390 matches
-
prea mari pentru a servi multiplelor trebuințe ce incumbă unei societăți cu caracter cultural și umanitar, cum este societatea noastră...”, cum foarte lapidar spune d-na Veturia Candrea într-o cuvântare a sa. Vigilența prezidentei nu pierde din vedere nici o ocaziune de a se manifesta, de a organiza conveniri sociale, serbări culturale, unde femeia română se manifestă ca un factor conducător; ceaiuri dansante și baluri, unde reuniunea se îngrijește de distracții plăcute pentru publicul participant. și toate aceste manifestări sunt îmbinate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
se prezintă cu un foarte frumos și prețios cadou din partea reuniunii. Ia parte la botezul celui de al 12-lea copil al lui Tudor Mogâș din Pomezeu, ducând la reuniune cadoul de ocazie. Participă la sărbătorirea artistului Victor Antonescu cu ocaziunea împlinirii a 25 de ani de la prima reprezentație pe scena teatrului din Oradea. În fiecare an, reuniunea serbează ziua de 20 aprilie, aniversarea intrării glorioasei armate române în Oradea, cu ocaziunea căreia reuniunea organizează serbări cu program artistic foarte select
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de ocazie. Participă la sărbătorirea artistului Victor Antonescu cu ocaziunea împlinirii a 25 de ani de la prima reprezentație pe scena teatrului din Oradea. În fiecare an, reuniunea serbează ziua de 20 aprilie, aniversarea intrării glorioasei armate române în Oradea, cu ocaziunea căreia reuniunea organizează serbări cu program artistic foarte select întru cinstirea acelei amintiri. Tot în cadrul acestei serbări, reuniunea își aduce aminte ca o datorie sfântă de memoria aceluia care a fost generalul Traian Moșoiu, cel care a intrat în fruntea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
pe care simțea nevoia să-i viziteze. A fost primit cu căldură de vechile sale cunoștințe, a fost găzduit de contele De Gubernatis care împreună cu cardinalul Rampolla l-au prezentat atât la palatul regal cât și la Vatican. VI Cu ocaziunea Congresului Orientaliștilor, organizat la anul 1899 în scopul contracarării așa zișilor istorici, în speță ca ripostă față de susținerile maghiarului Ovary care desfășura în Italia o intensă campanie de denegare a originii noastre latine, Badea Cârțan a bătut pentru a treia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
naturii transportului, cere și el daune. Muftiul, prudent, îi pedepsește să-și plătească reciproc și îi dă afară cu o vorbă scurtă turcească. Jupân Dumitrache e gata să meargă „la cremenal”, secție penală, mă-nțelegi, dar Veta nu-i dă ocaziunea. El la secția civilă fusese, pentru că „o dezvorțase” pe cumnată-sa Zița de Țircădău. Încheierea nu fusese, se vede treaba, amiabilă pentru că Ipingescu făcuse proces-verbal de vătămare. O speță interesantă apare în Năpasta aceluiași I.L.Caragiale. Dragomir, asasinul lui Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a ales cu buza spintecată de stilet - Fântânaru a fost arestat. La interogator, Fântânaru a mărturisit că a voit să ucidă pe Rege, fiindcă el este cauza tutulor suferințelor țăranilor. Întrebat de ce n-a atentat la viața Regelui în alte ocaziuni, de pildă pe stradă, a răspuns că pe stradă Regele era întotdeauna însoțit de Regina, pe care nu voia s-a atingă. Fântânaru era un alcoolic inveterat, dar lunga campanie dusă de opoziție împotriva Regelui cât și ultimele răscoale țărănești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
M.S. Regele însoțit de A.S. Principele Leopold Hohenzollern și de A.S. Principele Ferdinand intră în sala Adunării și, suindu-se pe Tron, dă citire următorului Mesagiu: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Stoianovici (între martori se aflau Leon și Iacob Negruzzi). Spre sfârșitul verii moare, la Fălticeni, tatăl scriitorului. Numit procuror general la Curtea de apel din Iași, Gane ține un discurs inaugural, tipărit în același an, cu titlul Discurs pronunțat la ocaziunea inaugurării anului judiciar 1869-1870. 1870. În Convorbiri literare îi apare nuvela Privighetoarea Socolei. Numit prefect de Iași, Gane demisionează în decembrie, odată cu căderea guvernului Manolache Costache Epureanu, constituit în martie. 1872. Sub guvernul Lascăr Catargiu, ca deputat de Suceava, Gane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poartă mențiunea: (n.a.). Greșelile de tipar (numeroase!) au fost corectate în mod tacit. I.D. PAGINI RĂZLEȚE (1901) AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" I Nu am intențiunea să fac o descriere istorică amănunțită a tuturor împrejurărilor prin care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte și materialul trebuitor. Vroiesc numai să reculeg amintirile mele personale despre unele fapte întâmplate sub ochii mei, la o vrâstă când impresiunele se întipăresc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exprimăm mulțămirile noastre într-un mod mai drastic. Întru adevăr, părintele meu, deși bătrân, dar om vesel și primitor, mă însărcină să invit la masă de Sf. Neculai pe toți prietinii mei din oraș. Îmi aduc aminte că atunci, cu ocaziunea acelui banchet, am scris eu însumi învitațiunile cu litere chirilice încălecate unele peste altele după moda veche, puind în fruntea fiecărei scrisori următoarea adresă: Onorat d-sale boierului... mare agă sau mare ban, sau mare spătar, după rangul fiecăruia; singura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
activitate a fiecăruia la marea operă de constituire a Regatului, nu era drept să aibă întâietatea; nu era drept, pentru că dacă n-ar fi lucrat acei bărbați așa cum au lucrat, nici Alexandru Lahovari venit în urmă n-ar fi avut ocaziune să-și manifeste talentul său oratoric. III Pe la începutul domniei lui Vodă Cuza am fost înaintat președinte tribunalului Suceava și după un an transferat membru la curtea de întărituri din Iași, unde am stat până la desființarea ei. Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am zis și altădată, nu fac decât să reculeg amintirile mele personale și să-mi reîmprospătez impresiunile de atunci pe care nu le pot uita. O zi și o noapte a stat Vodă Cuza în Dorohoi, în care timp avui ocaziune să-l văd de aproape de mai multe ori și să apreciez distinsele sale calități. Pe cât era de rece în recepțiunile oficiale, pe atâta era de afabil și prietinos în audiențile particulare. Avea simțimente democratice și nu prea iubea așa-numita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să fac, dacă așa mi-e firea. Numai de mi-ar păstra-o Dumnezeu pănă la sfârșit! Revin la chestiune. Ziarul Convorbiri literare, organul societăței "Junimea", a văzut lumina zilei la 1 martie 1867. Câtă discuțiune a avut loc, cu ocaziunea înființărei acestei publicațiuni bilunare, este cu neputință de descris. Unii prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sfârșit, cine-i acela care să creadă că copiii lui sunt sluți? Odată primul pas făcut, am prins curaj, am scris repede a doua novelă, Piatra lui Osman, care e o reminiscență a primei mele călătorii la Dorna făcută cu ocaziunea incidentului ce-am avut cu birjarul evreu, și când m-am înfățoșat la "Junimea" cu manuscriptul subsoară, aveam de astă dată mai multă încredere în mine. Multe și varii erau discuțiunile în "Junimea". Într-un rând, Iacob Negruzzi ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în Folticeni. Ne ameninți că n-om scăpa numai cu cele trimese. O! fiți îndurători!" Și așa mai departe. Apoi s-a dat lectură diferitelor compuneri în proză sau în versuri alcătuite mai toate de junimiști în gen umoristic pentru ocaziunea serbărei și prin care se lua în zeflemea pe membrii care scriau în Convorbiri și mai ales pe cei care nu scriau, pe membrii care vorbeau în "Junimea" și pe cei care nu vorbeau. Nimeni însă nu se supăra, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu drept cuvânt că cele mai mari capete-de-operă ale tuturor popoarelor sunt clare, așa de clare că oricine le pricepe. Frumosul e totdeauna simplu, ziceam noi, și aproape de mintea omului. Pe Shakespeare îl înțeleg și copiii. Din discuțiunile urmate cu ocaziunea acestor aforisme sau anaforale, cum erau poreclite în "Junimea", a luat naștere grupul celor nouă, care, dragă Doamne, nu înțelegeau nimic și al căror președinte am avut onoarea să fiu aclamat. Da, a fost pentru mine o onoare să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și de mine. S-a cetit mai întăi de Negruzzi corespondența cu autorii străini, apoi prostiile ce fuseseră publicate în cursul săptămânii prin diverse foi periodice, broșuri, placarde etc., spre a se lipi la dosar, și în fine scrierile de ocaziune aduse de membrii "Junimei", între care eram și eu cu o dedicație adresată lui Iacob Negruzzi, pe care îmi permit să o reproduc mai la vale, căci ea dă notă exactă a stărei noastre sufletești de atunci. LUI IACOB NEGRUZZI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce se retrăgeau în timpul refluxului. Mult m-a impresionat la început acest fenomen al fluxului și refluxului. S-ar zice că planeta noastră e un organism viu care respiră și ea o dată în 24 de oare. Acolo aveam de asemenea ocaziunea să privesc o lume nesfârșită ce se încrucișa și se strecura dinaintea mea ca două torente ce curgeau în sens contrar și, fără voie, în fața mișcărei continue ce-mi lua ochii, cădeam pe gânduri, închipuindu-mi acest potop de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
P. Guérin (semnat) C. Ionescu (semnat) Gr. Zaharia 26 1917, august 12/25, Moscova. Raport al censorilor C. Nacu și general N. C. Constantinescu către Guvernatorul Băncii Naționale privind verificarea situației Tezaurului (primul transport) depus la Moscova Domnule Guvernator Cu ocaziunea deschiderii Tezaurului statului rus de la Kremlin, pentru depozitarea ultimelor valori aduse din Iași aici, am procedat și la verificarea stocului de aur depus în acel Tezaur încă din luna ianuarie 1917 și am constatat următoarele: Lădițele cu monedele de aur
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să-i prindă, deși erau de față trei din membrii legației, care au fost răniți. parastasul ortodoxiei Societatea ortodoxă a făcut un parastas pentru morții din război, deși aceste manifestări ale Didinei Cantacuzino erau ticluite ca o reclamă, nu lipsea ocaziunea de a declama un discurs și de a se pune în evidență. În împrejurările de atunci, numai dânsa, susținută de creditul lui Grigore Cantacuzino pe lângă germani, putea face o astfel de demonstrație. Pentru noi erau mișcătoare, mai întâi de toate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și cu glasul înecat, i-a răspuns că „dacă a putut face ceva este fiindcă a fost crescut de astfel de părinți, că totdeauna tata le-a spus că nu le cere altceva decât să fie oameni cumsecade și în ocaziunile mari să-și asculte inima. Inima și-a ascultat și de rândul acesta, de aceea a reușit“. Foarte multă cordialitate și căldură. Ei nu înțelegeau însă cum am rămas în teritoriul ocupat la venirea germanilor. Le-am explicat că dr.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu ea, de ne deschidea amândouă portalele de aur a privelegiilor și a drepturilor ce erau numai a lor, cine știe dacă, moleșiți și răsfățați, nu deveneam unguri. Compatrioți, vă mulțumim pentru ura voastră seculară și ardem de nerăbdare după ocaziunea în care să v-o mulțumim astfel încît s-o țineți minte pentru eternitate. Cât pentru patria ce voi o numiți maghiară, cată să aibă cineva insolența unui ungur pentru de-a o mai numi astfel - cât pentru noi cată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pune în ele un înțeles mai adânc. Visele acestei copile erau firești în frumuseța lor. Mamă-sa murise puțin după naștere-i, și tată-său, un om tăcut și melancolic, care ședea toată ziua închis în casă, nu-i da ocaziune de veselie or distracțiune. Ea deveni meditativă, și un copil nu cugetă, ci visează. Somnul ei nu era decât o continuare a cugetărilor de peste zi. În urmă îi muri și tată-sau, și ea nu plânse după el. Ei îi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tabachere de la Moruz - vodă o purta totdeuna în sânul antiriului lui celui lung s-o arăta la toată lumea, lăudîndu-se cum Maria - sa Moruz - vodă ar fi fost împrietenit cu toți ai lui. El uita și poate nici știa în ce ocaziune venise tabacherea în proprietatea [lui], de aceea pomenea zece ocaziuni. În aceeași vorbire spunea o dată că-i era trimisă prin Vodă de cătră Împăratul rusesc, altă dată că de amintirea unei primblări prin Iași, altă dată că cu ocaziunea unei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui celui lung s-o arăta la toată lumea, lăudîndu-se cum Maria - sa Moruz - vodă ar fi fost împrietenit cu toți ai lui. El uita și poate nici știa în ce ocaziune venise tabacherea în proprietatea [lui], de aceea pomenea zece ocaziuni. În aceeași vorbire spunea o dată că-i era trimisă prin Vodă de cătră Împăratul rusesc, altă dată că de amintirea unei primblări prin Iași, altă dată că cu ocaziunea unei înălțări în rang. Avea o memorie slabă și era prost
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]