616 matches
-
de pâmânt identificate "aproape de satul Comănești", pe platoul din preajma râului Trotuș, erau îndeajuns de consistente 3 și lesne exploatabile. Oferind apoi date comparative în privința cheltuielilor implicate și suportate de doctorul Sabo pentru decopertarea, extragerea și transportul celor aproximativ 700.000 ocale de "cărbuni de piatră curați" cantitate realizată în doar trei luni de cei 30 "țigani lucrători obișnuiți" până la cumpănă sau locul descărcării și, de acolo, mai departe, până la Galați 4, aprecia că distanța dintre cele două localități putea fi acoperită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți la "prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au iconomisit statului mai toată leafa sa". Nu era însă singurul avantaj al statului de pe urma întrării în funcțiune a acelui obiectiv industrial: potrivit uneia dintre clauzele contractuale survenite între cei doi parteneri, după expirarea privilegiului obținut de întreprinzător pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
praf, trebuitoare țării și, totodată, au economisit statului cu mult mai mult decât leafa ce primea de 12.000 lei pe an și anume, prin îndatorirea de a trăda (preda n.ns.) praful trebuitor miliției naționale, câte cu 10 lei/oca"9. De astă dată, el cerea departamentului pe care-l slujise cu credință, competență și devoțiune o îndelungată vreme, ca procedând în spiritul amintitei de el rezoluției domnești să-i mijlocească "hărăzirea unei pensii meritate și potrivită cu sevițiile săvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atingătoare foarte greu și numai după mai mulți ani. 4. Producerea unei fabrici de fer poate, cu vremea, a fi colosală și, mai ales, la împregiurările aceste de aici, foarte folositoare, poate în viitorime a să rădica la milioane de oca și aceasta cu un rezultat mult mai sigur decât la alte ramure de fabrici. Adevăratul câștig curat a<l> unei fabrici de fer atârnă: 1. De la <i>eftina prodecere a fer-petrei și a cărbunilor, cum și de la eftinul transport atât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de favoritoare decât a propusei <fabrici> lângă Vaduri-Tarcău, totuși, în anul 1843, numai cuptioriul topitori a<l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în anul 1843, numai cuptioriul topitori a<l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150.000 lei. Deci, esti și dovedit că proprietarii de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume: din produsele 17.598 cântare = 774.312 oca fer-crud, din cari s-au produs 388.388 oca fer ceaun-vărsat; însă, celelante 385.924 oca fer-crud s-au dat la ciocane, spre producerea drucilor de fer, de unde iarăși au rămas un câștig cel puțin de 50.000 franci = 150.000 lei. Deci, esti și dovedit că proprietarii de astăzi <ai> acestei fabrici de fer, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu care au întemiet astă fabrică. După raporturi oficiele, între alte fabrici de fer a<le> monarhiei Austriei, fabrica de fer Blansko, în Moavia, proprieta<te> a prințului Salm, au produs în anul 1845: 75 mii cântare = 3.330.000 oca fer, cu un câștig proporționat foarte mare. Asemene încă și în mai mari exemple s-ar pute mai multe arăta, cari ar dovedi că unele fabrici de fer, pe an, aruncă un venit curat de mai multe sute de mii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât 12 palmace de Viena și costisește unul cel mult 24.000 lei. Prin mijlocirea a două asemenea remorchere și 10 până la 15 dubase de sare s-ar putea transporta la Galați, mult mai ieftin decât în prezență, 10 milioane oca în 20 transporturi, prin care miile de cărăuși, care acum numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei. Mihalic de Hodocin 1853, mai 1 SJIAN, Colecția Documente, pachet 539/ 117
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10 sau cel mult 12 parale și chiria ei de la Movila lui Purcel pân
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
situație oarecum obișnuită în cazul multor alte memorii adresate de el autorităților politico-administrative ale țării (BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI/ 201, 203 și 204). 12 Ibidem, doc. 202. 13 Ibidem, doc. 203 (anexa II/10, 11). 14 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (apud N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 15 BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI, doc. 203. 16 Nu era omisă nici "fabrica" de la Iacobeni, despre ale cărei produse afirma că "au cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
transportului de grâne, aparținând supusului prusian Paul Iacovenco (Leonid Boicu, op. cit., p. 460-461). 22 I. Ionescu, Navigabilitatea Siretului, în "Natura", an VIII, București, octombrie 1912 iulie 1913, pp. 6-8. 23 Ibidem, p. 7. 24 "Chila de Galați" măsura circa 240 ocale, în timp ce "chila de Brăila", aproximativ 400 ocale (apud N. Stoicescu, op. cit., p. 221). 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 426/ 1854, ff. 1-4. 1 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/ 1853, ff. 1, 4. 2 Pentru detalii, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Iacovenco (Leonid Boicu, op. cit., p. 460-461). 22 I. Ionescu, Navigabilitatea Siretului, în "Natura", an VIII, București, octombrie 1912 iulie 1913, pp. 6-8. 23 Ibidem, p. 7. 24 "Chila de Galați" măsura circa 240 ocale, în timp ce "chila de Brăila", aproximativ 400 ocale (apud N. Stoicescu, op. cit., p. 221). 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 426/ 1854, ff. 1-4. 1 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/ 1853, ff. 1, 4. 2 Pentru detalii, vezi Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
4 suhuri. [...] Prevăzuta întindere a acestor straturi de cărbuni, în lungime și lățime, este mai bine de un ceas" (SJIAN, Ministerul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 426/1854, f. 1). 4 Bunăoară, pentru realizarea și transportul la "cumpănă" a 1.000 oca de cărbuni, Sabo plătise fie 10 lei, fie 8 lei plus o dimerlie de păpușoi; iar pentru transportul acestora de la Comănești la Galați, achitase cărăușilor între 6 și 8 lei pentru fiecare sută de oca cărbune (ibidem, f. 2). 5
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la "cumpănă" a 1.000 oca de cărbuni, Sabo plătise fie 10 lei, fie 8 lei plus o dimerlie de păpușoi; iar pentru transportul acestora de la Comănești la Galați, achitase cărăușilor între 6 și 8 lei pentru fiecare sută de oca cărbune (ibidem, f. 2). 5 Ibidem. 6 Ibidem, f. 2. 7 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1841/1854 III, f. 277. 8 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1902/1855, f. 1. 1 M. Holban, Un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agriculturei, industriei și comerțului. Mijloacele nu ne lipsesc, numai voința și fermitatea să fie și apoi toate vor izbuti și înflori." [T.] C[odrescu] 17 Între paranteze, versiunea originală, în limba germană, a numelor și toponimelor. 18 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 19 Este vorba de moșia și localitatea Gârcina, din fostul ținut al Neamțului. 20 Este vorba de prima "moară cu aburi" din Moldova, înființată la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oricînd la îndoială legea gravitației, lumina zilei și întunericul nopții, dar în nici un caz corectitudinea unui arbitru UEFA. În măsura în care vă depopulați de certitudini și acceptați contraexemple, o să vă povestim cu altă ocazie cum, inclusiv în România, au fost prinși cu ocaua mică (o unitate de măsură de pe la noi, de pe vremea lui Cuza, un principe care a trăit la cîteva sute de ani după Hamlet) anumiți purtători ai ecusonului internațional. Noi vă cerem voie să vă mai deranjăm din cînd în cînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
regimului comunist de la Galați, acum este rămasă, din păcate în uitare. Din anul 1940 această medalie este la Banca Națională a României. De la popasurile lui Al. I. Cuza se spune că a rămas vorba “La Cuza se bea cu ocaua”. Poate și de aceea în timpul copilăriei mele, la ieșirea din oraș spre Iași s-a construit un restaurant denumit chiar “Ocaua lui Cuza” Aici se țineau multe agape studențești sau întâlniri colegiale după absolvirea liceului, la unele din ele participând
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a României. De la popasurile lui Al. I. Cuza se spune că a rămas vorba “La Cuza se bea cu ocaua”. Poate și de aceea în timpul copilăriei mele, la ieșirea din oraș spre Iași s-a construit un restaurant denumit chiar “Ocaua lui Cuza” Aici se țineau multe agape studențești sau întâlniri colegiale după absolvirea liceului, la unele din ele participând și eu. Din nefericire și acest așezământ este acum lăsat în părăsire. Stema Tecuciului este un scut despicat, în dreapta fiind
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
baza unor elemente pur structurale, deosebirile dintre arta Renașterii și cea barocă. El a elaborat o schema de contrarii aplicabile oricărei picturi, sculpturi și oricărui specimen de arhitectură din perioada respectivă. Arta Renașterii, susținea el, este "liniară", în timp ce arta" bai oca este "picturală". "Liniar" înseamnă că și contururile figurilor și cele ale obiectelor sunt desenate olar, în vreme ce "pictural" înseamnă că lumina și culoarea, care estompează contururile obiectelor, sunt ele însele principiile compoziției. Pictura și sculptura Renașterii folosesc o formă "închisă", o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]