893 matches
-
Biserica Ortodoxă n-a mai avut curajul atâtor rostiri clare și smintitoare pentru cei căzuți din har și adevăr. Celor obișnuiți cu tăinuirea și mai puțin cu Sfintele Taine, Predania le va apărea, după șaizeci și cinci de ani, ca o indirectă ofensă. De ce? Pentru că orice pagină ne vorbește, direct sau prin analogie, despre păcatele ascunse ale slujitorilor Trupului lui Hristos. Mulți seminariști sau studenți teologi de astăzi se vor simți „răs-bunați” în contumacie de notele critice semnate cu umor distrat sau grav
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care i se reproșa filosofului lipsa de respect pentru religia statului și i se cerea în mod imperativ să renunțe la a se mai pronunța în public și în scris în această materie. Demersul ministrului constituia, fără îndoială, o gravă ofensă adusă lui Kant ajuns deja la o vârstă foarte înaintată pentru acele vremuri. În răspunsul său, filosoful a afirmat că obiectul cărții sale a fost religia rațiunii, și nu creștinismul, ca religie istorică. Scrierea lui - sublinia Kant - este, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să faceți prescripții, dacă nu sînteți calificat În acest sens. • Deși vindecarea animalelor cu mîinile aplicate pe corp este permisă, stăpînul unui animal bolnav trebuie să-l ducă mai Întîi la un medic veterinar, În afara cazurilor de urgență. • Este o ofensă să faceți reclamă la tratamente sau leacuri, pretinzînd că ați putea vindeca următoarele boli: Boala lui Bright, cancer, cataractă, diabet, epilepsie, glaucom, ataxie locomotorie (tabes), paralizie și tuberculoză. • Oricare dintre următoarele boli infecțioase trebuie raportată Direcției de Sănătate din zona
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
tăcerea forțată. Atunci când ieșirea pe care o oferă o comunicare verbală este blocată, există riscul unei conversii a excitației în fenomen somatic, care poate fi una din cauzele isteriei de retenție 42. Astfel, a-ți interzice să răspunzi la o ofensă este ca și cum ai înghiți ceva nociv, gâtul având de suferit și într-un caz, și în celălalt. În sprijinul acestei idei, Freud citează cazul Rosaliei N. Aceasta asistă la conduita imorală a tatălui său rămas văduv, a cărui casă o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
doar de tulburări de ordin funcțional. Breuer (1895/1965) evocă anumite circumstanțe în care tăcerea forțată a antrenat tulburări isterice (tulburări de vorbire), ca la Anne O., care și-a interzis să reacționeze la dispute, precum și la reproșurile nejustificate și ofensele pe care le-a îndurat. Această pacientă a ajuns în imposibilitatea de a bea vreun lichid, chiar pe vreme toridă, tocmai din cauza tăcerii păstrate „din politețe” după ce a asistat cu dezgust la o scenă în care guvernanta sa englezoaică îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
egalitate în fața legii și o solicitudine izvorâtă dintr-o înțelegere a rolului femeii în dezvoltarea familiei, celulă socială. Iată care sunt inovațiunile Codului „Regele Carol II-lea” privind femeia: 1) Articolul 155 din noul cod repară o injustiție și o ofensă gratuită adusă femeii de vechiul cod. După termenii vechiului cod, bărbatul, care își surprindea soția în flagrant delict de adulter, dacă ar fi săvârșit asupra ei loviri mari sau chiar omor, putea cere și instanțele de judecată îi acordau scuza
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
electorale, femeile române au ținut în primul rând să observe că este de a lor datorie să intervină ca un arbitru împăciuitor între frați, afirmându-se astfel ca un factor de echilibru și armonie socială, neținând socoteală de greșeala și ofensa ce li se aduce prin îndepărtarea de la drepturile care li se cuvin cu prisosință. Au făcut aceasta și pentru o înțeleaptă înțelegere a dreptului de vot care trebuie să fie întrebuințat pentru binele națiunii, a căminului și propășirii acestui neam
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mă simt bine În compania lui Jean Baudrillard sau a lui Karlheinz Stockhausen, care susținea că imaginea celor două turnuri gemene prăbușite Îi creează satisfacții, fiind un superb obiect estetic. O asemenea afirmație este, din acest punct de vedere, o ofensă pentru Însuși obiectul de studiu al esteticii, ca să nu mă refer la aberația morală implicată. Mircea Mihăieș: Aș vrea să spun că, imediat după 11 septembrie 2001, s-au văzut niște lucruri demne de semnalat În plan intern. S-au
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
datorită faptului că nu s-a putut ajunge la definiții universal acceptate cu privire la unii termeni. De altfel, definirea Însăși a agresiunii a Împiedicat timp de mai mulți ani Comisia de Drept Internațional să avanseze În formularea unui set uniform de ofense Împotriva păcii și securității internaționale (ONU: Comisia de Drept Internațional,1957, cap. VII, § 54-59; ONU: Adunarea Generală, 1957). Totuși, În anii ’90, În urma genocidelor din Rwandaxe "Rwanda" și fosta Iugoslavie au fost Înființate două tribunale penale internaționale pentru judecarea acestor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, păcatul este o „greșeală morală, ofensă adusă lui Dumnezeu”. Se poate spune că păcatul este tot ceea ce se opune virtuții. În ceea ce privește forma sa, păcatul poate fi religios sau teologic și filosofic sau moral. Păcatul teologic este „boala care atrage moartea sufletului” (I. Briaă. El este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lui Dumnezeu, punând Răul În locul Binelui și moartea În locul vieții (Matei, Ev., XII, 32Ă. Păcatul filosofic este acțiunea contrară dreptei judecăți, dar care, la persoanele liber cugetătoare, nu constituie un păcat propriu-zis, ca În sensul păcatului religios care reprezintă o „ofensă adusă lui Dumnezeu”. El este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Închisă. Dar mai ales incapacitatea de a te putea apropia și de a Înțelege pe semenul tău. Furtul este la fel de grav și ofensator atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. El are semnificația unui act castrator. Este o ofensă adusă Încrederii pe care ți-a arătat-o cel de la care ai furat. Dovada unei falsității În relațiile interpersonale. Faptul că această relație nu a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la valorile morale individuale sau colective, la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc. Tot ceea ce aduce atingere acestor simboluri sau valori este resimțit de către individ sau de grupul de indivizi ca o ofensă, o agresiune, ca o violare frustrantă, față de care conștiința mea morală, individuală sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
război etc.Ă este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale confruntării, obținerea unei reparații morale a ofensei. Confruntarea transformă agresivitatea și violența, prin convertire sublimativă, În acte de eroism. Nu distrugerea adversarului, deși aceasta se va produce, ci eliminarea lui prin scoaterea din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Acțiunea psihologică poate fi, prin efectele sale, pozitivă sau negativă. Orice acțiune psihologică pozitivă reprezintă o ofertă adusă unei persoane, unei cauze, unui grup, unei autorități, instituții etc. În mod egal, o acțiune psihologică negativă reprezintă o lezare sau o ofensă. Astfel considerată, prin efectele sale, pozitive sau negative, acțiunea psihologică este dublată de o semnificație morală. Atât oferta, cât și ofensa, sunt acte psihomorale, considerate preocupări În sfera Psihologiei Morale. Oferta am studiat-o mai Înainte. Ne vom ocupa În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cauze, unui grup, unei autorități, instituții etc. În mod egal, o acțiune psihologică negativă reprezintă o lezare sau o ofensă. Astfel considerată, prin efectele sale, pozitive sau negative, acțiunea psihologică este dublată de o semnificație morală. Atât oferta, cât și ofensa, sunt acte psihomorale, considerate preocupări În sfera Psihologiei Morale. Oferta am studiat-o mai Înainte. Ne vom ocupa În continuare de prejudiciu, acesta cuprinzând toate aspectele unei acțiuni psihomorale de factură negativă. Prejudiciul reprezintă tot ceea ce poate aduce o atingere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
e pur și simplu perfect Știți ce este ciudat? Dacă Lauren n-ar fi fost atât de deschisă, atât de prietenoasă și de naturală, probabil că m-ar fi intimidat și aproape sigur aș fi luat franchețea ei drept o ofensă. Dar eu m-am simțit așa de ușurată că am găsit un aliat, pe cineva care, în ciuda părului lung și închis la culoare și a accentului de britanic de East End, îmi amintea cumva din ce în ce mai tare de Geraldine, la fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fără seamăn, Sorin se face roșu ca sfecla. E tare supărat. Și, ca să arate că-i bărbat, un bărbat adevărat, care nu se teme de nimic și de nimeni și nici plângăcios nu-i, găsește putere să răspundă acestei mari ofense: Te rog frumos să nu-mi mai spui așa! Uită-te mai bine și-ai să vezi că nu plâng deloc. Las’ că știu eu! Îți faci cât poți de mult curaj ca să nu izbucnești în lacrimi. Dar, de câte ori ai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu „f“ numai cu sensul lui originar, plăcerea viscerală și guturală a sexului. Și nu-l trântiți În mijlocul unei argumentații acolo unde sufletul și creierul ar trebui să prevaleze. Era cunoscută pentru faptul că dăduse oameni afară din proiecte pentru ofense lingvistice mult mai ușoare de-atât. Își dăduse seama că Dwight era inteligent și acid, iar această combinație e mai rea decât aceea de a fi prost și enervant. Îi făcea pe ceilalți să-și dorească să-l ia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
în loc să gîndească: "Săracul! Dacă n-ar fi gelos, poate s-ar potoli", continuă să discute ca și cum afirmația mea ar fi exactă. - Cel puțin n-ai delicateța să nu mi-o spui. - Nu-mi închipuiam că această mărturisire poate constitui o ofensă. (Nu știam? Cunoscînd-o pe Ioana?!) - Orice femeie ar fi ofensată. - Credeam că pentru noi este un caz special. După atâtea experiențe putem să avem curajul să privim adevărul în față. - Sunt adevăruri care nu trebuiesc agitate ca un drapel. - Dar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
intenție de a mea de eliberare, chiar când ea consta numai în gustul de a face singur o plimbare pe sub teii parfumați, gust pe care nu-l invocam ca să o ofensez, și numai din pricina discuțiilor iscate de dânsa devenea o ofensă: apărea deodată ca ceva esențial pentru firea mea și-i reproșam că sunt împiedecat ca să-l îndeplinesc. Dacă Ioana ar fi avut neînsemnata șiretenie să-mi spuie simplu: "du-te", poate nu m-aș fi dus. Dar la protestările ei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să-mi asculți rugămintea, atunci să știi un lucru mai simplu: sunt discurile mele, strânse cu multe sacrificii, și nu permit nimănui să puie mâna pe ele fără voia mea. - Ești inconștient, nu-ți dai seama ce spui. Astfel de ofense nuse uită. - Eu am fost cel dintâi ofensat!- Și dacă-ți sunt așa de intime, de ce le-ai adus la mine acasă? - Din generozitate, știind ce mult îți place muzica. - Nu cu prețul acesta!- Și din dorința de a împărți
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
eu n-am examinat-o niciodată? Mereu alte perspective ale omului. - Ce îngrozitoare este nesiguranța în care ne ține boala lui Viky! - Exact subiectul de la care am pornit ieri. Ce savoare pentrutine, care extragi fiori din moartea altora! - Ce inutile ofense, pornite într-o clipă când nu sunt vinovat cunimic. - Sunt convinsă că, cu ocazia lui Viky, de o mie de ori te-ai gândit la moarte, ai imaginat o mie de cortegii funebre, dar te-ai jenat ca să mi-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
sensul său existențial și religios. Într-un loc din Fărâme filozofice, va relua în formă abreviată o sentință mai veche atribuită lui Tertulian. „Intelectul zice că paradoxul este absurdul, ceea ce nui decât o maimuțăreală, fiindcă paradoxul e paradox, quia absurdum. Ofensa rămâne în afara para doxului și păstrează probabilitatea, în timp ce paradoxul este cel mai improbabil.“ Revin de aceea la câteva pagini din scrierile sale, în care paradoxul, invocat explicit, aduce în față ceea ce excede înțelegerea însăși. Va spune la un moment dat
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
distinctă a gândirii. Poate întâlni paradoxul în cel puțin două modalități, fie „într-o înțelegere comună a deosebirii lor“, caz în care impactul ar fi unul fericit, fie fără această înțelegere, când relația ar fi nefericită, putându-se numi atunci ofensă. Și, cum se precizează imediat, „în străfunduri orice ofensă este suferindă“, o rană vie.<ref id="173">Ibidem, p. 65.</ref> Ce face însă intelectul adâncit în ofensă? Uneori se vede lipsit de reacție, suferind de această lipsă. Alteori pornește
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]