303 matches
-
diametrul obiectivului de 40 de țoli (101,60 cm) de la Observatorul Yerkes, a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Luneta astronomică este alcătuită dintr-un tub închis, numit „tub optic” ce conține sistemul optic (în principal "obiectivul" și "ocularul"), montura și un trepied sau stativ. Un obiectiv este un sistem optic constituit dintr-un ansamblu de lentile optice simple sau compuse ("dublete" sau "triplete") din sticlă organică sau minerală care formează o succesiune de dioptrii sferice, asferice sau plane
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
obiectivului. În cazul în care obiectivul este simplu și puțin gros, focala este sensibil egală cu distanța care separă focarul de centrul obiectivului. Pentru același obiect observat, cu cât focala este mai lungă, cu atât imaginea este mai mare. Un ocular este un sistem optic complementar obiectivului. Este folosit în instrumente optice cum sunt microscoapele sau lunetele și telescoapele, pentru a mări imaginea produsă în planul focal al obiectivului. Un ocular este o lupă perfecționată pentru producerea unei imagini la infinit
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
este mai lungă, cu atât imaginea este mai mare. Un ocular este un sistem optic complementar obiectivului. Este folosit în instrumente optice cum sunt microscoapele sau lunetele și telescoapele, pentru a mări imaginea produsă în planul focal al obiectivului. Un ocular este o lupă perfecționată pentru producerea unei imagini la infinit, adică o imagine clară fără acomodarea ochiului, și cu cât mai puține aberații optice posibile. Obiectivul și ocularul sunt dispuse la câte un capăt al tubului. Tubul poate fi fix
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
telescoapele, pentru a mări imaginea produsă în planul focal al obiectivului. Un ocular este o lupă perfecționată pentru producerea unei imagini la infinit, adică o imagine clară fără acomodarea ochiului, și cu cât mai puține aberații optice posibile. Obiectivul și ocularul sunt dispuse la câte un capăt al tubului. Tubul poate fi fix sau telescopic, cum este cazul ocheanelor folosite în marină. Ocularul, cum indică denumirea sa, este situat în partea dinspre ochiul privitorului, și este de mici dimensiuni. Obiectivul este
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
infinit, adică o imagine clară fără acomodarea ochiului, și cu cât mai puține aberații optice posibile. Obiectivul și ocularul sunt dispuse la câte un capăt al tubului. Tubul poate fi fix sau telescopic, cum este cazul ocheanelor folosite în marină. Ocularul, cum indică denumirea sa, este situat în partea dinspre ochiul privitorului, și este de mici dimensiuni. Obiectivul este situat la celălalt capăt al tubului, și este, în general, de o dimensiuni mai mari decât ocularul. Primele lunete folosite pentru apropiere
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
cazul ocheanelor folosite în marină. Ocularul, cum indică denumirea sa, este situat în partea dinspre ochiul privitorului, și este de mici dimensiuni. Obiectivul este situat la celălalt capăt al tubului, și este, în general, de o dimensiuni mai mari decât ocularul. Primele lunete folosite pentru apropiere, terestre și astronomice, posedau un obiectiv convex și un ocular concav (a se vedea descrierea făcută de Descartes, mai sus) datorat în principiu întâmplării inventării lor. Cele mai recente lunete (a se vedea descrierea de
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
ochiul privitorului, și este de mici dimensiuni. Obiectivul este situat la celălalt capăt al tubului, și este, în general, de o dimensiuni mai mari decât ocularul. Primele lunete folosite pentru apropiere, terestre și astronomice, posedau un obiectiv convex și un ocular concav (a se vedea descrierea făcută de Descartes, mai sus) datorat în principiu întâmplării inventării lor. Cele mai recente lunete (a se vedea descrierea de mai jos) au atât obiectivul cât și ocularul convexe. Cele două sisteme își păstrează fiecare
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
astronomice, posedau un obiectiv convex și un ocular concav (a se vedea descrierea făcută de Descartes, mai sus) datorat în principiu întâmplării inventării lor. Cele mai recente lunete (a se vedea descrierea de mai jos) au atât obiectivul cât și ocularul convexe. Cele două sisteme își păstrează fiecare avantajele. Ocularul concav dă o imagine dreaptă permițând folosirea instrumentului ca lunetă terestră sau marină și o scurtare a „tubului optic” în raport cu focala obiectivului. Asamblarea a două lunete de mici dimensiuni au creat
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
a se vedea descrierea făcută de Descartes, mai sus) datorat în principiu întâmplării inventării lor. Cele mai recente lunete (a se vedea descrierea de mai jos) au atât obiectivul cât și ocularul convexe. Cele două sisteme își păstrează fiecare avantajele. Ocularul concav dă o imagine dreaptă permițând folosirea instrumentului ca lunetă terestră sau marină și o scurtare a „tubului optic” în raport cu focala obiectivului. Asamblarea a două lunete de mici dimensiuni au creat aparatul numit „binoclul lui Galilei” (folosit la teatru, datorită
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
permițând folosirea instrumentului ca lunetă terestră sau marină și o scurtare a „tubului optic” în raport cu focala obiectivului. Asamblarea a două lunete de mici dimensiuni au creat aparatul numit „binoclul lui Galilei” (folosit la teatru, datorită slabelor sale performanțe). În cazul ocularului concav, se obține o răsturnare a imaginii (sus și jos / stânga și dreapta) și o alungire în raport cu lungimea focalei obiectivului. Folosirea instrumentului ca lunetă astronomică nu este deranjată ca urmare a acestor consecințe. Dimpotrivă, folosirea terestră sau marină a impus
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
pentru observații terestre adaptându-i, de exemplu o „prismă Amici”, pentru redresarea imaginii. Se poate construi o lunetă simplă cu două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
adaptându-i, de exemplu o „prismă Amici”, pentru redresarea imaginii. Se poate construi o lunetă simplă cu două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
unghiul sub care se vede imaginea finală a obiectului, prin lunetă, iar formula 3 este unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber. Pentru ușurința observării corpurilor cerești aflate la zenit, se atașează o "oglindă zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
se vede imaginea finală a obiectului, prin lunetă, iar formula 3 este unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber. Pentru ușurința observării corpurilor cerești aflate la zenit, se atașează o "oglindă zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
vede obiectul cu ochiul liber. Pentru ușurința observării corpurilor cerești aflate la zenit, se atașează o "oglindă zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
oglindă zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are distanța focală de 1.000 de
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are distanța focală de 1.000 de milimetri, iar ocularul are
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are distanța focală de 1.000 de milimetri, iar ocularul are distanța focală de 20 de milimetri: 1.000:20=50. Prin urmare, în acest caz, obținem o putere de mărire de 50 de ori. Alt
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are distanța focală de 1.000 de milimetri, iar ocularul are distanța focală de 20 de milimetri: 1.000:20=50. Prin urmare, în acest caz, obținem o putere de mărire de 50 de ori. Alt exemplu: Distanța focală a lunetei este de 1.000 de milimetri, iar ocularul are
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
iar ocularul are distanța focală de 20 de milimetri: 1.000:20=50. Prin urmare, în acest caz, obținem o putere de mărire de 50 de ori. Alt exemplu: Distanța focală a lunetei este de 1.000 de milimetri, iar ocularul are distanța focală de 6 milimetri; 1.000:6=166,66. În acest caz se obține o putere de mărire de circa 167 de ori. În general, puterea de mărire nu trebuie să fie mai mare decât dublul diametrului obiectivului
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
90 mm, puterea maximă de mărire este de 180 de ori. Focalizatorul (în unele lucrări este denumit, ca și în ) este un dispozitiv care permite focalizarea imaginii. La lunetele astronomice, este montat în tubul optic, pe partea opusă a obiectivului. Ocularul se montează în focalizator. Acesta mișcă ocularul înainte și înapoi, cu ajutorul unei roți dințate sau a unei cremaliere.<br> Focalizatorul trebuie să funcționeze lin, fără smucituri. La instrumentele astronomice actuale, focalizatoarele sunt folosite cu oculare având formatul de 1,25
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
de 180 de ori. Focalizatorul (în unele lucrări este denumit, ca și în ) este un dispozitiv care permite focalizarea imaginii. La lunetele astronomice, este montat în tubul optic, pe partea opusă a obiectivului. Ocularul se montează în focalizator. Acesta mișcă ocularul înainte și înapoi, cu ajutorul unei roți dințate sau a unei cremaliere.<br> Focalizatorul trebuie să funcționeze lin, fără smucituri. La instrumentele astronomice actuale, focalizatoarele sunt folosite cu oculare având formatul de 1,25" sau formatul de 2". Luneta astronomică poate
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
pe partea opusă a obiectivului. Ocularul se montează în focalizator. Acesta mișcă ocularul înainte și înapoi, cu ajutorul unei roți dințate sau a unei cremaliere.<br> Focalizatorul trebuie să funcționeze lin, fără smucituri. La instrumentele astronomice actuale, focalizatoarele sunt folosite cu oculare având formatul de 1,25" sau formatul de 2". Luneta astronomică poate fi dotată și cu alte accesorii, în funcție de obiectul ceresc care se dorește să fie observat: filtru solar, filtru lunar, alte filtre colorate. Atenție! Să nu se privească niciodată
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
astronomice. Trepiedele sunt construite, de obicei, din aluminiu sau din oțel, acestea din urmă fiind mai stabile și mai puțin sensibile la vibrații. Trepiedele sunt extensibile, putându-se regla pentru diferite înălțimi. Pe trepied se montează o "tăviță" pentru păstrarea ocularelor și altor accesorii, la îndemână, în timpul observațiilor. Un telescop se diferențiază de o lunetă astronomică : Trebuie notat riscul de confuzie în folosirea și traducerea cuvântului "telescop", îndeosebi în cursul consultării documentațiilor redactate în limba engleză. Într-adevăr, în această limbă
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]