7,257 matches
-
tineretul țării respective, pentru că, desigur, în mâinile lor șade viitorul. Din păcate, după părerea mea, în loc să dea un exemplu pozitiv tineretului din România, clasa politică dă un exemplu cât se poate de negativ și de acesta se leagă presa din Occident. IM: Înainte de ’89, din cauza cenzurii politice, comunicarea dintre România și restul Europei era inevitabil obstrucționată. Ce se întâmplă, însă, după ’89? Reușesc românii să se facă auziți din punct de vedere cultural? DD: Din păcate, nu se știe prea mult
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de difuzare în străinătate. Din cauza considerentelor bănești, editurile din România nu au posibilitatea să încheie contracte cu edituri de anvergură din Occident astfel încât publicațiile lor să ajungă pe piața occidentală. IM: Credeți că este vorba doar de o chestiune de profitabilitate? Sau este posibil ca această deficiență de comunicare să se datoreze și unei anumite pierderi prin traducere, unei anumite inaccesibilități culturale
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
londoneză, o carte, într-adevăr, foarte originală, care s-a bucurat de succes. Cu scriitorii, însă, se pierde destul de mult în traducere, dar asta nu înseamnă că anumiți autori români nu merită să fie cunoscuți, sau mai bine cunoscuți, în Occident. Mă gândesc de exemplu la cazul lui Bacovia, un poet care a folosit un limbaj cu spectru foarte redus, dar care a reușit, totuși, să vină cu asocieri nemaiîntâlnite de cuvinte. Faptul că folosește un limbaj simplu face ca traducerea
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
28 de informatori etc. Securitatea, prin mijloacele de informare pe care le deținea (umane și tehnice), intervenea în viața mea publică; interdicția de a publica anumite cărți, interzicerea de a primi un pașaport pentru a participa la un congres în Occident, blocarea criticilor sau protestelor publice etc. Dar Securitatea intervena și în viața personală: infiltrarea unor informatori pentru a schimba anumite decizii în familie, confiscarea la vamă a unor scrisori trimise prin anumiți prieteni, dezinformarea și lansarea de zvonuri false pentru
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
noi» de cealaltă parte. Apele erau împărțite. Abia acum aflăm că printre «noi» erau mulți informatori care făceau ca unele dintre acțiunile noastre (protestele scrise, cuvîntări în cadrul Consiliului Uniunii Scriitorilor, refuzul de a accepta propunerile cenzurii, trimiterea unor cărți în Occident, scrisorile trimise la Europa liberă) să fie cunoscute și contracarate de «ei». Acum am aflat despre acei eroi și disidenți despre care atunci nu știam nimic (cum spune Dorin Tudoran) și care își arogă dreptul de a fi «victime ale
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
constituie o regulă (condusul pe partea stângă), în SUA este contravenție și reciproc. Mergând însă ceva mai departe putem observa că furtul, de pildă, este condamnat și pedepsit în toate culturile - în Islam și în Israel, în Orient și în Occident aproape la fel. Cu toate acestea există civilizații în care hoții sunt, nu numai tolerați, ci promovați în fruntea societății; participă la talk-show-uri “de mare succes”, ocupă aproape toate funcțiile politice importante și, cel mai grav, devin modele pentru mulți
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
a fost un simpatizant al ideilor socialiste care, în anul 1929, dezamăgit de realitatea cunoscută cu prilejul unei vizite în Uniunea Sovietică, după întoarcerea la Paris, a scris o carte, Confession pour vaincus, prima punere la zid a stalinismului în Occident. I-au urmat cele ale lui Victor Serge și Boris Souvarine, (toate reunite într-o trilogie, Vers l’autre flamme. Demersul lor nu a avut însă ecou în rîndurile intelectualității occidentale (și indirect în opinia publică), intens manipulată la acea
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Drăghici: „În ceea ce privește literatura birmaneză, tăcerea cu care ea a fost învăluită pînă acum trebuie să pună pe gînduri editurile noastre” (p. 123). Din presa culturală a începutului de deceniu șapte sînt eliminate toate referirile la opera scriitorilor români emigrați în Occident, dar și la scriitorii români din Basarabia. Situația se schimbă de o manieră spectaculoasă începînd cu anul 1963. Cenzorul romanului Întoarcerea din război de Radu Teodoru face un clin d’oeil spre superiorii săi cînd relatează un episod din carte
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Evola, Revolta împotriva lumii moderne, invocată în roman ca un reper (p. 31). Fundalul romanului nu are nimic surprinzător în comparație cu decepțiile postrevoluționare ale tinerilor față de o Românie mizeră, insalubră fizic și moral, întru totul detestabilă. Singura salvare e plecarea în Occident, un paradis aseptic, loc ideal pentru afirmarea profesioniștilor și dobândirea unui câștig material pe deplin asigurator pentru o viață mai mult decât decentă. Așa procedează, devenind cetățean canadian, și Ruxandra Albescu, împreună cu soțul ei, Cristian, informatician de mare clasă, cu
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
formă de vitalitate”, “literatura a fost pentru mine o defulare”, “dragostea de viață e un sentiment parșiv”, “moartea nu e un sfârșit”. E sfârșitul!”, „istoria este o glumă” (după Henry Ford), „poate că la bătrânețe, devenim, fără voie, reacționari”, “decadența Occidentului se ascunde unde nu te gândești să o cauți. În progres!”, “America mi s-a părut a fi forma cea mai civilizată a inculturii”, „Omul se golește pe sine pe măsură ce Își extinde informațiile”. Multe alte formulări, (apoftegme), de o asemenea
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
și eseuri care ar echivala cu peste 100 de volume! Ne spune Handoca: Eliade putea să comunice în șase limbi, studiase Upanisadele la 23 de ani, la care vârstă coresponda cu Papini, Rudolf Otto, Petazzoni și alte mari somități ale Occidentului. Devenise cunoscut și admirat de marele public și îndeosebi de tineret, datorită românului sau în parte atobiografic “Maitreyi”, iar în lumea orientaliștilor prin studiul sau despre Yoga. Scenă pe ecran se mută acum la Paris. Acolo el descoperă farmecul acestui
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
de deranjamente de personalitate, nevroze, psihoze, impulsuri criminale sau numai deformații de caracter. Astfel eu consider această problemă foarte importantă și cred că Mircea își dădea perfect de bine seama de efectele nocive ale concepției sută la sută materialista a Occidentului și el se imunizase împotriva lor și le socotea un mare pericol pentru tineri. Cu privire la tinerii lui asociați aleși de el, el nu le oferea decât ceea ce era bun.” Cât de diferite sunt aceste sincere cuvinte rostite în 1992, comparate
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
acolo. Loc de practică: The International Society for Krishna Conciousness, 1626 boul. Pie-IX, tel: (514) 521-1301. Meditația Transcendentală Chiar dacă nu se Încadrează prea bine În curentul vedantic am ținut să amintesc aici de această mișcare. Ea a produs furori În Occident În anii '80. În România a fost inițial acceptată de regimul comunist dar când s-a aflat că practica generează, ca efect secundar, unele puteri psihice care eliberează omul de orice frică, a fost reprimată brutal. Am fost martorul unei
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
ocupații străine. Cercetătoarea Eva Behring a ținut să precizeze că litertura exilului a fost omisa din istoriile literare apărute în România după evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratată superficial, desi personalitatea celor plecați era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania, profesorul universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și mi se părea că am sânii prea mari pentru vârsta mea, talia prea Îngustă și părul prea lung și fără formă. Nu aveam vreo coafură În tendințele acceptate de stiliștii care apăruseră la televizor, cu show-uri importate din Occident, nu mă Îmbracam nici după ultima modă. Mergeam uneori adusă de spate, cocoșată, cum spunea bunica, Într-o disperată Încercare de a-mi ascunde nurii. Degeaba. Deveneam femeie și acest fapt nu trecea neobservat de colegi, prieteni și bărbații care
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
de sondaje sunt curioși să le afle. Perspectiva unică din care Herta Müller descrie insula - refugiu rătăcitor pe „marea insulă mobilă care era Țara” - scoate dintr-odată la iveală superficialitatea dezarmantă a modului În care este descris acest spațiu În Occident, reliefând totodată exatraordinarele extensii provocate În subconștient de insulara imagine-simbol. Insula fără niciun fundament terestru, regăsită În Întregime În adâncimea psihologică a individului, este unicul spațiu căruia i s-au retras orice conotații concrete - acum, când urmăritul devine urmăritor pentru
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
nu ne păsa"(Găinile). Versul lui Mircea Dinescu denunță o congruență Între simțul pentru limusul uman și cel pentru entitatea poeziei. Traduce zbaterea, tumultul În semiotica de neatins, chiar și pentru poet, a poeticului pur: “când se Întorc barbarii din Occident, călare pe concepte, /drept emisari ai unor mari fabrici de salam (Întoarcerea barbarilor). Găsim la Dinescu și o aderență la interpretare, Întrucât textele sale sunt acoperiri sonore, demne ele Însele de o bucurie a celui care citește. Poezia Sunt tânăr
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
alegerea devine stigmat, odată prin decizia de a părăsi țara pentru a ajunge „Înapoi În Reich” și ulterior prin execitarea refuzului de a pleca alături de soldații SS ce a culminat prin abandonarea celui mai bun prieten, Ștefan. Realitatea exodului spre Occident, Înspre proiecția utopică a țării de „lapte și miere”, senzația de alienare resimțită odată ajuns În Franța, spectrele unui trecut mult prea viu și ale unor decizii traumatizante sunt mult prea proaspete pentru a fi numite astfel și devin motive
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
roman aveau legături strânse cu biserica romană dă mărturie despre cât de mare Îi era autoritatea; faptul de a o informa de tot ceea ce se Întâmpla aiurea era un act de Încredere. Se solicita atât În orient, cât și În occident ca ea să intervină cu autoritate În diferite direcții și asupra unor probleme doctrinare. Afluența de creștini de pretutindeni făcea ca Roma să devină un centru bine informat asupra a ceea ce se Întâmpla și Într-un fel Îi impunea să
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
preocupat mai mult de filozofie decât de literatură. Mihai Zamfir, într-o carte recentă spune foarte clar că toată scriitorii din secolul al XlX-lea, cu micii excepții, erau izolați sau nu erau la curent cu ceea ce se întâmpla în Occident, dar reușeau să creeze un limbaj original, pornind de la propria experiență de viață și de cultură: Eminescu citea filozofie, Creangă era erudit în cultura populară, Caragiale în filosofia trăită, dacă poate fi numită așa, în cultura mahalalei. Din punctul meu
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
înainte”. Pagini antologice scrie Maria Toacă despre... - Iraclie și Ciprian Porumbescu (valorificând numeroase detalii inedite, furnizate de nepoata de soră a compozitorului: Nina Cionca); - despre poetul Vasile Alecsandri, cel care ,,a dus o viață migratoare”, a îndeplinit misiuni diplomatice în Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cu o placă pentru veșnică amintire, comemorativă, prinsă pe zidul casei cu nr. 6 de pe strada Zankovețka, din Cernăuți. Autoarea subliniază că toate inițiativele de a-l comemora pe acest vrednic român, Traian Popovici, au venit din partea evreilor trăitori în Occident. ,,Au trecut deja 70 de ani de la Holocaustul poporului evreiesc - scria Maria Toacă, în octombrie 2011 -, dar el nu-și uită binefăcătorii, însă nici călăii”. După ce subliniază că proiectul privind turnarea filmului (docudramă) despre Traian Popovici a fost generat de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
civilizațională. Iar toate acestea s-au petrecut într-o țară care se află la câteva ore de unde ne aflăm azi. O țară care împarte o frontieră de 600 de kilometri cu România. De la începutul acestei crize, politica de securitate a Occidentului a pus accentul pe Nordul Europei Centrale, pe Polonia și pe Statele Baltice. Dar vreau să vorbesc în această după-amiază despre ce înseamnă războiul din Ucraina pentru geopolitica sud-estului Europei și, în special, ce înseamnă aceasta pentru cetățeni și pentru
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
din Ucraina pentru geopolitica sud-estului Europei și, în special, ce înseamnă aceasta pentru cetățeni și pentru România ca stat. Acesta nu este un subiect despre care discutăm foarte des. Pentru cei mai mulți, geopolitica nu este ceva la care noi, cei din Occident sau românii, în special, să fi avut destul timp să ne gândim. În ultimii 25 de ani am trăit una dintre cele mai stabile perioade din istoria omenirii. Ani de pace și prosperitate, liberi de Vechiul Haos al geopoliticii și
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
nimic în răspunsul națiunilor occidentale care să-l descurajeze să folosească aceleași tehnici pentru a teroriza, a destabiliza și a rearanja alte state de-a lungul frontierei de est a Europei. Renașterea Rusiei vine într-un moment de slăbiciune pentru Occident, atunci când Pax Occidentalis înseamnă din ce în ce mai puțin pentru România. SUA sunt un aliat prin tratat al României; sunt și vor rămâne ferm angajate în apărarea sa. Dar natura influenței Americii în Europa Centrală se schimbă: bugetele noastre de apărare sunt în
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]