308 matches
-
timp, si o dependență egiosta de alcool. Hosseini martuiseste că s-a inspirat pentru personajul Nilei din petrecerile pe care le găzduiau părinții săi când era adolescent în anii '70, atunci când clasa de mijloc din Kabul era în curs de occidentalizare. Nu era ceva neobișnuit să întâlnești femei în fuste scurte," își amintește el, "frumoase, foarte extrovertite, temperamentale, incredibil de interesante pentru mintea mea de tânăr, care beau alcool și fumau non-stop. Astfel, Nila este o creație imaginara după femeile din
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
au dovedit foarte influenți în procesul de adoptare a reformelor de cățre populația niponă. Prin articolele și cărțile sale, care au fost distribuite în rândurile tuturor claselor sociale japoneze, populația era încurajată să se cultive și să accepte procesul de occidentalizare, pentru a asigura întărirea națiunii și pentru a evita dependența de alte puteri. În perioada restaurației Meiji, s-a pus un accent deosebit pe întărirea puterii militare și economice. Creșterea puterii militare a devenit scopul dezvoltării naționale. Imperiul Japonez a
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
interne ale altor țări. În cele cinci părți ale cărții sale el dezvoltă această teorie: Partea I: Susține ideea conform căreia pentru prima oară în istorie, politica globală a devenit atât multipolară cât și multicivilizaționala; modernizarea este prezentată distinct față de occidentalizare și ea nu produce nici o universalizare a civilizației si nici o occidentalizare a acesteia. Partea II: Balanța puterii se schimbă în rândul civilizațiilor: Vestul se află într-un relativ declin, în timp ce Asia își dezvoltă puterea economică, politică și militară. Islamul cunoaște
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
el dezvoltă această teorie: Partea I: Susține ideea conform căreia pentru prima oară în istorie, politica globală a devenit atât multipolară cât și multicivilizaționala; modernizarea este prezentată distinct față de occidentalizare și ea nu produce nici o universalizare a civilizației si nici o occidentalizare a acesteia. Partea II: Balanța puterii se schimbă în rândul civilizațiilor: Vestul se află într-un relativ declin, în timp ce Asia își dezvoltă puterea economică, politică și militară. Islamul cunoaște o explozie demografică cu consecințe negative asupra țărilor musulmane și asupra
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
în interiorul aceluiaș stat dar care are populații care apartin unor civilizații diferite. Al doilea tip de conflict se desfășoară la nivel global între state importante aparținând unor civilizații diferite. O alta interesantă delimitare facută de autor este aceea între modernizare, occidentalizare și “state sfâșiate” (ambivalente). Huntington face o distincție între modernizare și occidentalizare. Criticii tezei sustin că nu este posibilă modernizarea fără occidentalizare. Ca replică, cei care dau dreptate tezei lui Huntington aduc ca argument situația Japoniei. După ei, ea a
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
Al doilea tip de conflict se desfășoară la nivel global între state importante aparținând unor civilizații diferite. O alta interesantă delimitare facută de autor este aceea între modernizare, occidentalizare și “state sfâșiate” (ambivalente). Huntington face o distincție între modernizare și occidentalizare. Criticii tezei sustin că nu este posibilă modernizarea fără occidentalizare. Ca replică, cei care dau dreptate tezei lui Huntington aduc ca argument situația Japoniei. După ei, ea a adoptat tehnologia occidentală, democrația parlamentară, capitalismul, dar a ramas distinctă din punct
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
între state importante aparținând unor civilizații diferite. O alta interesantă delimitare facută de autor este aceea între modernizare, occidentalizare și “state sfâșiate” (ambivalente). Huntington face o distincție între modernizare și occidentalizare. Criticii tezei sustin că nu este posibilă modernizarea fără occidentalizare. Ca replică, cei care dau dreptate tezei lui Huntington aduc ca argument situația Japoniei. După ei, ea a adoptat tehnologia occidentală, democrația parlamentară, capitalismul, dar a ramas distinctă din punct de vedere cultural față de Occident. Aceeași situație o are și
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
Japoniei. După ei, ea a adoptat tehnologia occidentală, democrația parlamentară, capitalismul, dar a ramas distinctă din punct de vedere cultural față de Occident. Aceeași situație o are și China sau “tigrii asiatici”. Probabil cel mai bun exemplu al unei modernizări fără occidentalizare este Rusia, statul cheie al lumii ortodoxe. Huntington susține ideea că Rusia este un stat ne-occidental chiar dacă împărtășește cu Vestul o bună parte din moștenirea sa culturală. În acelaș timp Occidentul se deosebește de civilizația „ortodoxă” prin faptul că
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
modificări ale metabolismului glucidic, lipidic și proteic, rezultate din deficiența în insulinosecreție, insulinorezistență sau ambele și care are ca element de definire până în prezent valoarea glicemiei (1). Întreaga lume se confruntă cu o pandemie de diabet zaharat tip 2, datorată occidentalizării modului de viață, îmbătrânirii populației, urbanizării, care au drept consecințe modificări ale alimentației, adoptarea unui stil de viață sedentar și dezvoltarea obezității. Prevalența diabetului zaharat diferă semnificativ în funcție de populația studiată, vârstă, sex, statutul socio-economic și stilul de viață. Predicțiile pentru
GHID din 1 martie 2016 la Ordinul nr. 226/2015 , privind modificarea anexei nr. 12 la Ordinul nr. 1.059/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270343_a_271672]
-
să tipărească edițiile complete ale cronicilor moldave, inclusiv pe cele ale lui Miron Costin și Grigore Ureche (după mai multe întreruperi asociate cu opțiunile sale politice, proiectul a fost realizat în 1852). În acest context, Kogălniceanu și Negruzzi au încercat „occidentalizarea” publicului moldav, fiind interesați de domenii din cele mai variate, inclusiv de bucătăria românească: almanahurile publicate de ei au avut în prim-plan aforisme bazate pe obiceiuri culinare menite să educe populația rurală despre rafinamentul și bogățiile bucătăriei europene. Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
teoriei artei și a modelelor artistice pe care le-au propus (și produs). Mai tarziu, ideea decalajului și cea a întârzierii, mecanisme tipice pentru secolul al XIX-lea, au stat la baza colonialității și sunt și astăzi prezente în discursul „occidentalizării”.
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
între 1689 - 1725, a fost cel care a reușit în acțiunea de aducere în țară a ideilor și culturii din Europa Occidentală în scopul modernizării Rusiei. Ecaterina cea Mare, care a domnit între 1762 - 1796, a continuat acest efort de occidentalizare a țării, transformând Rusia nu doar într-o putere asiatică, ci și într-o putere europeană egală cu Anglia, Franța și Germania. Ea a reușit să mărească teritoriul imperiului prin dezmembrarea Poloniei. În momentul în care Rusia a început să
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
strâns legată de literatură, în sensul că cei mai mulți filosofi români erau de asemenea scriitori importanți; a arătat o preocupare excesivă în chestiunea identității românești; a fost implicată în dezbaterile istorice, politice și ideologice din România, stimulând atitudini în favoarea sau împotriva occidentalizării și modernizării; s-a sincronizat repede cu gândirea filosofică occidentală; și a avut (și încă are) lipsuri în gândirea etică”. (Marta Petreu, Mircea Flonta, Ioan Lucian Muntean, „România, Filosofia în” din "Enciclopedia Routledge de filosofie", 2004) Primele texte filosofice atestate
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
domnitorul Alexandru Ioan Cuza fondează Universtitățile din Iași și respectiv, București, iar în 1866 Karl von Hohenzollern-Sigmaringen devine, sub numele Carol I, domnitor al Principatului României, care va deveni mai târziu Regatul României. Acest eveniment marchează un nou val de occidentalizare, precum și o reacție împotriva modelului cultural anterior predominant, cel al iluminismului. În aceeași perioadă, în 1863, societatea literară „Junimea” este fondată în Iași. Ultimii treizeci de ani ai secolului 19 sunt dominați cultural de societatea Junimea. Filosofia românească va avea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a pus în momentul promulgării legii era dacă o asemenea reglementare poate fi pusă în practică într-o țară în care categoria oamenilor învățați era dominată de ulemale. Ideologia kemalistă a declarat război deschis superstițiilor, interzicând practicile ulemalelor și promovând occidentalizarea, „calea civilizată”, și promovând activitatea juriștilor, profesorilor și doctorilor. Interzicerea activității ulemalelor a fost făcută și prin noul cod al îmbrăcămintei. Obiectivul reformei era scăderea uriașei influențe de care se bucurau ulemalele asupra vieții politice prin îndepărtarea lor din arena
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
religie, pentru respectarea tradițiilor religioase în viața de toate zilele, extremismul este caracterizat de răspândirea prin forță, inclusiv de alte țări, a modelului islamic de conduită în societate și familie. Daniel Pipes menționează: ″fundamentaliștii cei mai extremiști resping modernitatea și occidentalizarea. Ei aruncă televizoarele în râuri, interzic ceasurile de mână și resping motoarele cu combustie internă″. Fundamentaliștii islamici se raportează la trecut și la sursele literale ale religiei, punând accentul pe aplicarea rigidă a perceptelor Coranului, deci a legislației islamice. Fundamentalismul
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
de deciziile băncii centrale, emiterea bonurilor de tezaur și de monedă divizionară. Nu în ultimul rând, reformele au ajutat la extinderea rețelelor de drumuri, canale și căi ferate și îmbunătățirea transportului. Modificarea hatișerifului „Camerei Trandafirului” a reprezentat o încercare de occidentalizare. Reformele erau inspirate de idealurile liberale ale Revoluției Franceze, care puneau accent pe om și drepturile individuale. Această modificare a fost concepută ca o măsură de salvare a imperiului prin impunerea modernizării și a mobilizării forțelor naționale. Această adoptare a
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
de toleranță, dar care va reuși să-și depășească condiția și să aibă o viață normală. Scriitorul blamează atitudinea celor care văd aceste femei pierdute pentru societate. În romanele Carnaval, Felatun-bey, Rakim efendi (1875) și Vai-Vai (1882) prevalează tema occidentalizării vieții sociale în Turcia, iar autorul oferă drept exemplu pentru pseudo-intelectualii, care imitau forme culturale europene fără a înțelege cu adevărat fondul și cultura acestei civilizații, pe adevărații intelectuali. Pseudo-intelectualii erau întruchipați de personaje înstărite, în timp ce intelectualii proveneau din medii
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
(n. 1841 - d. 1906) a fost un pictor turc remarcabil pentru că a deschis porțile picturii turce către influența occidentală. Nevoia de occidentalizare a venit ca un răspuns la acordul pe care Imperiul Otoman l-a înfăptuit cu Anglia în anul 1838. Acest acord comercial permitea schimbul între produsele englezești industriale și materialele prime de care piața turcă dispunea la acel moment. Ceea ce
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
Acest acord comercial permitea schimbul între produsele englezești industriale și materialele prime de care piața turcă dispunea la acel moment. Ceea ce s-a dorit a fi o modernizare s-a dovedit a fi o deschidere a porților către industrializare și occidentalizare. Perioada numită Tanzimat a fost un alt element reformator determinat de influențele externe, dar și de firmane ale padișahului care vizau occidentalizarea statului otoman sub toate aspectele. pe numele adevărat Ahmet Ali Pașa s-a născut în anul 1841 în
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
a dorit a fi o modernizare s-a dovedit a fi o deschidere a porților către industrializare și occidentalizare. Perioada numită Tanzimat a fost un alt element reformator determinat de influențele externe, dar și de firmane ale padișahului care vizau occidentalizarea statului otoman sub toate aspectele. pe numele adevărat Ahmet Ali Pașa s-a născut în anul 1841 în Üsküdar. A urmat cursuri de medicină în cadrul facultății "Mekteb-i Tıbbiye", însă nu a terminat această facultate. A intrat după aceea la școala
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
de la acea vreme, apropiindu-se de licențiații faimoaselor școli de la "Barbizon", "Corot" și "Courbet". Șeker Ahmet Pașa a fost primul artist al generației sale ,care prin inovațiile aduse de lucrările sale, ce cuprindeau tablouri animaliere și naturi moarte, a permis occidentalizarea picturii turce. Pictura turcă contemporană are drept exemplu de interpretare a mediului înconjurător operele sale, care la rândul lor au sculptat ,conștiința națională” prin redarea culorii locale, deși Șeker Ahmet Pașa era cunoscut pentru apropierea de natură și respingerea societății
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
reședințe, cum ar fi Aynalıkavak Kasrı au devenit populare. Un canal de apă, o zonă de picnic, s-au stabilit că zona de agrement. Deși perioadă lalelelor s-a încheiat odată cu răscoală Halil, a devenit un model pentru atitudinia de occidentalizare. În timpul anilor 1720-1890 arhitectură otomană a deviat de la principiile de vremurile clasice. Cu moartea lui Ahmedal III-lea, Mahmud a luat scaunul de domnie (1730-1754). Acesta a fost perioadă în care au început să fie construite mochei în stil baroc
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
mai important al acestui timp. Moscheea Nusretiye, Moscheea Ortaköy, Mahmut Tomb, Galata Lodge de Mevlevi Derviches, Palatul Dolmabahçe, Moscheea Dolmabahçe, Çırağan, Palatul Beylerbeyi, Sadullah Pasha Yalı, Kuleli Barracks sunt exemple importante ale acestui stil dezvoltat în paralel cu procesul de occidentalizare. Arhitecții din familia Balyan și frații Fossati au fost cei mai recunoscuți arhitecți ai acestei perioade. Perioadă finală a arhitecturii în Imperiul Otoman, dezvoltate după 1900 și, în special, a fost pusă în aplicare după ce turcii tineri a preluat puterea
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
și a coincis cu dezvoltarea influenței occidentale asupra Imperiului otoman. Gocek argumentează aceasta dezvoltare. Caricaturile politice au acompaniat dominația graduală a politicii, tehnologiei, și economiei Europei în restul lumii. Cei nonoccidentali ,inclusiv Orientul Mijlociu au adoptat această cale pentru a batjocori occidentalizarea lor și să satirizeze conducătorii occidentali. Miturile locale și elementele estetice au fost sintetizate rapid de către aceste interpretări. Arta ,așadar, a fost importată și adaptată necesitaților locale. Ar trebui acest aspect să fie văzut că pe un lucru pozitiv sau
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]