KorAP: Find »[drukola/base=ocurență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...24 >

582 matches

Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791

dictaturii franchiste în 1974. 16 Au fost avute în vedere toate formele flexionare și situațiile în care nehotărâtele (pronume și adjective) apar în diverse expresii de tipul: pentru puțin, de toată jena, multă baftă etc. 17 Nu au fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792

adverbelor restrictive, unitățile numai și doar sunt sinonime atât la nivel semantic, cât și în privința tipurilor de structuri sintactice în care se încadrează. În dinamica acestor elemente nu apar modificări importante, dar în limba actuală se poate urmări raportul dintre ocurențele lor pentru a identifica o anumită preferință în uz sau chiar tendința spre o specializare semantică. În cele ce urmează, vom urmări, pe baza datelor statistice, concurența dintre numai și doar în diferite stiluri ale limbii, vom inventaria contextele sintactice

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
numai, se explică prin faptul că, fiind ușor desuet, e mai puțin obișnuit, și, ca atare, e simțit ca "mai elegant", "mai îngrijit". Extinderea lui doar corespunde deci tendinței cultiste destul de pronunțate în limba actuală." vom urmări statistic raportul dintre ocurențele unităților numai și doar așa cum rezultă din analiza textelor 1 cuprinse în CLRA. Tabelul 1. Concurența unităților numai și doar După cum se poate observa din graficul anterior, în stilul academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
dintre ocurențele unităților numai și doar așa cum rezultă din analiza textelor 1 cuprinse în CLRA. Tabelul 1. Concurența unităților numai și doar După cum se poate observa din graficul anterior, în stilul academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui numai față de sinonimul său doar. În stilul jurnalistic, situația este complet diferită, doar fiind de departe preferat. În corpusurile orale, cele două elemente sunt aproape egale ca număr de ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui numai față de sinonimul său doar. În stilul jurnalistic, situația este complet diferită, doar fiind de departe preferat. În corpusurile orale, cele două elemente sunt aproape egale ca număr de ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage concluzia că în stilurile "conservatoare", care adoptă mai greu inovațiile lingvistice, cum sunt stilul științific și cel juridic-administrativ, numai este unitatea principală, pentru care doar constituie un sinonim. În stilul beletristic

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ce să faci (IVLRA)). Valoarea pragmatică asociată în general cu această citire este "mai puțin decât se aștepta, se poate mai mult". 2.2. Deși cele două unități sunt sinonime în limba română, fiind substituibile în majoritatea contextelor 6, urmărind ocurențele lor în limba română actuală am putut observa o specializare a lor pentru redarea nuanțelor semantice prezentate mai sus. 2.2.1. Numai este mai frecvent utilizat cu sensul "exclusiv": Un păr numai inele și o față de actor de roluri

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ușor accesibil). 2.3. Pentru a verifica observația de la 2.2, referitoare la o anumită specializare a celor două unități pentru redarea unor nuanțe semantice, am selectat câteva contexte în care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
la o anumită specializare a celor două unități pentru redarea unor nuanțe semantice, am selectat câteva contexte în care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
redarea unor nuanțe semantice, am selectat câteva contexte în care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308

gândiri care urmărește să acceadă la esențe. De aceea pentru Platon, mitul nu ține de imaginar (înțeles în calitate de construct ficțional), ci de imaginal (definit drept construct ontologic). Textele platoniciene justifică această apreciere în condițiile în care ele conțin în diverse ocurențe argumente potrivit cărora la intelect participă și facultățile de cunoaștere ale sufletului irațional. Mitul este locul unde Ființa devine accesibilă ca „acțiune”. Platon se servește de imaginea mitică pentru a descoperi (conform expresiei lui Michel Foucault) un interstițiu între „privirea

[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434

în stabilirea unor criterii care să permită configurarea unei matrici informaționale relevante pentru conduita artistică a unei comunități motivate să instrumentalizeze artele vizuale în vederea reconstruirii unei realități. Există, bineînțeles, și poziții de genul celor care susțin că imaginile înțelese ca ocurențe și nu ca evenimente, drept cazuri, și nu procese ar fi, de fapt, un cod foarte vechi menit să ofere receptorilor un fel de introducere într-un tip de comportament necesar într-o lume văzută ca o scenă și, în raport cu

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588

Îndeosebi ca antroponim: „anume Frâncu”, la 1468, „Frâncul cu fiii săi”, În 1504, „popa Frâncul”, În 1505. Cu sensul de etnonim Îl definește Miron Costin XE "Costin" (aprox. 1675): „Gaspar-vodă era italian, adecă frânc”. Ținând cont, probabil, și de aceste ocurențe cărturărești, de cancelarie, dicționarele Îl derivă fie de la greco-bizantinul φράγκoς, fie din paleoslavul „frang”. Onomastica Îl arată răspândit În tot spațiul lingvistic românesc, cu o frecvență notabilă În Ardeal. Atrage atenția situația moților, la care „Frâncu” este un nume foarte

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte specii folclorice. Tipurile de subiecte narative În care apare frâncul sunt destul de bine reprezentate cantitativ prin variante, Înregistrate pe Întreg spațiul românesc. Predomină ocurența lor sudică, datorată prezenței mai marcate În zonă a poeziei epice, dar, În parte, și unei activități de culegere mai intensă aici pentru speciile pe care le discutăm. În același timp, faptul trebuie pus În relație și cu originea geografică

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
sunt suficient de grăitoare. O primă temă care se detașează cu claritate din această corespondență este cea a identității de idealuri și comunității de interese. În 24 de scrisori, În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
să nu releve doar aspectul cantitativ, al frecvenței, ci și cel calitativ, al diversității tematice. În acest sens, am calculat pentru fiecare an un indice de diversitate, ca produs Între numărul temelor prezente Într-un an și numărul total al ocurențelor temelor respective. În al treilea rând, ținând cont de particularitățile unei prese cenzurate, lipsită de transparență, am consemnat aparte cazurile (puține la număr, de altfel) În care problematica irlandeză este folosită ca termen de referință pentru o aluzie directă la

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
din Irlanda, chestiune extrem de relevantă la acea dată pentru Transilvania, unde se punea În termeni asemănători (În Ardeal, românii ortodocși din unitățile administrative controlate de sași erau cei care plăteau dijma respectivă Bisericii Luterane). Ea figurează În 1838 În șase ocurențe (cea mai ridicată frecvență a temei pe Întregul interval), fără Îndoială ca un ecou aluziv la memoriul din 1837 al episcopului Moga, care conținea atari revendicări ale românilor de pe Pământul Crăiesc și era discutat În 1838, În Dietă. În sfârșit

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
al cărei indice coboară de la 1,6 (În 1838), la 0,6 (În anul următor) și la 1,2 (În 1840). Numărul temelor nu se modifică prea mult (șase, respectiv nouă, față de opt În 1838); scade Însă numărul total al ocurențelor acestora (11, respectiv 14, față de 21 În 1838). Semnificația acestor valori cifrice joase ține, pe de o parte, de conjunctura relativ stagnantă a evoluțiilor politice irlandeze, ca și a reflectării lor publicistice, iar pe de altă parte, de un factor

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]