469 matches
-
cu aceștia bani am coperit sv(â)nta mănăstire și am tocmit beciurile În mănăstire și alte ce-au mai trebuit. De acmu Înnainte acesta sat să fie dumisaal(e) păharnicului și giupânésăi dumisaal(e) și cuconilor dire(a)ptă ocină și cumpărătură În véci. Și dirés(e) ce-am avut pre acesta sat, Încă le-am dat la mâna dumisaal(e). Și aceasta tocmală s-au tâmplat denaintea părinților ep(i)scopi, ce mai sus am scris, și Nicolai Buhuș
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inima noastră. Și nu vom pomeni niciodată în veci, cât vom trăi, de vorbele și faptele trecute ci te vom milui și te vom ține la mare cinste și dragoste, deopotrivă cu boierii noștri cei credincioși și cinstiți. Și satele, ocinele tale, toate ți le-am întors. Vino, deci, la noi, îndată ce ne vei face acea slujbă cu care te-am însărcinat”. Am reprodus acest citat mai lung pentru că actul lui Ștefan cel Mare a iscat discuții și pe baza lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest act sunt două afirmații: prima, domnul îl recunoaște pe Mihul ca boier al său și-i iartă greșelile trecute, a doua, îi cere să revină în țară după îndeplinirea slujbei cu care Ștefan îl însărcinase, asigurându-l că toate ocinile (moșiile), pe care boierul le avea în Moldova, i le-a întors, adică i le-a dăruit din nou. Din documentul respectiv nu ne putem da seama cu exactitate care este semnificația afirmației lui Ștefan că nu va „pomeni niciodată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul a încercat să medieze între cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-l convingă pe Ivan al III-lea să-i restituie regelui Alexandru teritoriile cucerite. Ivan a rămas însă neînduplecat. Ceea ce a cucerit, spunea el, făcea parte din Țara Rusească, iar această țară „este de la strămoșii noștri, din vechime, votcina (ocina) noastră”. I s-a mai propus țarului să participe la o acțiune comună de eliberare a Constantinopolului. Țarul a refuzat, el se căsătorise cu o prințesă bizantină și considera Constantinopolul ca o moștenire a sa, moștenire în care alții nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a trimis pe Lucaci în solie la regele Alexandru. Mesajul domnului adresat regelui era simplu: „E vremea să se pună capăt acestei trebi !”. Să-i fie lăsată acea bucată de pământ, „pentru că ea a fost a țării noastre, a Moldovei, ocină din vechime”, și să se întărească legăturile dintre cele două țări. Socotind că Ștefan „nu vrea să aibă respect față de ceea ce se cuvine”, regele nădăjduia că domnul avea să cedeze până la urmă, pentru a păstra prietenia cu regatul polon. Incursiunea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
succint C. C. Giurescu. Ni s-a păstrat documentul în care este precizată împărțirea făcută între cei doi frați. La 1 septembrie 1435, Iliaș îi scria regelui polon că s-a împăcat cu fratele său și i-a dărui acestuia “din ocina noastră, ținutul anume Chelia (Chilia) și cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de fărâmițare feudală, dar ea se datorează domnului, care nu făcea nici o deosebire între moșiile aflate în Polonia și integritate teritorială a Moldovei. Se ajungea la această situație datorită unei mentalități tipic feudale, potrivit căreia țara era considerată ca o ocină, ca o moștenire personală, a cărei soartă depindea de bunul plac al domnului. Așa va proceda și Petru al II-lea. Din septembrie 1442 și până în 1443, s-au păstrat 17 privilegii date numai de Ștefan, care domnea acum singur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său în lupta pentru întărirea autorității domnești. În ceea ce-i privește pe mireni, ne-am fi așteptat ca numai marii boieri să fie beneficiarii daniilor/întăririlor făcute de domn. În 3 septembrie 1454, Ștefan cel Mare îi întărește lui Gostilă ocinile lui drepte 12 sate și o seliște. Este cel mai mare domeniu boieresc menționat în documente între 1457-1467. P. P. Panaitescu vorbea de unitatea domeniului boieresc, așa cum unitare erau marile domenii din apusul Europei. Moșiile lui Gostilă sunt răspândite: șase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primii zece ani din domnia lui Ștefan cel Mare, acesta a fost preocupat de întărirea puterii domnești, dăruind și întărind domeniul bisericesc și micul domeniu boieresc. În perioada amintită, domnul nu face nici o danie vreunui supus al său. Sunt întărite ocinile moștenite, schimburi de moșie sau cumpărarea unei moșii. Sunt 14 privilegii, care întăresc cumpărarea unui domeniu boieresc de patru sate, în șapte cazuri e vorba de cumpărarea unui sat, este întărită cumpărarea a trei jumătăți de sat și cinci seliști
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să plătească cele 60 de ruble de argint. La 13 aprilie 1460, Fârțe Dragoșe poate vinde ocina sa, deoarece “el a dobândit-o din tot dreptul și din toată legea.” La 5 decembrie 1460, se spune în privilegiu “au venit înaintea noastră și a boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Babiș, ginerelui lui Stan Babiș, Luca Cauteș și soției lui, fiica lui Stan Babiș, anume Luna, și fratelui ei Ivanco, fiul lui Babiș, pe doi cai buni “așa de scumpi cât 280 de zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască și nici să nu mai pomenească de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Bun, în 1412, se arată că i-a dăruit unui boier două sate “în țara noastră Moldova” sau ‘i-am dat lui, în pământul nostru, al Moldovei”; iar, într-un document din 1436, se precizează că i-a întărit “ocina lui și drept credincioasa lui vislujenie și i-am dat în țara noastră satele...”. Domeniul domnesc, proprietatea personală. A existat și un domeniu proprietate particulară a lui Ștefan cel Mare, format din mai multe sate, așa cum reiese din mai multe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Bilic din Hârlău, de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți oamenii săraci din satele ce ascultau de acel târg și sunt așezate în hotarul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
grupate în dreapta Siretului, între Roman și Filipești, având curtea la Porcești, în latura de apus a moșiilor. Dintr-un document din 9 martie 1490, aflăm că domnul le întărea lui Petriman și surorii lui, și lui Isac, “a lor drepte ocini", satele anume Porceștii și Brebii și Hociungii, din județul Neamțului. Într-un alt document, din 7 aprilie 1502, este pomenit și satul Arămești, care își schimbă stăpânul. Un alt mare domeniu a fost acela al lui Oană Cupcici, atât de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Bun îl dăruie, la 16 februarie 1424, popii Iuga și fratelui său Stan. În privilegiul din 29 iulie 1428, domnul i-a întărit numai lui Stan, fratele popii Iuga, satele Buciumeni, unde este casa lui și Stănigeni. Satele erau “ocina lui dreaptă” adică sate de moștenire. La 30 aprilie 1431, domnul dăruia popii Iuga satele Miclea de la Bahnă, pe Tutova, și Balan, de la Strâmba, ambele lângă comuna Puiești (jud. Vaslui). La 24 aprilie 1434, îi erau întărite satele Buciumeni, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adevărat creștin”. Este primul și unul dintre puținele documente medievale românești în care un boier este numit prieten. Logofătului îi sunt întărite 14 sate și jumătate. În privilegiu se arată că îi sunt întărite Mihului “satele lui și vislujenia și ocinile drepte pe care le are de la înaintașii noștrii”. Ocină înseamnă moșia de baștină, moștenită de la moși-strămoși, numai că de data aceasta, ocină înseamnă satele cumpărate de Mihul, la 20 iunie 1453. Printre satele care îi sunt întărite lui Mihul se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
medievale românești în care un boier este numit prieten. Logofătului îi sunt întărite 14 sate și jumătate. În privilegiu se arată că îi sunt întărite Mihului “satele lui și vislujenia și ocinile drepte pe care le are de la înaintașii noștrii”. Ocină înseamnă moșia de baștină, moștenită de la moși-strămoși, numai că de data aceasta, ocină înseamnă satele cumpărate de Mihul, la 20 iunie 1453. Printre satele care îi sunt întărite lui Mihul se află și sate obținute mai înainte: Vânători și Gavrilăuți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
14 sate și jumătate. În privilegiu se arată că îi sunt întărite Mihului “satele lui și vislujenia și ocinile drepte pe care le are de la înaintașii noștrii”. Ocină înseamnă moșia de baștină, moștenită de la moși-strămoși, numai că de data aceasta, ocină înseamnă satele cumpărate de Mihul, la 20 iunie 1453. Printre satele care îi sunt întărite lui Mihul se află și sate obținute mai înainte: Vânători și Gavrilăuți. Sunt apoi, trei sate pe Răut obținute acum și un sat mai sus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegii date în această cancelarie. Ca să nu mai amintim că la 2 februarie 1503, Iurie Cupcici dăruia Putnei, la moartea sa, și satul cu curtea și cancelaria bunicului, dacă o fi existat așa ceva, plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea domeniului său. Dar chiar în anul în care începe numărătoarea noastră, la 14 octombrie 1473, are loc un proces în care Petrea, stolnicul lui Ștefan cel Mare, o pârăște pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el. Într-un privilegiu din 16 ianuarie 1495, fiind vorba despre întărirea stăpânirii asupra a trei sate, ne-am aștepta să vedem că este vorba de niște boieri mari, care au un domeniu compact, cu castel în mijlocul lui. Domnul întărește ocinile lor drepte surorilor Niaga și Stana, fetele lui Dragomir Tautul, alcătuite din două sate și jumătate. Cealaltă jumătate, din cel de-al treilea sat, este întărită vărului lor, nimeni altul decât logofătul Tăutu. În același an, 1491, când se dau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste care. La 7 mai 1470, domnul întărea Neamțului dania făcută de “mătușa noastră, Chiajna”, care a dat din ocina sa dreaptă prisaca lui Chiprian de la Botne. Este vorba de reînnoirea unui privilegiu, descriindu-se hotarele prisăcii. La 9 mai 1482, Ștefan cel Mare întărea mânăstirii satele Buzați și Fântârele, pe Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au ascultat de demult de acest sat”, și le dăruia bisericii sale. La 2 octombrie 1468, domnul cumpăra jumătate din satul Maneuți și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12 aprilie 1470, o cădelniță de argint aurit “întruchipare a Ierusalimului ceresc”. La 14 septembrie 1471, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se stabiliseră mulți catolici fugiți din Transilvania, din cauza unor grele obligații pe care aceștia le aveau față de stăpânii lor feudali. La 15 martie 1490, Isaiu de la Răcătău și rudele sale împart ocina lor, anume satele: Gălășești, la gura Răcătăului și mânăstirea, care e la gura Dinețului și cu toate poienile care ascultă de ea, și satele Păncești, Horjești și jumătate din Nănești. În documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]