90,777 matches
-
de-a dreptul uluitor și pe o prospețime a expresiei care sustrage această pictură oricărei determinări temporale mărunte. Iar pe Ion Țuculescu îl așază, fără nici un dubiu, în rîndul marilor pictori ai acestui secol. Și ar fi bine să se observe că nu am spus pictori români.
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
a colaboraționistului criminal. Felul macabru în care se încearcă anihilarea CNSAS (acesta fiind scopul nemărturisit, dar ferm, al actualei puteri) demonstrează că România, departe de a trăi în mitologie, așa cum visează dl. Geoană, trăiește în mizerie morală. E șocant să observi cum presa preia dintr-o confruntare de-o maximă gravitate elementul pitoresc, uitând cu totul de esența lucrurilor. A vorbi despre susținătorii deconspirării accelerate a securiștilor torționari ca de-o "tabără dizidentă" din CNSAS înseamnă pură ticăloșie, din moment ce ei constituie
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
prin magma mentalităților, prin "fatalism, mită și înșelăciune", prin "cultura ca o ceapă" (mult comentatele "straturi fără sâmbure"), prin tiparele ortodoxiei - Kaplan o vede depășind impasul. Impresiile de la sfârșitul anului 1997 - față de o vizită anterioară - sunt optimiste, deși eclectice. De observat că dialoguri dintre cele mai relevante rămân totuși expediate la subsolul paginii, de pildă această excepțională remarcă a părintelui Iustin Marchiș, pe care Kaplan își sprijină de fapt analiza zonei: "Ortodoxia estică pune relația individului cu Dumnezeu mai presus de
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
băcănie dintr-un sat, autocolante cu Assad, pe care le dăruiește cu entuziasm. "Cultul personalității i se părea ceva natural, de parcă Siria nu era o țară, ci un trib avându-l pe Assad drept șef". Traversând Iordanul spre Israel, Kaplan observă: "Ca și în lumea musulmană, unde ascensiunea islamismului politic înseamnă sfârșitul adevăratei credințe, în Israel identificarea iudaismului cu naționalismul extremist a amenințat să aibă un rezultat asemănător". Din ce în ce mai departe de democrație, drumul spre Tartaria dezvăluie adevărata miză a tot mai
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
Juster, Bianca Marcovici și Sesto Pals. E preluat un interesant, cum altfel?, interviu cu dl. Al. Mirodan. Un punct de vedere personal adoptă dl. Alexandru George în privința lui Ș. Cioculescu, "aniversîndu-l" și d-sa în LITERELE de pe octombrie: autorul articolului observă diferențele destul de mari care există între tînărul, din anii '30, și bătrînul Cioculescu, din anii '70-'80, și consacră cea mai mare parte a comentariului celui dintîi. Spre deosebire de cei mai mulți critici de azi care s-au referit la acel Cioculescu pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
reacționează printr-un comunicat prin care susține că Sommerauer e bolnav psihic șI iresponsabil șI-l amenință cu tribunalul. Acesta declară însă că e gata oricînd să se supună unei expertize psihiatrice aflăm din ROMÂNIA LIBERĂ. În eventualitatea unui proces, observă COTIDIANUL, Ristea Priboi ar fi acoperit de blocajul din CNSAS. În privința atitudinii lui Ristea Priboi, să ne amintim că șI în vremea cînd a fost dovedit că s-a ocupat de ascultarea "Europei Libere", acesta a emis un comunicat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
vedere nimic, nu iartă nimic, într-o îmbrățișare de șarpe constrictor a frazei sale complicat anihilante prin strălucirea ei ce ia ochii: "Înscris în spațiul mai amplu al discursului contestatar, spiritul agresiv arghezian se desfășoară, din cîte s-a putut observa, pe toate planurile (social și politic, religios și spiritual, cultural și artistic), într-o așa măsură încît imaginea cea mai frecventă pe care o oferă aici Arghezi este cea a unui revoltat incurabil, situat într-o atare poziție de la debutul
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
propune un substitut al Creației primordiale printr-un soi de demiurgie secundă, provocator-compensatoare. Miracolului inițial i se dă replica prin miracolul obținut în retortă al "Demiurgiei verbale": "Aproape obsesiv, ideea de miracol și fenomen, alipită lui Arghezi, revine în interpretări, observă Ștefan Melancu, ce aparțin fie unor critici, care-și continuă consecvent afirmații mai vechi despre opera argheziană (precum Șerban Cioculescu), fie unor critici, cîndva învederați (și întemeietori, de fapt) ai criticii dogmatice (cum este cazul lui Ov. S. Crohmălniceanu), fie
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
a lungul acestor ani, care echivalează cu traversarea unei istorii ce a schimbat de cîteva ori fața lumii, experiențele culturale și umane ale Ameliei Pavel s-au structurat în așa fel încît discursul lor literar dobîndește o ordine aproape geometrică. Observînd un fenomen artistic de o extremă versatilitate, a cărui funcție s-a schimbat radical în raport cu evoluțiile istorice și cu interesele ideologice, mișcîndu-se cu egală dezinvoltură pe axa Răsărit-Apus și Nord-Sud, Amelia Pavel a reușit, în pofida circumstanțelor ostile și a presiunilor
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
ale marilor creditori care fac legea. Nu pricep cum nu vede nimeni că Uniunea Europeană stabilește câte fabrici trebuie să rămână În picioare, căte bucăți să punem În oală și ce să cultivăm pe ogor cu banii lor. Oare nimeni nu observă că suntem sufocaț i de dator i i Împovărătoare și regulile jocului sunt impuse de marile instituții financiare internaționale? Face cineva grevă În fața acestora? Nimeni! Înainte de a muri, Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, le-a adresat celor care Îl judecau aiurea
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
bîrfa ? Precizez, pentru cititori, că întrebarea mea e inocentă și are doar tangență cu o frază din conferință. Acum la bătrînețe, nu mai îmi place. Prea adesea e o formă a răutății și invidiei. Dar nu mă pot împiedica să observ că fără bîrfă am ști prea puțin despre oamenii cu care avem de a face și că dacă din bîrfă eliminăm răutatea, un element adevărat și adesea interesant tot rămîne. Ați spus un lucru extraordinar: există o "bîrfă", din păcate
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
în sens larg și bun, cultural. În fine, cînd TVCultural își va găsi identitatea și audiența (și la propriu: el nu poate fi încă "prins" în multe, foarte multe locuri, nu doar îndepărtate, dar chiar din Capitală), vom putea să observăm un început de relansare a culturii pe micul ecran. Partea proastă este că aceste emisiuni, adesea bine concepute, dinamice, interesante, continuă a fi, nu blocate, dar îngreunate de o mentalitate greșită. Întîi și întîi, ele sînt deobicei programate la ore
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
ea vîsli singură pe Drim. Înnebuniți și osteniți, s-au despărțit pentru totdeauna încredințați că atingerea dintre ei nu este posibilă. Cînd Leandru debarcase cu lumînarea în mînă, slujba de utrenie era pe sfîrșite. Încă înainte să intre în biserică, observă că în mănăstire se desfășura ceremonia înhumării unei icoane. Era străveche, din Pelagonia, și înainte să o așeze în mormînt și să o ude cu vin, Leandru reuși să vadă icoana. Unde era reprezentată Maica Domnului care alăpta pruncul și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
care au încercat să sustragă cotidianul din plictis și derizoriu. Dacă răsfoim cu aplecare și cu răbdare impresionantul document, "perspectiva monografică" realizată de cîțiva inimoși și pasionați colegi (Dumitru Chirilă, Mircea Morariu, Lucian Drimba, Stelian Vasilescu, coordonați de Elisabeta Pop), observăm ce ținută avea repertoriul, ce nume de regizori și de actori poposeau sau se opreau pentru totdeauna la Oradea. Sînt patru sute și ceva de pagini, strînse cu migală, care te plimbă prin istoria acestui teatru, care te lasă să descoperi
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
text recuperează pe cît se poate omisiunea. Lucrul nu e de la sine înțeles și nu se întîlnește în toate limbile. Într-un volum cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume întreg din textul românesc le corespunde în engleză sistemul de citare doar cu numele de familie: "teoria Tatianei Slama Cazacu" ( p. 28), "concepția psiholingvistică a Tatianei Slama Cazacu" ( p. 29), dar "the conceptualisation
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
mai mare parte a feței mele crește pămînt" ( crește pămînt). Voind și izbutind a face o figură de monstru, nu poate decît a-i "speria" pe trecători, atît de mult încît li se întipărește în memorie cum un coșmar: "am observat că sperii trecătorii întîrziați/ cu paloarea chipului meu de femeie înecată/ se trag brusc în lături ca dinaintea fericirii să fie ochii mei/ atît de cinici să-i umilească fruntea mea atît de mult?/ e sigur oricum că nu mă
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
cufundat în vis, din Germania, da. Numai că trebuie să adaug, probabil din Germania de dinaintea celui de-al doilea război mondial. În România, în localitățile pe care le-am vizitat, războiul aproape că nu a lăsat urme.Totuși, am putut observa semnele unei delăsări, dar nutresc speranța că această cultură va putea fi dusă mai departe de români...In Sibiu mi-am dat seama că așa ceva este posibil. R.B.: Vizita pe care ați făcut-o v-a oferit șansa unei duble
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Barbarius, 2000, al V. Zografi, Viitorul e maculatură, 1999, sau chiar din 2001, anul apariției dicționarului ceh, de ex. volumul Cine sînt eu de Ana Blandiana. Efortul de precizie și de actualizare a datelor este absolut remarcabil Extrem de rar am observat unele lipsuri sau inadvertențe în Dicționar, de ex. Ov. S. Crohmălniceanu a fost profesor la Universitatea București cu două decenii înainte de anul 1967 care apare în SRS; unii autori nu sînt trecuți strict alfabetic, de ex. Nechit este înregistrată după
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
în stadioane, să inaugureze muzee, în funcție de ultimele preocupări ale premierului Năstase. Avem bani și pentru a deschide un sediu al României la Bruxelles pentru relația cu Uniunea Europeană. Nu mai iau în calcul banii pentru dotările Parlamentului și ale parlamentarilor. Ceea ce observ din acest tablou e că atunci cînd e vorba de necesitățile mai mult sau mai puțin reale de protocol ale României, cum ar fi Mercedesurile pentru parlamentarii silitori, se găsesc bani. Dacă însă e vorba de banii pentru contribuabilii amărîți
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
madame! Actrița deschide plicul și exclamă românește, spre Puia, ce se afla în sală: A! scrisoarea este de la Puia! " Sau momentul cumpărării la Toledo, consemnat într-o scrisoare de Liviu Rebreanu a două superbe și foarte scumpe șaluri spaniole, unul, observând Niculae Gheran, ales să înfășoare trupul pretențioasei Fanny, în coșciug. Din altitudinea ochiului și a minții lui Liviu Rebreanu, Niculae Gheran comentează așteptarea lui Mario Roque în România, primirea lui Enrico Corradini, scriitor italian, senator și mâna dreaptă a lui
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
600 de ani. - Foarte interesant. - Aceste nume dăinuiau aproximativ o sută de ani ca mari familii, după aceea dispărând din circulație, fie nemaiavând mari boierii, fie stingându-se din punct de vedere biologic. Un alt lucru care n-a fost observat este acela că în opinia publică a mai dăinuit, până pe la sfârșitul veacului al XIX-lea ideea că politica este treaba exclusivă a marilor boieri și am notat, de pildă că, doar cu puțin înainte de începutul secolului trecut apar prim-
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
descrisă de Tocqueville în faimoasa sa carte De la démocratie en Amérique nu a existat în realitate ("Tocqueville lasă impresia de a nu fi înțeles mare lucru din prezent. Societatea americană egalitară a fabricat-o în întregime" - p. 49). În schimb, observă autorul, "teoria economică și istorică a lui Marx poate fi considerată ca cel mai solid dintre toate sistemele de predicție științifică; ea a eșuat însă complet la capitolul despre viitor" (p. 45). Eșecul profețiilor politice ale lui Marx a fost
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
infirmată. "Eșecul comunismului - scrie profesorul bucureștean - nu a fost eșecul unei derive antidemocratice; a fost eșecul unei maniere de a înțelege democrația pe care istoria a refuzat să o ratifice" (p. 101). Pentru că, spune tot Lucian Boia, "s-a putut observa cum comunismul real contrasta flagrant cu comunismul teoretic: era pur și simplu altceva" (p. 51). Democrația anilor 2000 are cu totul alte sensuri decît democrația anului 1900. Lumea politică pare să se îndrepte spre ceea ce Adam Michnik numea într-un
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
pentru roluri, masculine, excepționale. Apoi m-am înduioșat teribil gîndindu-mă că toată povestea absolut halucinantă din piesa aceasta tragi-comică pleacă de la un fapt real, dramatic, pe care autorul, Hristo Boicev, dramaturg și candidat la președinția Bulgariei în 1996, l-a observat undeva la granița dintre țara sa și Serbia, în timpul luptelor din Balcani. Textul conceput în același an are un subiect tulburător, scris admirabil, teatral, cu tensiune în verb, în acțiune și în replică, cu răsturnări spectaculoase. Și se petrece în
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
di Ponteleone. Scena de la care pleacă excursia hermeneutică este aceea când protagonistul, principele Fabrizio Salina, zărește într-una din numeroasele saloane invadate de musafiri, viermuiala gălăgioasă a domnișoarelor care se zbenguie pe pouf, marea canapea rotundă din mijlocul încăperii. Salina, observă autoarea, suferă atunci o deformare optică, o anamorfoză, prin care fetele i se arată deodată ca o ceată de maimuțe înnebunite și, ca în orice anamorfoză cu sens, imaginea momentan deformată devine pentru personaj epifania unui adevăr profund și a
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]