor lui nu derivă din rigiditate, ci din munca de zi cu zi cu litera textului. În plus, într-o cultură obsedată, tot de la Călinescu citire, de problema talentului și a „criticii creatoare”, e reconfortant să vezi că cineva chiar își face un program din eludarea propriei subiectivităț i, gata să se pună, așa cum mărturisește autorul într-un apendice confesiv, „în serviciul
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
fără scrupule de pe urma prietenilor săi bancheri (ceea ce nu e neapărat un lucru condamnabil), pentru a-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
ca stare de uitare față de Dumnezeu sau, dimpotrivă, ca divinitate. Almâsy face parte din așa-numita „societate a oazelor", alcătuită din geografi, cărturari, nesățioși de utopii materializabile, oameni dincolo de istorie sau cu istoria veche în creier, inimă și în piele, obsedați, fascinați de deșert - acesta devine patria și națiunea lor (geografii renunță benevol la apartenența națională). Este un deșert altfel decât enigmaticul și angoasantul pustiu uscat din proza lui Dino Buzzati. Un deșert luxuriant, beatificat de geografii căutători de teritorii, istorii
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
Mircea Mihăieș Ideologie născută pe ruinele comunismului, corectitudinea politică (P.C., ca să prescutăm ca la mama ei acasă), nu încearcă să facă adepți, ci victime. Adepții există, de la bun început, adunați ciorchine într-o sectă agresivă și arogantă, obsedată să-și trâmbițeze cu obrăznicie teoriile. Nu se dau în lături de la nimic: organizează seminarii și conferințe, impun ,coduri etice" și stabilesc formule comportamentale rigide. Cu rigla și compasul, ei înceracă să reconstituie o variantă nouă a Gulagului, un Gulag
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
un scriitor cu geniul pedagogiei - care explica prietenos și cu umor contemporanilor cum să folosească limba română (și uneori, implicit, cum să-și trăiască viața). În ultima vreme, însă, el tinde să se transforme într-un avocat insistent și agasant, obsedat să răspundă tuturor adversarilor și tuturor argumentelor lor. Ar fi păcat ca George Pruteanu să-și piardă seninătatea de intelectual umanist care făcea - și încă face în mare măsură - farmecul scrisului său. P.S. În volumul Cronica unei dezamăgiri este reprodus
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
memoriei a lui Tzvetan Todorov punctează cîteva idei interesante și importante pentru acest sfîrșit de veac măcinat de atîtea remușcări și totodată resentimente. Todorov pornește de la două premise aparent contradictorii. Prima: trăim într-o lume post-Holocaust și post-Gulag, ca atare obsedată de memorie, astfel că zilnic apare un nou muzeu, un monument, o expoziție - tot atîtea forme de a recupera trecutul. A doua: sîntem, conștient sau nu, tentați să acționăm mai degrabă în numele unui principiu al uitării, sau al unei memorii
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]