1,160 matches
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEȚI” Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Olteanul Marin Sorescu(poet, dramaturg, eseist si traducator, absolvent al Facultatii de Filologie din Iasi. S-a născut la Bulzesti, judetul Dolj in data de 19 februarie 1936 si a debutat in anul 1964 cu volumul “Singur printre poeti”.A primit
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
și adept al Eteriei în oastea lui Tudor Vladimirescu. Astfel, după însemnările cronicarilor C. Isvoranu și Mihail Cioranu, „Dumitru Macedonski este acela care, împreună cu Hagi Prodan, îl însoțește pe Tudor Vladimirescu când acesta trece Oltul pentru a-i răscula pe olteni”. Cronicarii vremii consemnează destul de des numele lui Dimitrie Macedonski și scriu despre rolul activ pe care l-a avut acesta alături de Tudor Vladimirescu. Alexandru D. Macedonski, tatăl poetului, se naște în 1816, ca prim fiu al soților Zoe (născută Paznanski
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur material, chiar dacă folosindu-se tehnici diferite; respectiv o limbă fără dialecte - deci un mod de comunicare
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă de rudar și un țigan-spoitor aflat în trecere pe-acolo. Stigmatul patern dobândit din naștere se transferase odată cu firul vieții și în micuță
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
vas, după ce mai contenise din veselie, că eu, ți-am dat, cred, deja de înțeles, acolo îmi trec zilele, localitate în Banat la urma urmei, spiritul bănățenesc s-a cam pervertit, nu neapărat fiindcă orașul a fost dat pe mâna oltenilor, dar pentru că s-a aciuat multă lume de strânsură prin el, port fiind, eu însumi sunt, că veni vorba, străin, grec de obârșie. Dar m-am împământenit, vorba aceea, după atâta amar de vreme. Numai numele ce mă mai dă
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
vedere. Are 288 de pagini și conține un impresionant album foto color, o paralelă între vechi și nou, între trecut și prezent, o monografie scrisă oarecum în mod neobișnuit. Afirm asta întrucât, deși slătinean, dar cu originea în Caracal, deci oltean get-beget, domnia sa a hotărât să scrie această carte, care să ne poarte prin labirintul întortocheat al istoriei, credinței și culturii comunei Ruginoasa din Județul Iași și nu numai. Cu grijă și sensibilitate permanent atent dozată, ne dezvăluie în culori alese
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
e singurul dovedibil științific, toate celelalte rămânând blocate în cazuri particulare. Unul dintre medicii spre care multe străzi din orașul Buhuși ar trebui să aibă indicatoare este dr. Cristian Ionașcu. Ceea ce se încadrează în primul plan al calităților acestui medic, oltean craiovean, de origine, moldovean prin adopție, spre un mare bine pentru comunitatea din Buhuși, este optimismul care se deduce din gândirea sa și se edifică în relația medic-pacient, în mod deschis și explicit. Venirea la acest medic, a bolnavului, este
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
a ridicat o cetate feudală. Deși a suferit multe transformări în decursul timpurilor, Castelul de la Brâncovenești, ridicat între 1557-1558, în stilul Renașterii transilvănene, ni se înfățișează și azi ca un amplu edificiu, fortificat, între anii 1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de Sava (aflat, iată
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
de urmașii grofilor stăpânitori ulterior, servește drept... spital pentru copii cu handicap. Drama/ blestemul continuă, existând temerea evacuării nefericiților pacienți. Ca fapt divers, tot aici se găsește și mormântul criminalului de război Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Iulian Dămcuș.( Gherla). 8-“Colb de sat în raniță de soldat “, de Ioan Benche.(Cluj-Napoca ). Istorie literară 1-Enciclopedia “Personalități Române și faptele lor“, de Constantin Toni Dârțu.(Iași ). 2-“File din cronica Berevoieștilor “, de Costea Marinoiu,(Rm.Vâlcea ). 3-“Scriitori olteni postrevoluționari “, de Mihai Marcu.(Craiova ). 4-“Gib I. Mihăescu”de Emil Istocescu.( Drăgășani). 5-“Sfântul Nicodim de la Tismana “, de Nicolae N. Tomoniu.(Tismana ). Monografie, memorialistică și jurnal literar 1-“Clujul universitar în memoria colectivă “, de Ionuț Țene.(Cluj-Napoca ). 2-“Vâlcea
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349066_a_350395]
-
Dan Puric vorbește despre rădăcina Spiritului său Pandur: Amândoi părinții mei erau medici la Nehoiu, o comună din județul Buzău ; familia tatălui său era una dintre cele 1000 de familii de boieri valahi; unul dintre străbunicii lui Dan Puric era oltean ce a avut casa unde s-a făcut declarația de independență de la Padeș, a lui Tudor Vladimirescu; deci eu pot fi mândru că unul dintre străbunii mei pe linie paternă a avut curajul să-l găzduiască pe Tudor Vladimirescu și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
că are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
la șmecherie, să facă schimb de țigări, neamțul începu să strige nain, nain, de parcă vroia cineva să-l împuște în ureche! - Bă, al dracu’ neam dă catâri și nemții ăștia, da’ las că vă venim noi dă hac, doar suntem olteni, ori cu noi nu te pui tăticu’, gândiră la unison soții autohtoni! Dar... ca la mare... Zilele zburau una după alta și într-una din ele nemții se făcură cu greu înțeleși că lor li s-a termi- nat concediul
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
tuturor cum funcți- onează foraibărul, obertainul și oberlihtul, plus holșuruburile. Oricum, fericiți și bine dispuși pe când începuse să se însereze au ajuns cu bine la casa părintească de la Fâlfani, unde au fost întâmpinați cu acea ospitalitate, vestită de acum, a oltenilor de la sat. Mama Timonei se opri din smuls părul abia după ce acesta îi explică despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor și banii îi dau
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor și banii îi dau pentru reparația grajdului și a acoperișului de stuf al casei. Ihaaa, abia acum veniră oltenii de acasă, mai ales că și tatăl prinsese gustul afacerii și era convins că o să facă și el rost de ceva haine de la nemți pe care să le vândă la cârciumă, să nu-l mai boscorodească muieri-sa că bea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
cu forme specifice cazărmilor.Vasile îi mulțumi cu multă curtoazie și porni ușor pe stradă, conform indicaților primite. Mergea ca la plimbare, privind casele și curțile întâlnite, pentru a încerca să-i descopere și înțeleagă pe cetățenii acestui oraș. Despre olteni și felul lor de a fi și vorbi auzise multe. Acum avea șansa să-i vadă și să-i cunoască în realitate. Nici nu își dădu seama când ajunse în dreptul cazărmii. Aici căută poarta de intrare pe care o descoperi
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
inclus. Contemplu admirativ și iau aminte, La ctitorii ce temelia-u pus, La Filiala celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor, etern-spirituală! Suntem munteni la limita de vest, Chiar dac-avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat, sau la transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță, Dar, astăzi, iată că am șansa Să vă admir pe viu! (ce circumstanță!) Mă
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, VARIANTA A II-A, DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349849_a_351178]
-
nu știu sigur. - Dar nu se trag toți oamenii din Adam? - Oamenii da! Dar există și animale care seamănă cu omul. De ce nu s-ar trage domnul Perescu din maimuță, care nu este om? - Pot spune pe drept că ești oltean isteț. Te-ai descurcat de minune la o întrebare grea. Un mare savant al lumii a concluzionat că omul s-ar trage din maimuță nu din Adam - Mie mi-a spus popa chiar astăzi că mă trag din Adam și
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
mine. Este un povestitor cu un șarm și un umor nativ desăvârșit. Ne fascina cu peripețiile de la gazda lui, sasul-ovrei Zil, Zilberg din Sibiu, pe care-l păcălea zilnic, pentru atitudinea lui fariseică. În disputa dintre un ovrei și un oltean câștigă întotdeauna românul. După horă, urma un film artistic, unde ne înghesuiam mai mult pe afară, perechi, perechi și apoi celebrul bal, cu dansuri diverse populare sau ușoare și nelipsita periniță. Tata și mama deschideau Balul cu celebrul vals: Dunărea
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
La noi în țară lanțul munților Carpați desparte nordiștii se sudiști. Corect, datorită marii culturi desparte țara în zona de Est și zona de Vest unde zona vestică poate fi asimilată cu regiunea nordică înainte amintită. Consecința: Ardeleanul diferă de Oltean sau Moldovean. Cauza educația lor prin muncă. Un ofițer în uniformă nu are voie să ducă în mână tradiționala servietă de funcționar. Un trepăduș însoțitor trebuie să o poarte. Ca și parlamentarul ales el nu este funcționar. Ei servesc poporul
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
oferită de Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj • Premiul ll la Concursul Național „Permanențele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000 • Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000 • Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate oferită de Asociația Epigramiștilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun. • Premiul OPERA OMNIA oferit de acad.Gh.Păun. • DIPLOMA PREMIULUI I la Concursul Internațional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume. • DIPLOMA și TROFEUL DE EXCELENȚĂ la Festivalul Internațional” Mihai Eminescu-Poet Național și Universal
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]