KorAP: Find »[drukola/base=ocurență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...24 >

590 matches

Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802

internă pentru cadrele medii) Analiza de fond pe care o face nu numai Dancu, dar și alți sociologi privește condițiile în care PSD poate să crească dincolo de scorul nostru de 30%, pentru a putea câștiga în alegeri. (22) Numărul de ocurențe înregistrate indică o preferință pentru varianta nu numai..., ci (și), fără ca distanța între frecvențe să fie foarte mare (vezi Tabelul 3: compară coloanele 2 și 3). 2.1.2. În ce privește primul component al structurii corelative se pot observa două fenomene

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
sub forma [nu + verb + numai]. 2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de tipul (afirmativ/negativ) al celor două predicate aflate în raport gramatical de coordonare. Astfel, dacă relația se stabilește între un predicat negativ și unul afirmativ se utilizează - de regulă

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
atitudine ce variază între simpatie și susținere deschisă față de ideile și miturile acestuia (22). 2.1.3.2. Ambele variante ale structurii corelative permit omiterea adverbului inclusiv, deși fenomenul nu este frecvent. În corpusul cercetat am înregistrat doar 61 de ocurențe fără intensivul și sau fără un modalizator. Dintre acestea 24 sunt structuri de tipul nu numai..., ci și 37, structuri de tipul nu numai..., dar. De remarcat și faptul că 26 dintre construcțiile cu al doilea component realizat ca dar

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
românesc) Adolescenții îndrăgostiți, dar nu numai ei√ ci și alții, sunt așteptați diseară în Cristal Glam Club de la ora 20.00 (EZ). Între cele două tipuri de structuri eliptice nu există diferențe de frecvență. Materialul investigat a oferit 26 de ocurențe pentru primul tip și 29 de ocurențe pentru cel de-al doilea 18. 2.2. Structura corelativă nu doar..., ci/dar și În limba română actuală raportul semantic cumulativ se exprimă și prin perechea corelativă nu doar..., ci/dar și

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
ci și alții, sunt așteptați diseară în Cristal Glam Club de la ora 20.00 (EZ). Între cele două tipuri de structuri eliptice nu există diferențe de frecvență. Materialul investigat a oferit 26 de ocurențe pentru primul tip și 29 de ocurențe pentru cel de-al doilea 18. 2.2. Structura corelativă nu doar..., ci/dar și În limba română actuală raportul semantic cumulativ se exprimă și prin perechea corelativă nu doar..., ci/dar și, structură configurată (formal și semantic) la fel

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
2.1. Diferența constă în faptul că respingerea/contrazicerea exclusivității se redă la nivelul primului component cu ajutorul adverbului doar care, în acest context, exprimă restricția. (Vezi Dinică, în acest volum, p. ) Totuși, așa cum se poate constata prin ilustrarea numărului de ocurențe înregistrate, structura nu doar..., ci/dar și este mai puțin folosită (vezi Tabelul 3: compară coloanele 1 cu 4). Luând în considerare datele oferite de corpusul cercetat, remarcăm faptul că, spre deosebire de perechea corelativă nu numai..., ci (și) dar (și), structura

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
2.2.1. Primul component al structurii se realizează ca nu doar că dacă sunt relaționate două predicate ale enunțării (vezi supra, 2.1.2.1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă" atât un predicat afirmativ cu unul negativ, cât

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare privilegiată (mai ales, mai cu seamă), modalizatori de ierarhizare (în primul rând). Nu au fost înregistrate ocurențe ale modalizatorilor opoziționali de tipul dimpotrivă, din contra. (Compară cu situația descrisă la 2.1.3.1). Or, paradoxul este că Mozart e superior nu doar ca artist, cum am spus, ci chiar după criteriile etico-politice ale lui Wagner (22

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
în curând (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc). 2.2.3.2. De cele mai multe ori însă al doilea component al structurii corelative este realizat numai prin formantul conector (compară 2.1.3.2.). Mai frecventă este structura nu doar..., ci (36 de ocurențe). Nu România și-a alipit Transilvania, ci Transilvania s-a unit cu România, întregind nu doar geografia și bogățiile statului român, ci întregindu-i istoria cu o vocație a dăruirii, neobișnuită (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Erau fără-ndoială nu

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
altă lume, ci aproape din altă specie (M. Cărtărescu, Orbitor) In termeni de imagine, filmul e de-a dreptul luxos: "realitatea" și "basmul" au nu doar culori, ci lumini diferite ("Cotidianul"). Varianta nu doar..., dar este mai slab reprezentată: 6 ocurențe, dintre care 3 apar în structuri cu expletivul că (vezi 2.2.2.1). Imoralitatea nu e doar consecința unui caracter slab, dar, adesea, și aceea a unei minți leneșe sau șubrede (A. Pleșu, Minima moralia) Cu adevărat interesanți din

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
mai este doar o problemă de politică internă√ ci mult mai mult (AS). Cele două tipare se regăsesc chiar în proporții similare. Cu informația componentului secund exprimată prin extensie în imediata vecinătate a lui nu doar... au fost îregistate 17 ocurențe, față de 12 ocurențe cu elipsă totală 19. 3. CORELATIVE ADVERBIALE FRASTICE CU DISTRIBUȚIE LIMITATĂ Adverbul totuși este considerat de gramaticile curente un corelativ specializat pentru marcarea raportului sintactico-semantic concesiv, fiind al doilea component în structura deși /chiar dacă/cu toate că... totuși. Deși

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
o problemă de politică internă√ ci mult mai mult (AS). Cele două tipare se regăsesc chiar în proporții similare. Cu informația componentului secund exprimată prin extensie în imediata vecinătate a lui nu doar... au fost îregistate 17 ocurențe, față de 12 ocurențe cu elipsă totală 19. 3. CORELATIVE ADVERBIALE FRASTICE CU DISTRIBUȚIE LIMITATĂ Adverbul totuși este considerat de gramaticile curente un corelativ specializat pentru marcarea raportului sintactico-semantic concesiv, fiind al doilea component în structura deși /chiar dacă/cu toate că... totuși. Deși nu am pierdut

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
63 69 1 36 1 3 0 EZ 73 183 2 57 2 12 0 Adevărul 24 46 2 17 0 6 1 Capital 22 45 1 29 0 6 0 Cotidianul 56 150 1 70 1 7 0 TOTAL OCURENȚE 581 762 28 301 5 37 1 În ipostază de corelativ frastic totuși apare mai degrabă în structuri cu propoziții concesive relative sau conjuncționale având ca prim termen un conector nespecific (cf. GALR II: 594-595). Oricum ar fi, pe adresa

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
prin inserarea altor unități lexicale în componentul secund al perechii: pe de o parte..., pe de alta, pe de o parte..., de cealaltă parte. Tabelul de mai jos ilustrează atât variantele construcției, cât și frecvența folosirii lor (prin numărul de ocurențe). Tabelul 5 1 2 3 4 5 6 AUTORI / TIPURI DE TEXTE pe de o parte pe de altă parte pe de alta de cealaltă parte pe de o parte (fără corelativ) pe de altă parte (fără corelativ) Tx A

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
2 Tx P Revista 22 25 32 12 0 0 18 EZ 2 29 1 1 0 29 Adevărul 7 5 1 0 0 8 Capital 12 17 1 0 1 7 Cotidianul 6 59 1 0 0 54 TOTAL OCURENȚE 146 308 51 4 6 210 4.1.1. Pe de o parte... pe de alta este o structură care apare în toate tipurile de texte (vezi Tabelul 5: coloana 3). O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
parte..., pe de altă parte/pe de alta/de cealaltă parte apar fără perechea lor24. Tabelul 5 ilustrează atât variantele formale ale construcției, cât și frecvența "ruperii" structurii corelative (vezi Tabelul 5: coloanele 5 și 6). 4.3.1. În ce privește ocurența fără perechea corelativă se remarcă faptul că primul component (pe de o parte) apare "desprins" din structură extrem de rar, fenomenul fiind, probabil, o caracteristică a stilului individual (vezi Tabelul 5: coloana 5). Chiar și în această situație, pe de o

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
rezista prin cultură dă seama, într-un fel, de toată drama țărilor din est. El explică, pe de altă parte, ceea ce se întâmplă acum în aceste țări sau, în orice caz, ceea ce se întâmplă în România (G. Liiceanu, Despre limită). Ocurența lui pe de altă parte "desprins" din structura corelativă antrenează însă alteori modificări semantico-pragmatice. Astfel, se observă tendința de "golire" a sensului, pe de altă parte devenind un conector trasfrastic cu rolul pragmatic de trecere la altă idee sau de

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
praxiologice frecvențele sunt foarte apropiate, iar curbele de apariție sunt similare. În cazul textelor artistice preferința pentru una dintre cele două structuri pare a fi o caracteristică a stilului individual. Totuși, la o analiză mai atentă se poate constata că ocurența structurilor este dirijată mai ales de tipul de text. Fenomenul este evident în situațiile în care texte de tip diferit sunt scrise de același autor. Astfel, pe când Andrei Pleșu folosește în proporție apropiată cele două structuri corelative în textele artistice

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744

istorice; în contextul cercetării istorice, este deosebit de important ca investigatorul să specifice nu doar sensul unui concept, ci și contextul în care acesta a fost vehiculat. În raport cu perioade și spații geografice diferite, un anumit concept poate fi înțeles diferit. -Co ocurența unor evenimente sau fenomene nu conduce în mod necesar la relații de tip cauzal. Ca și în alte tipuri de cercetare, trebuie evitată capcana interpretărilor de tip cauzal: dacă două evenimente sau fenomene se asociază într-un anumit context, între

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4. În examinarea fenomenelor de care ne ocupăm vor intra în discuție o serie de trăsături constitutive și/sau funcționale

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Robert Schuman pentru economie primară, drept sau științe politice, dar și jurnalism, pe o perioadă de cinci luni și al căror deadline este 1 februarie 2008 ("Cotidianul", 19.XII.2007). 5.2.2.5. Se poate observa, din profuziunea de ocurențe prezentate, că dar și conectează intrapropozițional, constituenți nonpropoziționali; utilizarea interpropozițională e rarisimă și impune o adaptare formală: predicatul propoziției introduse se interpune obligatoriu între dar și și - ca în: (34) În ultimii ani, interesul românilor față de medicamentele care se dau

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc (7) Dacă chiar vrea, se străduiește și are noroc, s-ar putea să reușească. 2.3. Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
sau imaginar ("Good news, no news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II: 767−777; Stati (1990). 2 Utilizăm distincția tip/ocurență (engl. type/token) în accepția sa consacrată: un element-tip este o entitate lingvistică privită drept componentă a codului (fie ea unitate ori construcție), purtătoare a unei virtualități de utilizare determinată de proprietățile sale definitorii; un element-ocurență este o unitate

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

a distanței ironice. În cele ce urmează, ne propunem să urmărim funcționarea operatorului alde în limbajul presei și în comunicarea prin internet, comparând-o cu cea din descrierile mai vechi sau ale utilizărilor dialectale. Tendințele actuale vor fi ilustrate prin ocurențe identificate în corpusul de bază al studiilor de dinamică reunite în acest volum (CLRA, care nu a furnizat însă decât foarte puține exemple), în colecțiile on-line ale unor cotidiene naționale și locale 2 și de un număr de exemple din

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]