331 matches
-
studiul colorilor, un studiu atât de bogat în priviri adânci. Se-nțelege de sine că condițiunea necesară a acestor studii e totdeuna rațiunea simbolică, pe care trebuie s-o presupunem ca neapărată [pentru cel] care vrea să se destineze acestor ocupațiuni. Arătarea caracteristică a unei personalități se complectează prin ținuta corpului întreg, prin care noi înțelegem fixarea precisă a esteriorul[ui] fizic, devenită habituală prin mișcarea și prin întreaga direcțiune a vieții individului. Precum trăsurile schimbăcioase a feței se pot preface
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lipsi cel căruia talentul firesc îi lipsește. Acuma deși logica generală nu-i poate prescrie nimic puterei de judecată, totuși cu cea transcendentală cazul e cu desăvârșire altul; așa încît se pare că cea din urmă are drept țel al ocupațiunei ei ca prin reguli certe să supuie unei corecturi și [să] asigurea puterea de judecată în uzul ce face inteligența de ea. Căci, pentru a-i da inteligenței o întindere mai mare pe câmpul cunoștinței apriorice pure și în calitate de doctrină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dimpotrivă iar pe cutare meseriaș, care nici profesă, nici cunoaște vo știință, nici se-ndeletnicește, nici cultivă vro artă, ba chiar pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu la latitudinea, ci la înălțimea inteligenței, ca să zic așa, la calitatea generală psicologică a spiritului, atunci vom găsi pe fiece cult lângă cel mai învățat astronom. Filozofia este oarecum rezumatul și formula generală a culturei unei epoce. Astfel și ocupațiunile noastre spirituale întru determinarea spiritului național trebuie, unele, să fie pur[ur]ea concrete, necredule, să nu vadă decât ceea ce văd, să nu creadă decât mijloacelor experienței și-a analizei. Însă niciodată să nu pierdem din vedere că istoria e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numără și Dumitru Frumusanu, Ștefan Bobancu, Iuliu Moisil, L.Arjoceanu care prin crezul profesional au exprimat păreri despre situația învățământului gorjean. D.Frumusanu a arătat că: “profesoratul fiind un apostolat nu poate fi știrbit în demnitatea sa prin nici o altă ocupațiune” Istoria învățămâtului indică nivelul cultural al societății românești într-o anumită etapă istorică iar învățământul gorjean are și el o astfel de menire în problematica învățământului românesc în general. Capitolul II Un început lent, dar sigur... Anul 1848 a marcat
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
temea că femeia îl va subjuga pe bărbat, „dacă n-o să-și dee samă din vreme“. Adică așa, ca el. Strindberg devenise din feminist mysogin. Unul trist - accentuează autorul. Ca să piardă „putința de exaltare sentimentală“, el „s-a dedat esclusiv ocupațiunilor științifice“. Chiar gânduri de călugărie i-au dat târcoale minții. Dar iată că, ajuns la 52 de ani, actrița norvegiană Harriet, „de o frumusețe răpitoare“, îl face „să intoneze din nou imnul dragostei“, „să cerșească o rază ochilor vrăjitori“, îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și literară” (pp. 48-49). Se poate constata fără prea mare greutate preocuparea constantă pentru întemeierea științifică a însuși demersului poetic, dar, mai cu seamă, a prozei jurnalistice, o exigență ce îl singularizează în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul din Geniu pustiu este un alter-ego al scriitorului. În 1874 îi scria lui I. Al. Samurcaș despre „ocupațiunea mea, care-ntotdeauna va rămâne științifică și literară” (Ibid., pag. 53). Atenție! Intâi științifică, apoi literară. Lecturile din varii domenii 40 ale cunoașterii îl pregăteau pentru viața practică, pe când literatura îl propulsa în lumea ideilor, într-o meta-lume, aceea a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și literară” (pp. 48-49). Se poate constata fără prea mare greutate preocuparea constantă pentru întemeierea științifică a însuși demersului poetic, dar, mai cu seamă, a prozei jurnalistice, o exigență ce îl singularizează în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul din Geniu pustiu este un alter-ego al scriitorului. În 1874 îi scria lui I. Al. Samurcaș despre „ocupațiunea mea, care-ntotdeauna va rămâne științifică și literară” (Ibid., pag. 53). Atenție! Intâi științifică, apoi literară. Lecturile din varii domenii 40 ale cunoașterii îl pregăteau pentru viața practică, pe când literatura îl propulsa în lumea ideilor, într-o meta-lume, aceea a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-lea, ceea ce s-a și făcut. Tocmai la epoca aceasta eu eram redactor la ziarul Telegraful. Cu acest prilej, să spun cum am intrat în presă! în toamna anului 1878 am revenit în București. Aveam bacalaureatul și îmi trebuia o ocupațiune ca să pot trăi. Presa, în mod instinctiv, mă atrăgea. Tocmai citesc în Războiul lui Weiss că ziarul caută un traducător de limba franceză. Fiindcă știam mai mult sau mai puțin binișor această limbă, m-am prezentat a doua zi dimineața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
era adevărat. După scandalul din Piața Teatrului a profitat de ocazie spre a mă înlocui. Atunci s-a înființat Societatea capuținiștilor, cu sediul la Cafeul Regal. Ce era Societatea capuținiștilor? Din această Societate făceau parte toți acei studenți lipsiți de ocupațiune, cari n aveau asigurată hrana zilnică. Și eu, ca unul care din iulie 1884 și până în februarie 1885, când a apărut ziarul Drepturile omului, n-am avut slujbă - eram de drept membru al acestei Societăți. Președinte al acestei instituții a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
1866, Monitorul. Jurnal oficial al României, nr. 142, vineri 1/13 iuliu 1866, p. 637-638. protocoalele congresului de la berlin (fragmente) protocolul nr. 5 Ședința din 24 (12) iunie 1878 [...] Președintele începe citirea Articolului VIII. La al 2-lea aliniat relativ la ocupațiunea rusă, primul plenipotențiar al Austro-Ungariei citește amendamentul următor: „[...] Situațiunea României formează și ea obiectul serioaselor noastre preocupări. În articolul ce este în cestie se stipulează pentru trupele imperiale ruse, cu scopul de a le asigura comunicațiunile, dreptul de trecere prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
citește amendamentul următor: „[...] Situațiunea României formează și ea obiectul serioaselor noastre preocupări. În articolul ce este în cestie se stipulează pentru trupele imperiale ruse, cu scopul de a le asigura comunicațiunile, dreptul de trecere prin acel principat pe cât va dura ocupațiunea. ă durata ocupațiunii ar rămânea îndeplinită, sau dacă s-ar prelungi până la doi ani, acest principat s-ar crede lipsit de bucurarea independenței sale recunoscută de Europa și ar suferi ca de o suspendare și o limitare a drepturilor sale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Situațiunea României formează și ea obiectul serioaselor noastre preocupări. În articolul ce este în cestie se stipulează pentru trupele imperiale ruse, cu scopul de a le asigura comunicațiunile, dreptul de trecere prin acel principat pe cât va dura ocupațiunea. ă durata ocupațiunii ar rămânea îndeplinită, sau dacă s-ar prelungi până la doi ani, acest principat s-ar crede lipsit de bucurarea independenței sale recunoscută de Europa și ar suferi ca de o suspendare și o limitare a drepturilor sale. Guvernul Imperial și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în mod simțitor de propunerea făcută de către comitele Andrássy. D. Waddington menține opiniunea dezvoltată de comitele de Saint-Vallier, adică evacuațiunea graduală. Este o distincțiune de stabilit între Rumelia și Bulgaria și comitele Șuvaloff a recunoscut însuși că o prelungire de ocupațiune s ar înțelege mai dificil pentru cea dintâi decât pentru cea de a doua. Excelența-Sa adaugă că, Varna rămânând Bulgariei, trupele rusești vor găsi în acest loc înlesniri speciale pentru evacuare; ar fi încă prea de dorit ca Rusia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
rusești vor găsi în acest loc înlesniri speciale pentru evacuare; ar fi încă prea de dorit ca Rusia, adoptând, pe cât posibil, această cale să poată scuti pe România de trecerea pe teritoriul său a unei mare părți a armatei de ocupațiune. D. Waddington crede dar de datoria sa a menține șase luni pentru Rumelia, nouă luni pentru Bulgaria, un an pentru România. Comitele Șuvaloff declară că nu poate să primească această combinare care trece peste împuternicirea ce are. Președintele arată că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Ea ține minte, în fine, că la 1812 a pierdut în folosul Rusiei jumătate din Moldova, adică Basarabia din Prut până la Nistru. II Cerem ca pământurile României să nu fie supuse la un drept de trecere, pe cât timp va ține ocupațiunea armatelor ruse în Bulgaria. Și într adevăr, Dunărea și Marea prezintă acestor armate cele mai înlesnite și cele mai puțin costătoare căi de transport și de comunicațiune. După atâtea încercări, România are trebuință de un repaos absolut ca să-și îndrepte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dorință a sa colegilor săi din Rusia; Excelența-Sa întreabă dacă nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar fi vorba numai de a alege calea pe mare mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
-și recăpăta liniștea de care ea încearcă mare nevoie spre a-și restabili puterile, ea s ar vedea pe mult timp încă turburată prin trecerea oștirilor străine, ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e a zice că independența ei se află scrisă în tractat; dară cu fruntariele de la Dunărea-de Jos și de la Mare mai puțin, apoi încă și osândit la o încălcare prelungită, în fapt principatul nostru n-ar mai fi nici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
existenței își risipește în jurul ei substanța, o amestecă cu inerția relativă a lucrurilor ambiante. Conacul pacinic, cu dimensiuni și proporții aparent imobile petrecea azi în trupul său, totuși sensibil, drama vieții laolaltă cu ființele pe care le încorpora. Cu aceste ocupațiuni neprevăzute, trecerea zilei la țară fusese și mai repede și mai înceată ca în alte împrejurări banale, din pricina impresiilor care, elastice, de la faptele și lucrurile imediate, se întindeau departe înaintea și înapoia lor. Cea care tresări întîi, cea care zări
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bine timpul. Nimic inopinat. O zi anume pe săptămână pentru audiții muzicale. O seară pentru dineuri obligatorii. Una pentru mesele de familie și o altă zi pentru a răspunde obligațiilor în afară. în felul ăsta rămâne destul timp pentru celelalte ocupațiuni. Pentru ele două însă, Elena, foarte amabilă, se declară acasă orișicând. Dar ce corvadă sistematică, un astfel de trai! Veni iarăși vorba de copil. Hrana, aerul, recrearea erau distribuite cu porția. Proiectele ei materne erau numeroase și foarte anticipate. Se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Bălăceanu își amintea că, la scurtă vreme după ivirea molimei, o spaimă paralizantă a cuprins întreaga populație: "Terorismul [teroarea, groaza] ajunsese la culme, mai cu osebire [printre] sexul feminin; toți nu mai știau ce să facă, părăsind orice soi de ocupațiune". O consecință neașteptată și cu aspect cumva pozitiv a panicii a fost docilitatea manifestată curent față de organele administrative și sanitare care dirijau campania antiepidemică: "Toți, mic și mare, se grămădeau împrejurul nostru, ascultau, cu religiozitate toate povățuirile ce le dădeam
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la București conferința diplomatică menită să pună capăt războiului balcanic. Dar în Bulgaria, trupele noastre se și întîlniseră cu holera, căreia, într-o primă etapă, cu greu i-au făcut față. Într-o comunicare despre Holera în armata română de ocupațiune și în țară, prezentată la ședința Academiei din 1 noiembrie 1913, profesorul Victor Babeș preciza că cele dintâi cazuri de holeră s-au ivit în formațiile noastre la Fernandovo, unde soldații români au venit în contact cu populația infectată, iar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
scoate nici chiria. Una din ele, aceea pe care am întâlnit-o noi, a încercat să lucreze acasă: o nouă luptă fără de izbândă, căci nu găsește atâta de lucru ca să-și poată scoate existența. În momentul acesta ea caută o ocupațiune, orice, numai să poată trăi. Iată, pe scurt, istoria unei absolvente a școlilor noastre profesionale - și cam aceeași e aproape a tuturor profesionistelor. La asta doamnele din societatea de binefacere nu s-au gândit. Am căutat noi să ne dăm
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]