5,630 matches
-
roman marquezian ca pe însăși filozofia modernă a singurătății genetic umane, voi cita din finalul său relevant, poate pentru închiderea cercului nimbus al poeziilor lecturate: „Dar înainte de a ajunge la versul final, înțelesese că nu va mai ieși niciodată din odaia aceea, căci stătea scris că acea cetate a oglinzilor (sau mirajelor) va fi ștersă de vânt și alungată din memoria oamenilor (...) și că tot ce vedea scris acolo era dintotdeauna și avea să rămână pe vecie de nerepetat, căci semințiilor
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
Udroiu unde aveau închiriată o cameră încăpătoare cu o fereastră mare în trei canate cu cercevele duble. Soba era din teracotă, se încălzea repede și se ardeau lemne puține. Patul era larg putând să doarmă în el două persoane. În odaie mai aveau o masă înaltă cu patru scaune, un lavoar și un șifonier care avea pe una din uși o oglindă ovală de cristal. În afară de chirie, pentru cele două fete, părinții mai trebuiau să aducă alimente și lemne de foc
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496892152.html [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
și banii luați pe ea, cu timpul s-au împuținat fiindcă erau cheltuieli multe. Ea cu fiică-sa, o fată frumoasă și colegă de liceu cu Ioana, născută cu handicap la un picior, ajunseseră să trăiască din închirierea a trei odăi ale casei cu cinci camere, arătoasă cândva, dar acum prea mare pentru posibilitățile gazdei de a o întreține. Nicolae a fost dus de bunică-su la Școala Normală de la Turnu Severin cu cabrioleta. Pentru băiat treaba era simplă. Primea totul
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496892152.html [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului că seara adună urma poveștilor rotunde. Revin cu aceleași tropote, timpul nereușind să-i domolească scânteile nici după zile, luni... Erau așa albe încât și acum intră cu năvală în odaie... Aș putea să-i ating sariul încă fierbinte, pentru încă o clipă iar și iar. Inspir... Aceleași tropote aprind pădurile, de parcă regele Solomon, și-ar petrece sabia peste râsul lor peste curajul de a mai face un pas, de a
NU ESTE NIMENI DE VINĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Nu_este_nimeni_de_vina_maria_ileana_belean_1332449371.html [Corola-blog/BlogPost/364912_a_366241]
-
bunului Aron Pumnul. După cum se știe, Mihai nu trăia în casa cea mare, unde-și ducea traiul învățătorul și care s-a păstrat, ci alături, mai în stânga, într-o căsuță mai mică, în care Pumnul ținea renumita bibliotecă, iar în odăile libere - și elevi în gazdă. Această căsuță nu s-a mai păstrat, oricum Eminescu, fiind cel mai iubit elev al lui Pumnul, intra adesea și în odăile lui pentru a primi un sfat sau a da o mână de ajutor
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
într-o căsuță mai mică, în care Pumnul ținea renumita bibliotecă, iar în odăile libere - și elevi în gazdă. Această căsuță nu s-a mai păstrat, oricum Eminescu, fiind cel mai iubit elev al lui Pumnul, intra adesea și în odăile lui pentru a primi un sfat sau a da o mână de ajutor profesorului chinuit de boală. Așa că aceste încăperi, uși și ferestre, la care venim câte odată toamna târziu, mânați de frunzele îngălbenite și mai ales de dragostea pentru
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
o fi scris în liniște și taină. 27. Casa Aglaei Drogli, postbelic. 28. Residenzgasse, anul 1905. 29. Biserica evanghelică (1847-1849). La Cernăuți a trăit și sora poetului Aglaia, fiind măritată la 1871 cu profesorul Ion Drogli, care împreună închiriau câteva odăi la parter în spațioasa casă a lui Constantin Isopescu-Grecul de pe fosta str. a Reședinței, chiar vizavi de Reședință mitropolitană (azi str. Universității, colț cu str. Koțiubinski). În vizetele sale de mai târziu la Cernăuți Eminescu întotdeauna se oprea și la
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului La scăldat (din volumul "Bucovina - plai de basm si dor") Cât timp a ținut furtuna de-aseară, Motocel, pisoiul, era de nevăzut, fiind ascuns undeva bine în partea cea mai obscură din odaie, adânc sub pat, în dosul unor ghete ale bunicului. Acum, dimineața, ieși șovăielnic de sub pat, uitându-se cu teamă în toate părțile. Când se lămuri că liniștea revenise în casă și-n afară, începu să umble prin odaie, scoțând primul
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
obscură din odaie, adânc sub pat, în dosul unor ghete ale bunicului. Acum, dimineața, ieși șovăielnic de sub pat, uitându-se cu teamă în toate părțile. Când se lămuri că liniștea revenise în casă și-n afară, începu să umble prin odaie, scoțând primul mieunat. Apoi repetă mieunatul lui subțire cu mai multă convingere. Îi era foame. Știa că bunica va veni de undeva să-i pună lăptic în străchinuța din tindă. Trezirea asta înainte de vreme a pisoiului avu ca rezultat trezirea
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
pisoiului avu ca rezultat trezirea lui Ionuț, care, liniștit cu greu în urma furtunii de-aseară, dormise neîntors până dimineața și nici acum nu s-ar fi sculat, dacă nu l-ar fi trezit Motocel cu mieunatul lui. Bunica, intrând în odaie, văzu că cei doi sunt sleiți de foame și se grăbi să le pună ceva de mâncare, unuia pe masă, celuilalt în tindă. Bunicul era deja trezit demult și ieșise în livada cu fân, să vadă cum ar putea drege
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
masă? Că seara, când te bagi în pat, Nu plângi ca înainte... Și simți și tu că ai bărbat În brațe să te-alinte? Că nu mai drămuiești în gând O ultimă lețcaie, În neputința ta plângând Prin colțuri de odaie? Că spaima, câtă-ai îndurat, Și grija pentru pâine Din inimă ți-au tot mușcat Scurtând prea scurtul mâine? Că nouă, trup din trupul tău, Copii bătuți de soarte, De rău fugim la și mai rău Și viața ne desparte
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1454481954.html [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
din interese, Acestea sunt tot mai meschine, În goana după aur și mirese Ei nu vin aici să se închine! Prietenii cu care-am stat la masă Ne sunt dușmani învederați acum, Întotdeauna i-am primit în casă, Acolo, în odaia dinspre drum... Le-am dat să bea din doniți apă rece Și din butoaie vinul rubiniu, Unii nici nu au mai vrut să plece, Cine sunt, atât de bine-i știu! Le-am tolerat mizeriile toate, Călcându-ne-n picioare
GEOGRAFIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1440051325.html [Corola-blog/BlogPost/373405_a_374734]
-
trag linie ? Nu, acum doar încep să depăn dorul ! Acum la 72 de ani, dor de mamă ? Nu pot înțelege ! Ce mister plutește , misterul ce încearcă să ascundă ce este la vedere, viața și moartea ? E aici, lângă mine, în odaie, ea, mama . Îi simt prezența. Undeva într-o cutie păstrez o șuviță din părul ei. Poate de aceea, îmi zic! Poate de aceea îi simt prezența! Arunc privirea spre bibliotecă, acolo frumos înrămat portretul ei, a dragei mele. Și îmi
MAMA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1455720581.html [Corola-blog/BlogPost/383256_a_384585]
-
vară-sa nu se dădu la o parte decât după minute bune... Nu-i acordă nici răgazul unui salut, că se și năpusti cu un rechizitoriu aproape strigat asupră-i. Mira n-o luă în seamă, ci se strecură în odaia Marietei. Mare-i fu uimirea când o găsi pe aceasta așezată pe marginea patului, făcându-i semn să închidă ușa. Se execută pe dată. Dădu să rostească ceva, dar ușa camerei fu dată de perete și Mira-Mică intră ca o
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1453012793.html [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
scena de sfârșit? RUGĂCIUNEA UNUI COPAC Un copac cu ramuri brune Și cu semne lungi pe trunchi Murmură o rugăciune Și smerit, cade-n genunchi. Fă-mă Doamne, de mă taie, Casă pentru un sărac Fă-mă pat într-o odaie Și-nvelește-mă cu sac. Fă-mă Doamne foi de carte Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Verișorilor mei Ioana și Victor Dobre, din comuna Pecineaga - jud. Constanța. Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Dialogau să nu-i prindă plictisul Nu mai duce degetul la gură Că mie îmi urlă liniștea în cap Îmi umblă hergheliile la trap De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de gât Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_zi_ceva.html [Corola-blog/BlogPost/352157_a_353486]
-
27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt,poate, o minune, cum îmi zice sufletul, poezie, minunea cerului vărsată printr-un dar. M-am descleștat de sine, de hotar și am călcat pe trupul îngânărilor de dor, le-am azvârlit dincolo de odaia clarobscură ca într-un han în care se-ntâlnesc alunecări parfumate în beția nopții, pe panta tăcerii, pe panta durerii, pe panta plăcerii, pe panta pantelor, în organul luminii. Și poate că strălucesc din adânc prin cuvântul alee, cuvântul plimbat
FEREASTRA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1459107548.html [Corola-blog/BlogPost/384656_a_385985]
-
și iată, acum, prin creațiile puse la îndemâna cititorului. Un alt fel de apostolat evanghelic. Apostolat prin Cuvânt. Mulți scriitori mistici L-au mărturisit pe Dumnezeu în acest chip. Versul ei devine candelă pentru noi, creștinii. O aprindem și ne sfințim odaia cu ea. Și trupul și sufletul ni le aromim cu mireasmă de gând binecuvântat, cu apa neîncepută stropit și-nmuiat. Poeziile ei sunt metanii făcute cu sufletul căci, așa cum se spune, oricum ar sta trupul, sufletul trebuie să stea în genunchi
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1414940266.html [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
în strânsoarea sânilor» Ei, „se fericesc“ (El - Ea) «adăpostiți sub tavanul înstelat, înveliți în cuvinte aurite», uneori, expresionist, are „poftă sporită de a se scălda“ «în oceanul de senzații necunoscute», cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat de cărți de debut», „mai ademenitoare părându-i-se“ «decât cele scrise pe fondul unor trăiri mâhnitoare, încuibate adânc în suflet», „contemplă sânii Ei“ «încă tineri, cu sfârcurile rozacee» și „se întreabă
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
de Mărgărita, cei doi drumeți o întâlniră pe bătrână în apropierea camerei prințesei. - Odorul meu, copila mea, începu să plângă doica atunci când dădu cu ochii de fată, am crezut că n-am să te mai văd niciodată! Se retraseră în odaie și începură să plănuiască cum să îl alunge pe Prințul Negru. Dar, acesta, avea spioni în palat și nu dură mult până află că Prințesa Mărgărita se întorsese însoțită de Prințul Izvoarelor. Mânios, își adună oștenii și năvăli în camera
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
depărtare. - Așteaptă pe cineva? O întrebă într-o bună zi regele pe regină. - Cred că i-a căzut drag Prințul Izvoarelor! Oftară amândoi și porniră ca în fiecare zi să se plimbe prin grădina palatului. Sub ferestrele care dădeau în odaia prințesei, descoperiră un izvor cu apă cristalină, care curgea pe lângă niște flori necunoscute, albe, mărunte și foarte parfumate. O chemară și pe prințesă, care coborî într-un suflet să vadă minunea din grădina sa. Atunci o văzură cu toții zâmbind: - Aceste
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
de la groapă nu se mai întoarce! Evidența faptului întâmplat mi-a secerat iarăși conștiința răvășită! Când m-am trezit, după săptămâni de zăcere, am istovit slăbiciunile, uimită și eu de puterea găsită! Știi unde am făcut cel dintâi drum dinafara odăii? Spre grajdul cailor! Tocmai către locul de care mă feream cu mare grijă pe când trăia Țunia. Pe ea o adorau caii, își frecau boturile cafenii de fruntea ei, își împleteau coamele cu pletele castanii ale Țuniei, chiar dacă aceasta avea ori
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
parc și am sperat, Că poate, te-oi găsi pe banca cea pustie, Însă, o lacrimă, mi-a amintit că ai plecat Și-am frânt în palmă, o frunză ruginie. Iar ploaia parcă-i și mai rece Și sufletul și-odaia și-așternutul, Cu bruma-i groasă, toamna iar petrece, Acoperindu-mi cu frunze ruginii, veșmântul. Dar printre miile de frunze ruginii, O frunză, încă verde-am mai găsit, Era speranța, că totuși ai să vii Și că iubirea-n van
POEZIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1479751952.html [Corola-blog/BlogPost/362757_a_364086]
-
lui merita, gândindu-se la bucuria copiilor săi când îl vor vedea aducându-i plocon un copil al pădurii. Închipuiți-vă ce chiote de bucurie s-au auzit în casa pădurarului când copii săi văzură pe tatăl lor intrând în odaie cu un pui de căprioară în brațe. Cât ai bate din palme, în jurul vătuiului s-au adunat toți cei patru copii ai pădurarului: Ionică, Mihăiță, Mugurel și Eliza. - Tată! Ce surpriză ne-ai făcut, chiar de Moș Nicolae! Ce pui
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]