564 matches
-
și la înflorirea, nu chiar efemeră, a celor două din urmă. Și nu o dată ne trezim, crezând că sîntem revoluționari, susținând cu exaltare tezele spiritului primar a cărui grosolănie și agresivitate le confundăm cu ardoarea și fermitatea altitudinii. Iar intoleranța obtuză și amenințarea brutală le contemplăm cu stupoare, dar și cu o secretă convingere că spiritului filistin mic-burghez, care ne însoțește în revoluția socialistă, și spiritului reacționar burghez, împotriva căruia luptăm să-l eliminăm, nu li se cuvine ceva mai bun
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pur și simplu racordate; dar pe mijlocul laturii de nord avem bastionul de lângă poternă care apără din flanc intrarea secundară și totodată întreg frontul de nord, având deschideri în toate părțile. Partea nordică a zidului care se termină în unghi obtuz, dispunea de drum de strajă, de metereze și de o ieșire mică tăiată la o înălțime de 2 metri de la nivelul pământului. La turelele de flancare și la turnul clopotniță, meterezele sunt rotunde, cu o deschidere deasupra pentru ochire. Pentru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
opune părinților, pe care Îi confunzi cu autoritatea... Traian Își pune la loc, pe nas, ochelarii și-și Înfundă În buzunar batista. Fără să se uite la el, Christa este convinsă că fața lui strălucește, ca mai totdeauna, de mulțumirea obtuză a datoriei Împlinite. Și, prin tonul cu care continuă, ea vrea să Îl facă să Înțeleagă că nu are de ce. Că nu poate doar să intre și iasă din ea, relaxat și sătul, deși din ce În ce mai rar, și să se Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
o bandă de huligani veniți să-i ciuruiască direct din mașină. Ideile preconcepute ale oamenilor sunt foarte ciudate, nu? —Ciudate? a repetat Julia cu o expresie de dezaprobare. Mie mi se pare că sunt jignitoare și fac dovada unei minți obtuze. Și asta e adevărat, a afirmat bărbatul dând din cap. În orice caz, cum m-am tuns, ideile preconcepute au dispărut și iată că de doi ani de zile sunt angajat ca reprezentant farmaceutic. Deci chiar vinzi droguri! a remarcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să nu-mi dau seama că te-am supărat. — Nu-s supărat, minți el. Și nici n-o să fiu. Hai să vorbim despre altceva. — O să fie nemaipomenit cînd o s-ajungem acolo și tu o să te-apuci de lucru. „E cam obtuză“, se gîndi. „Sau poate că asta-i face ei absintul?“ Însă spuse doar asta: — Da, o să fie. Dar tu n-o să te plictisești? — Normal că nu. — CÎnd mă pornesc cu scrisul, muncesc foarte mult. — O să muncesc și eu. — Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
paginile lui Jacopo Belbo, pe care le descifrasem cu prețul atâtor enigmatice ocolișuri și pe care totuși le știam fictive. Eram Într-un muzeu al tehnicii, Îmi ziceam, te afli Într-un muzeu al tehnicii, un lucru onest, poate cam obtuz, Însă un regat de morți inofensivi, știi cum sunt muzeele, nimeni n-a fost vreodată devorat de Gioconda - monstrul androgin, Meduză numai pentru esteți - și cu atât mai puțin vei fi devorat de mașina lui Watt, care putea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
am dat seama că imaginea era proiectată de un alt ecran, aflat deasupra capului meu, unde ea apărea răsturnată, iar acest al doilea ecran era ocularul unui periscop rudimentar, făcut, ca să zicem așa, din două cutii mari incastrate În unghi obtuz, cu cutia mai lungă ce se Înălța În loc de tub În afara gheretei, deasupra capului meu și În spate, ajungând la o fereastră din partea superioară, prin care, desigur, printr-un joc interior de lentile ce-i permitea un unghi larg de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
De letras y a complejas variaciones Y alfín pronunció el Nombre que es la Clave, La Puerta, el Eco, el Huésped y el Palacio... (J.L. Borges, El Golem) Atunci, din ură față de Abulafia, la a nu mai știu câta Întrebare obtuză („Ai parola?”), am răspuns: „Nu”. Ecranul Începu să se umple de cuvinte, linii, indici, de o Întreagă avalanșă de subiecte. Violasem În sfârșit secretul lui Abulafia. Eram așa de entuziasmat de victorie, că nici măcar nu m-am Întrebat de ce oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Deplasându-se pur și simplu, fixând pe neașeptate niște convergențe ale unor paralele cărora tu nu le dăduseși atenție, Într-un punct imprecis al spațiului, te făcea să te simți ca și cum tu, până atunci, te-ai fi fixat În mod obtuz asupra singurului punct lipsit de importanță. Dar nu era numai privirea. Cu vreun gest, cu o singură interjecție, Belbo avea puterea de a te muta În altă parte. Vreau să spun, să presupunem că tu te chinuiai să demonstrezi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
două laturi inegale, latura mezială fiind mai scurtă decât cea distală, care este și mai ascendentă. De aceea, vârful “V”-ului este mai aproape de marginea mezială și de unghiul mezio-incizal. Unghiurile rezultate din unirea marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze, unghiul distal este mult mai mare decât cel mezial și situat mai sus, aproape de treimea mijlocie. Marginile proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
are un contur asemănător celei meziale, dar cu dimensiuni mult mai reduse. Relieful este convex în toate sensurile. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sistemului stomatognat. Acest control reflex a permis individualizarea a trei stereotipuri de masticație: -stereotipul de tocare: mișcări verticale, un determinant morfologic format din panta condiliană abruptă, curbe sagitale adânci, cuspidare accentuată, over-bite accentuat; unghiul format de axele condiliene este accentuat obtuz; -stereotipul de frecare: mișcări de lateralitate predominante cu un suport morfologic format din: pante cuspidiene lente, line, curbe sagitale aplatizate, over-bite redus, unghiul format de axele condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
drumeagul care ducea spre munții îndepărtați, așa încît am putut cuprinde cu privirea o suprafață din ce în ce mai mare din zidurile masive de sticlă sau gheață sau cristal ale borcanului, care nu era nicidecum un borcan, ci un uriaș castel, o construcție obtuză, cu cornișe și stucaturi și ciubucării și gorgone și luminatoare și balcoane și creneluri și foișoare și jgheaburi numai și numai din materie rece și transparentă. Iar în mijlocul miilor de săli cu pereți străvezii mă aflam eu, trântit la pământ
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
am mers mai departe, spre chioșc, că a sta, de-acum înainte, alături de ea nu mai însemnează decât înjosire și suferință : ceea ce resimțeam față de noi amândoi, aproape fără a discerne între mine și ea, era numai dezgust. În schimb, cu obtuza ei minte, se înverșunează să creadă că ea este victima, iar eu călăul ! într-atât de strâmb și de pătimaș judecă, încât nici măcar nu o mai suspectez de viclenie. Dacă ar face cel mai mic efort, poate lucrurile s-ar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca o gură știrbă, după o extracție. Și pe acel maidan nou apărut ardeau lumânări înfipte în pământul proaspăt afânat, puse în formă de cruce. Ici și colo, ulcele de lut, cu dalii și cârciumărese. Trecătorii căpătau deodată o expresie obtuză și îngrozită, probabil la fel cu a mea, ce rămăsesem în loc, pironit, intuind că nu pe lângă un loc gol treceam, ci pe lângă morminte. Deodată a oprit o trăsură, o doamnă elegantă a coborât și s-a apropiat cu un pas
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
blestemele și sarcasmele la adresa lui curg. Câtă batjocură a îndurat în gazete și în toate marile cuvântări ale adversarilor - un adevărat martiriu al ridicolului ce, fără alegere, este aici dăruit deopotrivă și celor ce-l merită, și celor ce nu ! Mod obtuz de gândire al unei țări provinciale, ce nu se dovedește în stare a trata diferențiat politicianul demagog, incapabil și agramat, și pe cel ce gândește de zece ori fiece pas pentru binele țării !... Cu riscul de a rămâne singurul în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
împreună este recompusă cu talent și 8 fidelitate de fiul Aurel pe baza mai multor mărturii înregistrate în timp. * Nu lipsesc din acest roman document al epocii personajele locului, cele care făceau viața dulce-amară: revizorii școlari, obligatoriu licențiați în umanioare, obtuzi sau generoși; femeile tinere și frumoase, posesoare pe veci a unor soți buni sau păcătoși, în mare parte transformați în amintiri de coasa războiului; subofițerii cu un QI modest; preoții consacrați dar și popii grași, bețivi și afemeiați; intelectualii ratați
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ca cel coborât abia de pe o punte de vas, până când ia contact cu statornicia solului. De altfel, strada nu o lămuri îndată. în sus sau în jos era bulevardul dincotro venise? Recunoștea clădirile pe lângă care trecuse ca într-o fotografie obtuză. Un tramvai la distanță o descurcă. Se duse de-a dreptul într-acolo și ieși la liman. Se opri puțin în loc ca să lase aiurelei timp să se astâmpere. Ceva, ca vinul turburat într-o cupă, se clătină în ea, apoi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o pândește dinapoi. Ii era frică de ei. Pe lângă Rim se pripășise temeinic. Părea că doctorului îi lipsise înainte de ei elementul plăcut al lingușirii. Băieți de încredere, care ghiceau lesne și erau discreți. Aveau o curioasă inteligență: mediocră și perseverentă, obtuză și sfredelitoare. Rim făcuse demersuri și obținuse ca cei doi să funcționeze ca laboranți provizorii pe lângă cursul lui, până la crearea unui laborator analitic. Cu toate că nu era vorba tocmai de treburile din diplome, gemenii se încumetau să iasă din încurcătură, iar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
începu să inspecteze casa. Din bucătărie mama îl dădu afară după ce, pe o farfurioară, i-a pus o chiftea fierbinte. Grav, Lică intră cu mâinile în buzunare în sfatul celor doi jandarmi întrebându-i dacă știu cum se pescuiesc balenele. Obtuzi, moșnegii răspunseră în doi peri : - Dă, don’ ingineri de unde, păcatele, să știm !... Când plutonierul sosi din cercetare, întrebarea lui Lică a fost ultimul semn reconstituit asupra dispariției. Iosifan se așezase obosit pe scaun și-atunci lipsa băiatului fu observată de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Paul Alexandrescu. Trebuie luate deopotrivă în considerație perspectiva narativă unică (naratorul putând fi considerat purtătorul de cuvânt al autorului) și - desigur - viziunea asupra vieții. Cu reducțiile inevitabile, Filigran se integrează tematic și tipologic seriei romanelor focalizate pe “obsedantul deceniu”: activiști obtuzi, inculți, abuzivi, în antiteză cu alți activiști omenoși și cinstiți, copii exmatriculați din școli și facultăți pe motive de “origine socială nesănătoasă”, delațiuni ordinare urmate inevitabil de arestări și detenție etc. Dacă ar fi să definim una din temele-vector ale
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
umane, cultivate în brazda Întrupării, cu fermentul Paștelui, prin puterea și în lumina neîntreruptă a Rusaliilor. Implicat din punct de vedere vocațional într-o aventură salvifică atât de complexă, preotul nu poate fi un om doar al trecutului, un conservator obtuz care nu înțelege, sau înțelege puțin crucile prezentului: „Nu este un «fanatic al trecutului». De aceea, în lucrurile care sunt ale timpului, el nu vrea să denigreze și nici să descurajeze cu anticipație orice dorință și orice tentativă de noutate
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
francezii îl numesc și mâitre de la parole. dacă degetul mare formează un unghi ascuțit față de arătător (o persoană docilă), dacă degetul mare formează un unghi drept față de arătător (o persoană cu dorință de independență), dacă degetul mare formează un unghi obtuz față de arătător (o persoană cu spirit rebel), dacă inelarul e mai lung decât arătătorul (o persoană înclinată către știință, matematică), dacă inelarul e mai lung decât arătătorul/femeie (menopauza poate veni mai devreme), dacă inelarul e mai scurt decât arătătorul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
avizul lui Scarlat. Bărbatul se simțea amorțit de durere. Îi era frică să se miște, să nu scape arma. Avea impresia că totul se clatină în jurul lui. Scaunele, covoarele, sfeșnicele... În fața ochilor îi răsări o imagine tulbure: o femeie grasă, obtuză, cu conci sur, puțin sașie. Maică-sa... Scarlat își mișcă ușor buzele, rostind nedeslușit: ― De ce m-am gândit la ea? Sânt ani de zile de când n-am făcut-o. Un fior rece îi trecu prin inimă." Înainte de moarte... Totdeauna... Instinctul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Lascăr Catargi..." Locuiseră în apropiere, un apartament meschin, întunecos, cu o mobilă îngrozitoare tapițată în verde. Mătușă-sa încerca să pară fericită și plângea la ore fixe când se credea singură. Căutase un bărbat chibzuit, normal... Era într-adevăr "normal", obtuz, lipsit de sensibilitate. Maiorul deschise agenda verificând adresa. Marin Vâlcu își petrecea concediul la soră-sa. Pe gard atârna, într-un singur cui, o tăbliță veche. Literele abia se mai deslușeau: "Nu intrați. Câine rău". Maiorul înaintă pe aleea pietruită
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]