708 matches
-
necesități. În articolul de fond, ziarul a adăugat amănunte care justificau măsura luată de Antonescu XE "Antonescu, Ion" - izgonirea evreilor din sate: „S-a dovedit recent că populația evreiască constituie o primejdie pentru operațiunile militare, mai ales din spiritul alarmist”. Oficiosul fostei Mișcări legionare, care s-a transformat de pe o zi pe alta, după reprimarea Mișcării, Într-un ziar naționalist și antisemit „obișnuit”, a vestit românilor semnificația comunicatului guvernului despre izgonirea evreilor din satele Moldovei: „A Început lupta pentru purificarea rasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
să justifice existența unui interes (art.14 C.fam.), deoarece statul urmărește, în scopul ocrotirii familiei, să nu se încheie căsătorii împotriva dispozițiilor legii. În temeiul art.15 C.fam., ofițerul de stare civilă este obligat să verifice aceste acte oficioase sau informațiile pe care le are cu privire la viitorii soți. Situatia în care acesta refuză încheierea căsătoriei, se aplică prevederile Legii 119/1996 privitoare la actele de stare civilă; încât la cererea părții, se înaintează, de îndată, dosarul respectiv la judecătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
10 aprilie, nu avea să reziste prea mult. • „Am vrut ca Europa să nu fie surprinsă și să dăm garanții și mai mari că acest act este cu totul național“, în „Românul“, 15 martie 1881, p. 241. • „Montagne Revue“, organ oficios austriac, sublinia simpatia de care se bucura noul Regat din partea Germaniei și a Austro-Ungariei, în „Românul“, 17 martie 1881, p. 247; „Daily Telegraph“ remarca contribuția lui Carol în reorganizarea politică și administrativă a României, dar și capacitatea acesteia de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
74; 103/1945-1949, f. 124 și urm. 58 „Scânteia“, 19.X.1944. • Vezi A.N.I.C., fond Președinția Consiliului de Miniștri, Stenograme, dosar 3/1945, f. 171; „Monitorul oficial“, nr. 68 bis din 23.III.1945. Național-țărăniștii au atras atenția, prin oficiosul lor de presă, că fondul funciar expropriabil, de cel mult 900.000 ha, nu putea acoperi decât o mică parte din cererile de împroprietărire, astfel că exproprierea rămânea „un paliativ, un provizorat, o soluție de moment, iar nicidecum rezolvarea marii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o soluție de moment, iar nicidecum rezolvarea marii probleme țărănești“60. În plus, ei insistau, ca și liberalii, în propaganda pe tema reformei agrare, asupra implicațiilor pe care exproprierea le-ar fi produs asupra producției agricole. La 10 decembrie 1944, oficiosul lor, ziarul „Dreptatea“, demonstra, în articolul intitulat Reforma agrară și pâinea orașelor, că împărțirea pământului în loturi la țărani ar fi avut ca efect nu numai o diminuare a producției agricole, ci și o modificare în structura culturilor, prin creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
depinde decât de politica pe care o va promova statul pentru încurajarea acestei culturi și de posibilitățile ce le vor avea țăranii de a-și valorifica grâul 62. La 13 decembrie 1944, în preajma constituirii Comisiei pentru studiul reformei agrare, în oficiosul Partidului Comunist din România a apărut un amplu articol, semnat de Vasile Luca, în care erau explicate principalele rațiuni ce determinau pe comuniști să-și mențină o poziție fermă în legătură cu reforma agrară 63. Din numeroasele articole publicate până atunci de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național Democrat, la 29 ianuarie 1945, cu precizări privitoare la normele exproprierii și împroprietăririi, care contraveneau multora din principiile prevăzute în Constituție, a alertat imediat forțele politice și factorii economici interesați, care au reacționat cu promptitudine. La 31 ianuarie 1945, oficiosul național-țărăniștilor, „Dreptatea“, considera nefirească atât procedura Frontului Național Democrat, cât, mai cu seamă, introducerea de către comuniști a termenului de „confiscare“ a marilor proprietăți funciare rurale, care nu avea nici un fundament legal. Partidul Național-Țărănesc - scria ziarul - are programul său agrar bine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fond Casa regală Mihai I, dosar 40/1945, f. 52-54. În același timp, comuniștii anunțau, prin presa controlată de ei, că grupările componente ale Frontului Național Democrat erau hotărâte să realizeze cât mai urgent reforma agrară. La 31 ianuarie 1945, oficiosul Partidului Comunist din România, ziarul „Scânteia“, afirma că Frontul dorea să rezolve problema agrară pe cale de lege, dar că pentru aceasta era necesar ca el să formeze guvernul 85. Trei zile mai târziu, același ziar își intitula în mod semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Westport, 1971, p. 246; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, Fundația Academia Civică, 1996, p. 129-131. • Vezi Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. impuneau adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor - n-au nimic comun cu țărănimea din România. Unii dintre ei sunt moșieri, alții sunt, prin poziția lor economică, mai aproape de moșieri decât de țărani... Țăranii au fost și sunt pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întrebare pusă de un ziarist polonez cu privire la o eventuală uniune personală între Ungaria și România. Fără nici un fel de calitate oficială, marele istoric a dat totuși un răspuns ce indica, credem noi, un punct de vedere ce putea fi considerat oficios: „Asuprirea milenară a populației române din Transilvania nu a lăsat în inimile noastre urme de ură contra Ungariei. Admirăm chiar calitățile ungurilor, care ne-au mijlocit în mare parte civilizația occidentală. Avem deci toată bunăvoința de a trăi în pace
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deoarece „nici o personalitate maghiară cu răspundere nu dorește o împărțire a Transilvaniei, oricât de avantajoasă pentru Ungaria, și nici schimburi de populațiune“. Eckhardt l-a indicat pe István Bethlen ca fiind omul de stat maghiar cel mai potrivit pentru „contacte oficioase“ în vederea realizării unei înțelegeri între cele două țări. Schema prezentată de Eckhardt arăta în felul următor: Carol al II-lea urma să-și asume și titlul de principe al Transilvaniei, „spre a relua vechea tradiție de pe vremea Monarhiei Habsburgilor“; recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Este fiu de arendaș și urmaș al unei familii de oieri. Urmează școala primară și liceul la Caracal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Intră în gazetărie încă de pe băncile școlii, când începe să scrie la oficiosul conservator „Ordinea” (1907), versuri și articole fiindu-i tipărite tot acum în revista „Ramuri”. În aprilie 1914 scoate, ca redactor-șef, revista de teatru , muzică și sport „Comedia”, ulterior e redactor-șef la cotidianul bucureștean „Dreptatea” (1914-1915) și la „Steagul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
aceea! Maurer șprimul-ministru, n.n.ț a propus să mai studiem. «Ce să mai studiem?», s-a opus Ceaușescu. Nu ne-a susținut nimeni. și s-a adoptat propunerea lui. Așa au apărut «decrețeii»” (apud Betea, 1997, p. 195). Prin Scânteia, oficiosul partidului, au fost făcute cunoscute noile măsuri și interdicții ce vizau realizarea „planului” de minimum 4 copii de către fiecare familie. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ea a fost introdusă de cercetările lui Hawthorne. Se observase un atelier de lucru care cuprindea trei grupuri de lucru (patru salariați pe grup). Doi inspectori asigurau conducerea activităților. Acest grup a fost observat. Observatorii au remarcat că o ierarhie oficioasă înlocuia ierarhia oficială. De asemenea, relațiile dintre salariați făceau să apară o structurare în grupuri de afinități care nu corespundea împărțirii în trei grupuri definite inițial de responsabili. Pe baza acestor observații, Roethlisberger și Dickson (1939, in Chanlat și Séguin
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
astfel exprima. Mediocritatea excepțională a lui Goethe nu e altceva decât echilibrul unor forțe lăuntrice irezistibile și opuse. Poetul de curte, autor de Mashenzug-uri și versuri ocazionale, era și el un „rege al poeziei veșnic tânăr și ferice”, un personaj oficios, cu respectul convențiilor; dar în adâncul ființei lui era vizitat de o manteia păgână care-l făcea să presimtă, ca și Sadoveanu al nostru, misterele universului; din adâncul ființei lui îi veneau impulsurile acelui daimon care face dintr-un simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Democrația” încă din 1932, și în „Păreri libere”. Prin căsătoria cu Pia Pillat, fiica poetului Ion Pillat, intră în familia Brătianu, care îl introduce în politică, numindu-l, în 1940, președinte al Tineretului Național Liberal și redactor-șef la „Românul”, oficios al PNL. În 1944 i se încredințează (până în 1945) și conducerea noii serii a cotidianului liberal „Viitorul”, unde semnează editoriale privitoare la situația social-politică din țară, susține o campanie de presă viguroasă în favoarea recunoașterii dreptului României la statutul (și reparațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
anumită clauză a contractului, schimbă numele în „Telegraful român”, ceea ce provoacă protestele lui Fundescu și chiar o încercare, nereușită, de continuare a vechiului periodic. De fapt, Bibicescu nu modifică numai denumirea, ci întreaga orientare politică a gazetei, care devine un oficios al Partidului Liberal. Din vechea redacție rămân la T.r., printre alții, Zamfir C. Arbore și C. Bacalbașa. Li se adaugă Mircea Demetriade, Al. Obedenaru și Caton Theodorian. Cu toții sunt prezenți și la partea literară, alături de Smaranda Gârbea (Smara), Iuliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
Este vorba de Grămătici și măscărici, în care autorul discută cu luciditate, ironie și subînțeleasă amărăciune condiția socială a gazetarului mercenar, aflat în slujba unor patroni politici. Articolul a provocat un răspuns al lui Anton Bacalbașa, prim-redactor atunci la oficiosul conservator „Epoca”. Dramaturgul își începuse însă colaborarea la G.p. mai înainte, scriind note, știri și anunțuri repartizate la cele mai diverse rubrici. Unele dintre ele au fost identificate, altele rămân pierdute în coloanele gazetei. Caragiale își continuă activitatea de redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287204_a_288533]
-
îndelungată. Pe plan politic, tonul este revendicativ, țelurile urmărite fiind imediate. Se cere înființarea sau mutarea la Iași a unor importante instituții juridice și culturale, în scopul reactivării orașului ca metropolă politică și culturală. Gazeta poate fi socotită și un oficios al aripii tinere a Partidului Conservator, deoarece acceptă prevederile Constituției de la 1866 și militează pentru recunoașterea drepturilor și libertăților publice. Multe din articolele politice sunt scrise de Titu Maiorescu și iscălite cu inițială. Altele, mai ales cele care privesc politica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Democratică Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bülü'lü, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la data de 3 mai: Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Scos în afara legii, membrii săi au continuat să se "întâlnească" pe rețelele de socializare și în tot felul de ONG-uri fantomă, dintre care cel al iubitorilor de animale de companie a devenit cel mai cunoscut. Nici când în presa oficioasă s-au publicat o mulțime de materiale privind o presupusă primejdie a turbării pisicilor, sau cazuri concrete de nenorociri provocate de câini agresivi scăpați de sub control, ori când s-au instituit impozite mari pentru "cei ce țineau în gospodăriile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept î n anul 1915. Alături de Lucian Blaga, A. Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul "întunecare" (1927 1928).Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
situează nota ministrului de externe trimisă agenților diplomatici români, spre a fi înmânată reprezentanților politici ai puterilor la 1/13 mai 1877. Pentru evitarea proclamării imediate a independenței a stârnit o vie reacție internă făcându-se expresia mulțumirii generale, Românul, oficiosul liberalilor radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de români „cu opincă” cu arma pe umăr „sânt acei care mâine poimâine, când vor înfrânge ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Apare Raportul Samuel privind situația din minerit; se propune Guvernului reducerea salariilor, cu condiția ca recomandările privind reorganizarea unităților de minerit făcute de Comisia Samuel să fi fost efectiv aplicate. Negocierile eșuează și se declanșează greva generală. // Pe timpul grevelor apare oficiosul guvernamental British Gazette. În replică, Congresul Sindicatelor (Trades Union Congress, TUC) scoate propriul său organ de presă, British Worker. // Conferința Imperială (Imperial Conference) adoptă o declarație potrivit căreia Marea Britanie și dominioanele de peste mări au statut egal "ca membre, formate prin
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]