609 matches
-
de pâmânt identificate "aproape de satul Comănești", pe platoul din preajma râului Trotuș, erau îndeajuns de consistente 3 și lesne exploatabile. Oferind apoi date comparative în privința cheltuielilor implicate și suportate de doctorul Sabo pentru decopertarea, extragerea și transportul celor aproximativ 700.000 ocale de "cărbuni de piatră curați" cantitate realizată în doar trei luni de cei 30 "țigani lucrători obișnuiți" până la cumpănă sau locul descărcării și, de acolo, mai departe, până la Galați 4, aprecia că distanța dintre cele două localități putea fi acoperită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți la "prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era însă singurul avantaj al statului de pe urma întrării în funcțiune a acelui obiectiv industrial: potrivit uneia dintre clauzele contractuale survenite între cei doi parteneri, după expirarea privilegiului obținut de întreprinzător pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
praf, trebuitoare țării și, totodată, au economisit statului cu mult mai mult decât leafa ce primea de 12.000 lei pe an și anume, prin îndatorirea de a trăda (preda n.ns.) praful trebuitor miliției naționale, câte cu 10 lei/oca"9. De astă dată, el cerea departamentului pe care-l slujise cu credință, competență și devoțiune o îndelungată vreme, ca procedând în spiritul amintitei de el rezoluției domnești să-i mijlocească "hărăzirea unei pensii meritate și potrivită cu sevițiile săvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atingătoare foarte greu și numai după mai mulți ani. 4. Producerea unei fabrici de fer poate, cu vremea, a fi colosală și, mai ales, la împregiurările aceste de aici, foarte folositoare, poate în viitorime a să rădica la milioane de oca și aceasta cu un rezultat mult mai sigur decât la alte ramure de fabrici. Adevăratul câștig curat a<l> unei fabrici de fer atârnă: 1. De la <i>eftina prodecere a fer-petrei și a cărbunilor, cum și de la eftinul transport atât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de favoritoare decât a propusei <fabrici> lângă Vaduri-Tarcău, totuși, în anul 1843, numai cuptioriul topitori a<l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în anul 1843, numai cuptioriul topitori a<l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150.000 lei. Deci, esti și dovedit că proprietarii de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150.000 lei. Deci, esti și dovedit că proprietarii de astăzi <ai> acestei fabrici de fer, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu care au întemiet astă fabrică. După raporturi oficiele, între alte fabrici de fer a<le> monarhiei Austriei, fabrica de fer Blansko, în Moavia, proprieta<te> a prințului Salm, au produs în anul 1845: 75 mii cântare = 3.330.000 oca fer, cu un câștig proporționat foarte mare. Asemene încă și în mai mari exemple s-ar pute mai multe arăta, cari ar dovedi că unele fabrici de fer, pe an, aruncă un venit curat de mai multe sute de mii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât 12 palmace de Viena și costisește unul cel mult 24.000 lei. Prin mijlocirea a două asemenea remorchere și 10 până la 15 dubase de sare s-ar putea transporta la Galați, mult mai ieftin decât în prezență, 10 milioane oca în 20 transporturi, prin care miile de cărăuși, care acum numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei. Mihalic de Hodocin 1853, mai 1 SJIAN, Colecția Documente, pachet 539/ 117
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10 sau cel mult 12 parale și chiria ei de la Movila lui Purcel pân
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
situație oarecum obișnuită în cazul multor alte memorii adresate de el autorităților politico-administrative ale țării (BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI/ 201, 203 și 204). 12 Ibidem, doc. 202. 13 Ibidem, doc. 203 (anexa II/10, 11). 14 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (apud N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 15 BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI, doc. 203. 16 Nu era omisă nici "fabrica" de la Iacobeni, despre ale cărei produse afirma că "au cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
transportului de grâne, aparținând supusului prusian Paul Iacovenco (Leonid Boicu, op. cit., p. 460-461). 22 I. Ionescu, Navigabilitatea Siretului, în "Natura", an VIII, București, octombrie 1912 iulie 1913, pp. 6-8. 23 Ibidem, p. 7. 24 "Chila de Galați" măsura circa 240 ocale, în timp ce "chila de Brăila", aproximativ 400 ocale (apud N. Stoicescu, op. cit., p. 221). 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 426/ 1854, ff. 1-4. 1 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/ 1853, ff. 1, 4. 2 Pentru detalii, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Iacovenco (Leonid Boicu, op. cit., p. 460-461). 22 I. Ionescu, Navigabilitatea Siretului, în "Natura", an VIII, București, octombrie 1912 iulie 1913, pp. 6-8. 23 Ibidem, p. 7. 24 "Chila de Galați" măsura circa 240 ocale, în timp ce "chila de Brăila", aproximativ 400 ocale (apud N. Stoicescu, op. cit., p. 221). 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 426/ 1854, ff. 1-4. 1 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/ 1853, ff. 1, 4. 2 Pentru detalii, vezi Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
4 suhuri. [...] Prevăzuta întindere a acestor straturi de cărbuni, în lungime și lățime, este mai bine de un ceas" (SJIAN, Ministerul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 426/1854, f. 1). 4 Bunăoară, pentru realizarea și transportul la "cumpănă" a 1.000 oca de cărbuni, Sabo plătise fie 10 lei, fie 8 lei plus o dimerlie de păpușoi; iar pentru transportul acestora de la Comănești la Galați, achitase cărăușilor între 6 și 8 lei pentru fiecare sută de oca cărbune (ibidem, f. 2). 5
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la "cumpănă" a 1.000 oca de cărbuni, Sabo plătise fie 10 lei, fie 8 lei plus o dimerlie de păpușoi; iar pentru transportul acestora de la Comănești la Galați, achitase cărăușilor între 6 și 8 lei pentru fiecare sută de oca cărbune (ibidem, f. 2). 5 Ibidem. 6 Ibidem, f. 2. 7 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1841/1854 III, f. 277. 8 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1902/1855, f. 1. 1 M. Holban, Un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agriculturei, industriei și comerțului. Mijloacele nu ne lipsesc, numai voința și fermitatea să fie și apoi toate vor izbuti și înflori." [T.] C[odrescu] 17 Între paranteze, versiunea originală, în limba germană, a numelor și toponimelor. 18 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 19 Este vorba de moșia și localitatea Gârcina, din fostul ținut al Neamțului. 20 Este vorba de prima "moară cu aburi" din Moldova, înființată la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu este susceptibil de a prezenta o vola til itate ridicată. Față de condițiile necesare investițiilor direc te, pentru cele de por tofoliu, trebuie îndeplinite anumite premise sp eci fice, precum un anumit nivel de capitalizare și lichiditate a pieței l oca le și potențialul ei de creștere c tare se situează pe primele locuri pe lis a punctelor forte vizate de investițiile de portofoliu. Existența și funcționalitatea unei piețe bursiere performante este, de asemenea, un determinant definitoriu al tran sfe rurilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
hotărâtor, de capac ita tea intermediarilor financiari de a muta economisirile societăților în investiții productive. În trecut, când un canal de intermediere, fie de p e p iața serviciilor bancare come rciale, fie de pe cea a valorilor mobiliare se bl oca, celălalt venea să-l suplinească, adeseori, surprinzător de eficient . Ne punem, astfel, întrebarea: De ce, pentru prima oară în opt decenii, piața bancară și cea a valorilor mobiliare s-au prăbușit în același timp? Explicația nu este greu de dat. Ambele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
recte ministrul subsecretar de stat, general de divizie I. Popescu, a trimis tuturor unităților subordonate din teritoriu, Ordinul Circular nr.19974/5 noiembrie 1941 ce legitima înființarea „cântarului de control oficial”. Desigur, acest cântar era „dedicat” celor ce umblau cu ocaua mică sau chiar foarte mică, încă de pe vremea lui Cuza dacă nu cumva și de mai înainte. Avem certitudinea că de data asta nu mai era vorba despre comercianții evrei deoarece, în general, acestora li se interzisese practicarea comerțului, dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
CREANGĂ p. 183, r. 5 : „Sărut mâinile și pe dos, și pe față” exprimare a respectului și considerației fără margini față de persoanele dragi, dar și o ușoară, ironie binevoitoare; p. 184, r. 21 22 : „Bețivului și dracu-i iese cu ocaua plină.” în cazul unei persoane cu vicii, se constată, parcă, paradoxal, o alimentare a acestora din toate părțile. 3 p. 185, r. 7 9 : „Mă aflu acum puțin mai bineșor, dar tot îmi tremură carnea pe mine și sunt trist
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
morun de 880 kg. Muzeul de istorie naturală «Gr. Antipa» din București semnalează în colecțiile sale două exemplare conservate de morun, dintre care unul a cîntărit 640 kg, iar celălalt, după spusele lui Antipa, ar fi fost de «600 de ocale», adică de circa 763 kg. La Chilia Nouă, în port, există două căsuțe făcute de un pescar cu prețul ce a obținut pe un morun mare cu icre. Și somnul atinge dimensiuni deosebite. În Dunăre se prind uneori exemplare de peste
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oala cu vin sub nas, pe care omul, cu rușinea în sine și cu evlavie pentru licoare, bea cana până la fund. Și pe atunci, îmi povestea tanti Aneta, cea mai mică cană de lut pentru băut vin era de o oca, adică de circa 1 litru de vin. Soțul Ecaterinei, nenea Mitică Ionescu, își pierduse degetele de la ambele mâini la un joagăr. Nu cunosc amănunte sau nu le mai țin minte, dar mai știu (din cele povestite) că așa, cu monturile
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și cu pravila cea din vechime, așa că visterniceasa Maria nu are dreptate. Spătarul Mihai tăcu un timp. Se gândea la Ștefan, la dragostea lui pentru Bălașa și la prunca Măriuța. În jurul lui, boierii închinau cu pocale umplute cu câte o oca de vin. Măria sa Ștefan Vodă era vesel pentru că a doua zi se pregătea să plece cu Curtea la Târgoviște. Mihai se gândea la visterniceasă, fiica lui Miron Costin, cel decapitat. — Bine, bine, neică Dinule, dar noi doi știm că dreptatea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]