411 matches
-
de locuri, dintre care 314 la parter (pentru bărbați) și 238 la etaj (pentru femei). Sinagoga Mare din Târgu Mureș a fost construită în stil eclectic. Ea are o turlă centrală mare (cu rozete pe toate laturile sale) și turle octogonale laterale având în vârf Steaua lui David. Intrarea în sinagogă are loc printr-un portic romanic cu trei arcuri separate prin coloane. Deasupra intrării se află o rozetă centrală de inspirație gotică, având la partea sa superioară un text cu
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
circulare. În interior, ferestrele erau situate într-o nișă terminată în arc circular. Domul în formă de bulb stătea pe un tambur cilindric, care se sprijinea el-însuși pe o bază cu 16 fețe, dispusă la rândul ei pe o bază octogonală. Tamburul cilindric era străpuns de 16 ferestre încheiate în arc de cerc. Cupola era formată dintr-un înveliș dublu. Învelișul exterior era din metal și trebuia să fie acoperit cu o decorație metalică, care nu a fost realizată. Deasupra cupolei
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
cărămidă susține acoperișul care, pe o șarpantă din lemn, suportă o învelitoare din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în naos, iar absidele cu vitralii și turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul absidelor ajunge la 9,43 m, iar înălțimea interioară a turlei este
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
laterale mici de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 metri, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de motive populare specifice Văii Bistriței.
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
formă dreptunghiulară, având deasupra sa turnul-clopotniță. Pe laturile de nord și de sud se află câte o fereastră mare. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul are o calotă octogonală rezemată de două grinzi transversale. Naosul este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
a fost tencuită pe exterior. În curtea bisericii se află un turn clopotniță și un praznicar, ambele placate cu scânduri de culoare albastră. Turnul-clopotniță are două etaje; parterul și primul etaj au formă pătrată, iar al doilea etaj are formă octogonală. Acoperișul turnului-clopotniță are trei streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
o cruce cu brațele egale și cu contur remarcat, adâncit. Pe antablament se află pisania. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două ferestre mai mari (0.5x1.25 metri). Deasupra naosului se află o calotă sferică, sprijinită pe un contur octogonal și retrasă în partea de vest. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. El este decroșat cu 0.50 metri față de pereții longitudinali. Fereastra din axul absidei
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
într-un ancadrament dreptunghiular, îngropat și fixat prin cuie de lemn. În peretele proscomidiarului s-a decupat o ferestruică în formă de „X” (0.20x0.33 metri). Altarul are o boltă de forma unei calote sferice sprijinite pe un contur octogonal, bârnele bolții fiind îmbinate în „cheotori”.
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
de 2.70 metri. Are podeaua și plafonul din scânduri și este luminat printr-o fereastră dreptunghiulară simplă, cu gratii de fier. Din pridvor, se urcă printr-o scară în cafas, printr-o ușă. Din cafas se urcă în clopotnița octogonală aflată în una dintre cele trei turle ale bisericii. În clopotniță se află patru clopote, unul dintre ele având inscripționat pe el anul 1806. În pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad. Pronaosul are partea vestică de
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
află patru clopote, unul dintre ele având inscripționat pe el anul 1806. În pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad. Pronaosul are partea vestică de formă poligonală, fiind luminat printr-o fereastră simplă. El are o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre. Între catapeteasmă și absida altarului se află
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre. Între catapeteasmă și absida altarului se află două decroșuri simetrice pe laturile de nord și de sud, unde sunt dispuse proscomidiarul și diaconiconul. Bolta altarului este octogonală, cu laturile inegale. Absida altarului are o formă semipoligonală, cu dimensiunile de 4.70 metri x 4.80 metri. Altarul este luminat printr-o fereastră, aflată în partea de est și având dimensiunile de 1.10 metri x 0.80
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud (0.60x0.70 metri) și o fereastră biforă pe latura de vest (0.95x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă centrală sprijinită pe un contur octogonal. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-au practicat două ferestre de 0.60x0.70 metri, lipsite de elemente decorative. Naosul are o formă dreptunghiulară (4.80x5.80 metri), cu două abside pentagonale
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri), una mai mică în peretele sudic al absidei (0.40x0.50 metri) și o a treia în peretele estic al proscomidiarului (0.30x0.40 metri). Deasupra altarului se află o boltă octogonală.
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
10 metri), având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe.
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
frizei de rotocoale și cărămizi aparente care continuă sub zidăria turnului alipit. În tabloul votiv, biserica este reprezentat cu turnul alipit. Clopotnița formează un pridvor cu arcade în arc frânt, sprijinite prin console de doi stâlpi de piatră de formă octogonală și încoronat cu o boltă cu nervuri fine de piatră cioplită, poleite cu aur. În interiorul pridvorului sunt două bănci de piatră. Deasupra pridvorului se află camera clopotelor, unde se ajunge prin exterior pe o scară mobilă sau prin interior printr-
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă. Deasupra naosului se înalță o turla octogonala, de dimesiuni considerabile, în vârful căreia există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în vârfurile a doua turle false, de dimensiuni foarte mici, aflate în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are plan triconc (formă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
2001.</ref> Între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", în stil moldovenesc, în formă de cruce, fără ornamentații exterioare și cu acoperișul prevăzut cu trei turnuri mari de lemn, cu baza octogonală. Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică de cimitir. În secolul al XIX-lea s-au efectuat o serie de intervenții care au alterat arhitectura monumentului. După transformarea schitului în mănăstire de
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
curtea cimitirului, se află și un turn clopotniță de lemn. este construită în totalitate din bârne groase de stejar, placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Biserica de lemn are formă de navă simplă, cu un mic turn în formă octogonală deasupra naosului. Lungimea sa este de 10 m, iar lățimea de 5 m. Construită pe o coastă de versant, biserica are o diferență de nivel de aproximativ 70-80 cm între cota superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
naos Și altar. Pronaosul este delimitat de naos prin două grupuri de câte doi stâlpi alăturați din lemn, pe care se sprijină un fronton vertical îngust. Tavanele pronaosului și naosului sunt boltite diferit. Deasupra naosului se află o turlă scundă, octogonală, luminată prin patru mici ferestre simetrice, amplasate în cele patru puncte cardinale. Absida altarului are formă poligonală. Biserica se află în prezent în faza de reconstrucție, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă cu unul nou.
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn.
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă mare de formă octogonală, sprijinită pe opt arcuri de
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă mare de formă octogonală, sprijinită pe opt arcuri de lemn de stejar, împodobite cu sculpturi în rozete. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de stejar cioplit, având icoane pictate în ulei în stilul neobizantin, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]