1,169 matches
-
tuturor cum funcți- onează foraibărul, obertainul și oberlihtul, plus holșuruburile. Oricum, fericiți și bine dispuși pe când începuse să se însereze au ajuns cu bine la casa părintească de la Fâlfani, unde au fost întâmpinați cu acea ospitalitate, vestită de acum, a oltenilor de la sat. Mama Timonei se opri din smuls părul abia după ce acesta îi explică despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor și banii îi dau
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor și banii îi dau pentru reparația grajdului și a acoperișului de stuf al casei. Ihaaa, abia acum veniră oltenii de acasă, mai ales că și tatăl prinsese gustul afacerii și era convins că o să facă și el rost de ceva haine de la nemți pe care să le vândă la cârciumă, să nu-l mai boscorodească muieri-sa că bea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
chiar aici, Nicolaie Dincă a trăit mult în lumea satului, în care s-a și născut de altfel, acolo unde a observat verva limbajului rural, pe care a folosit-o cu încântare, fără să renunțe la perfectul simplu, „ca orice oltean get-beget” care se respectă. Și acum, la destul timp de când a părăsit satul, folosește limbajul urban ori, mai bine spus, exprimarea literară, doar în situații oficiale, profesionale, dar în majoritatea scrierilor sale se exprimă cu lejeritate în acel limbaj însușit
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1463233068.html [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
cu măciuci ori ce vom găsi în cale. Iar bine înțeles că, de această dată nu vom mai beneficia de sprijinul direct și de sfaturile de specialitate ale instructorilor străini veniți cu duiumul ca să se asigure că vor scăpa de olteanul cel zgârcit din cauza căruia nu puteau șterpeli chiar nimic din Țărișoara noastră. Ehei și ce mare petrece a fost după aceea! Cum în doi timpi și trei mișcări ale iluzioniștilor străini au dispărut absolut toate întreprinderile și implicit, economia noastră
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1417528372.html [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
cu forme specifice cazărmilor.Vasile îi mulțumi cu multă curtoazie și porni ușor pe stradă, conform indicaților primite. Mergea ca la plimbare, privind casele și curțile întâlnite, pentru a încerca să-i descopere și înțeleagă pe cetățenii acestui oraș. Despre olteni și felul lor de a fi și vorbi auzise multe. Acum avea șansa să-i vadă și să-i cunoască în realitate. Nici nu își dădu seama când ajunse în dreptul cazărmii. Aici căută poarta de intrare pe care o descoperi
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > CE BLESTEM!... Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Sergentul Dodoloanță, ordonanța colonelului Dodoloi, citește gazeta „SPORTUL”. - Au să vadă stele verzi, brașovenii... Îi terminăm! Oltenii sunt tari. Gata, cupa e-a noastră. Ura!!!... (Vrea să dea un telefon. Ușa biroului se deschide brusc și intră ca o vjelie colonelul Gogoloi) - Sergent Dodoloanță! - Ordonați. - Mapa de corespondență. - Poftiți (îi întinde un dosar voluminos). - Așa, eu mă
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_blestem_.html [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
boli (pentru el) necunoscute. - Știu, (mai vioi) să trăiți! (pentru el) Cum să nu știu!... - ...Ce blestem!... Mare blestem pe capul lui... Parcă prevăd (începe să-și pună lucrurile în valiza) că-l reformează și... unde mai găsesc eu un oltean de ispravă ca el? (din ce în ce mai slab se aude un vaiet prelungit) - Mergeți sănătos, dom' colonel. Drum bun!... - Să te faci bine, Dodoloanță! - Fac bine, (foarte încet) o să-i fac bine... ( hotărât) să trăiți! Referință Bibliografică: CE BLESTEM!... Marin Voican Ghioroiu
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_blestem_.html [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
Iulian Dămcuș.( Gherla). 8-“Colb de sat în raniță de soldat “, de Ioan Benche.(Cluj-Napoca ). Istorie literară 1-Enciclopedia “Personalități Române și faptele lor“, de Constantin Toni Dârțu.(Iași ). 2-“File din cronica Berevoieștilor “, de Costea Marinoiu,(Rm.Vâlcea ). 3-“Scriitori olteni postrevoluționari “, de Mihai Marcu.(Craiova ). 4-“Gib I. Mihăescu”de Emil Istocescu.( Drăgășani). 5-“Sfântul Nicodim de la Tismana “, de Nicolae N. Tomoniu.(Tismana ). Monografie, memorialistică și jurnal literar 1-“Clujul universitar în memoria colectivă “, de Ionuț Țene.(Cluj-Napoca ). 2-“Vâlcea
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Nominalizarile_pentru_premiile_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/349066_a_350395]
-
cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a ieșit un album cu o îmbrăcăminte "melodioasă" de efect, iar eu o văd ca pe un fel de voal de ce-l poartă mireasa, care
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253957.html [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
vechiul liubov. Dragostea poate fi și pentru o persoană de sex opus, dar și față de aproapele tău, părinți, frați, prieteni. Omul religios iubește pe Dumnezeu. Iubim și țara, locul nașterii, zona geografică de unde venim. Oșenii sunt mândri de Oasul lor, oltenii sunt țanțoși că fac parte din Oltenia, bănățeanul crede că e “fruncea”. Tot dragoste este și cea pentru o idee, învățătură, arta, știința, iubim și natura și elementele ei, vii sau neînsuflețite. Avem dragoste pentru un anumit mod de conduită
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_dragoste_nu_e_nimic_nu_e.html [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
Dar vreau să scriu despre un noiembrie 2012 când am venit la cenaclul de la Centrul de zi pentru vârstnici nr. 2 de pe strada Decebal nr. 21, condus de o minunată femeie, directoare, Bobina Maria. Atunci am cunoscut o familie de olteni din Drăgășani din județul Vâlcea și Liga Scritoriilor, pe care ei au înființat-o. Atunci am întâlnit pentru prima dată o olteanca din altă lume, coborând între noi, femeile muntelui, cu un suflet mare și cu o filozofie de viață
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
deopotrivă ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
inclus. Contemplu admirativ și iau aminte, La ctitorii ce temelia-u pus, La Filiala celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor, etern-spirituală! Suntem munteni la limita de vest, Chiar dac-avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat, sau la transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță, Dar, astăzi, iată că am șansa Să vă admir pe viu! (ce circumstanță!) Mă
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, VARIANTA A II-A, DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1402109677.html [Corola-blog/BlogPost/349849_a_351178]
-
seamăn de frumoasă, Mamă primitoare, la un semn discret, al privirii tale de madonă dumnezee, o muzică celestă ca "armonia codrului bătut de gânduri" deschizi balul culturii, iar invitații tăi... cei 124 de poeți, îmbrăcați în straie naționale (din Moldova, Olteni, Ardeal, Muntenia, Banat, Dobrogea, Basarabia...) se prind într-o horă imensă a prieteniei, trec pri fața ta și-ți aduc daruri neprețuite spre a le așeza în lacra eternității, a te mândri și a te bucura alături de fiii tăi care
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/Carte_sfanta_mama_buna_marin_voican_ghioroiu_1376935698.html [Corola-blog/BlogPost/366601_a_367930]
-
făcând eforturi și sacrificii deosebite, susținând cu cinste reprezentarea tradiției și folclorului românesc, dar și din postura de Directorul Ansamblului Ansamblului „Maria Tănase”, ce veți face în anii viitori și la ce capodopore muzicale folclorice ne mai așteptăm din partea „dragului oltean de viță veche”, solistul Constantin Enceanu? Constatntin Enceanu: În curând va apărea pe piață un nou album semnat „Constantin Enceanu și Petrică Mîțu Stoian” cu melodii de la suflet pentru suflet, urmând ca publicul să mă ajute ușor, ușor, să devină
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
ambilor părinți, el trebuind să gestioneze afacerile familiei și creșterea fraților săi. Toată această varietate de narațiuni este realizată dintr-o perspectivă nouă, cu metodele antropologiei istorice. Descrierile lui Al. Florin Țene sunt captivante prin implicarea afectivă a sa, ca oltean născut la Drăgășani, prin coarda sensibilă a sufletului său care vibrează la orice schimbare de anotimp în Oltenia, la culesul strugurilor și a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1457589607.html [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
strigăt de uimire, el, Regele, care avea parte de astfel de motive aproape zilnic! În fața sa, printre copaci se vedea, nici mai mult nici mai puțin decât un inorog! Poate că, dacă regele ar fi fost un om obișnuit, precum olteanul din snoavele noastre, ar fi rostit ca și acesta: iată un animal ce nu există! Daaa, dar el era un rege și pe blazonul său era exact un inorog pe un câmp de aur, ceea ce simboliza bogăția, onoarea și curățenia
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei, formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha de fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
în postura de păgubaș. Am aprins o țigară și l-am așteptat. Nu am mai făcut niciun pas. Îl urmăream cu privirea. A revenit imediat, radios. Avea borseta agățată de mână. - Ai avut noroc, băi, Dane! N-a fost niciun oltean pe aproape, în afara noastră, că altfel erai un amărât pe aici, fără acte și fără gentuța asta ce te-arată că ești domn! - Bine zici! a răspuns el cu zâmbetul pe buze. La întoarcere, după cum era de așteptat, s-au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470405964.html [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
oferită de Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj • Premiul ll la Concursul Național „Permanențele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000 • Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000 • Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate oferită de Asociația Epigramiștilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun. • Premiul OPERA OMNIA oferit de acad.Gh.Păun. • DIPLOMA PREMIULUI I la Concursul Internațional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume. • DIPLOMA și TROFEUL DE EXCELENȚĂ la Festivalul Internațional” Mihai Eminescu-Poet Național și Universal
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la Sona.” Oltenii, pădurenii, dobrogenii, transnistrenii... le spun tumuli sau gorgane. „Populațiile neolitice, formate din oameni a căror viață publică și privată era întemeiată pe religiune, aveau un deosebit cult pentru cei decedați” - scria Nicolae Densușianu, celebrul arhivar al Academiei Române. - „În credința că
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
mai ales a metropolelor din occident. La modernizarea Vechiului Regat, industrializarea Românie, evreii au avut un rol de frunte, iar la demararea dictaturii de dezvoltare, ocupau mai toate posturile de comandă. Sub Ceaușescu evreii au fost înlocuiți mai ales cu olteni, așa că ei au emigrat în masă. Din 1989 democratizarea o începe prim-ministrul Petre Roman, fiul lui Erno Neulander, Vezi: Zydokomuna, evreii și comunismul, cazul României de Iulian Apostu. București 2011 și Evreii conduc lumea? www.badpolitics.ro Proiectul de
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
Eu doar mă uitam cu jind la cum înfuleca . Exact ca în bancul ală cu ardeleanul și olteanul în tren. Merge trenul ce merge și la un moment dar ardeleanul scoate exact ca ăsta al meu ...de toate din paporniță. Olteanul împins de foame se bagă și el în vorbă. „Pe mine mă cheamă Radu!„ La care ardeleanul ” No,apăi dacă te cheamă...du-te! ” Nu i-am spus colegului cum mă cheamă de frică să nu pățesc la fel.Stăteam
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429942188.html [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]