760 matches
-
Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Pop a muncit dintotdeauna, cu seriozitate și dedicație pentru a-și împlini visul. În prezent, aceasta este medic titular la Serviciul de Cardiologie Lăură Pop s-a născut la întâi de cuptor 1974, în Craiova. Deși a încolțit în pământ oltenesc, a înflorit în Banat, în orașul de pe Bega, Timișoara. După ce promovează cu succes examenul de admitere la Facultatea de Medicină Victor Babeș, din urbea natală, Lăură se simte atrasă, în primii ani de studenție, de obstretica. Pe parcurs însă, își
O ROMANCA DIN TIMISOARA TRATEAZA INIMI IN FRANTA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344290_a_345619]
-
stare și bine văzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Despre boierul și politicianul liberal, Gheorghe Tătărescu putem spune că va ajunge Prim Ministru după depunerea jurământului de credință
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Despre boierul și politicianul liberal, Gheorghe Tătărescu putem spune că va ajunge Prim Ministru după depunerea jurământului de credință pe cinci februarie una mie nouă sute treizeci și patru, la Sinaia, fiind în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere numită atunci a ajuns pe la închisoare o parte dintre
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
ultimul, în numeroasa familie Aman. Tatăl, Dimitrie Aman era negustor întreprinzător în comerțul cu unt și lână. Întreținea relații comerciale cu casele din Viena și cu „Casa cea mare a lui Manicati Saphranos din Sibiu“. A avut în arendă vămile oltenești. În anul 1818 a primit de la Vodă Caragea rangul de serdar, intrând astfel în rândurile boierimii. Averea sa cuprindea moșiile de la Corlățelu, Zănoaga și Broscari, două vii, case în Craiova, iar din 1824, a luat în arendă, moșiile Breasta și
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
din rai. Ia uite, domnule, mă gândii eu, ce face și muzica din om, mai ales după ce e un pic afumat! Acum să fie și domnul inginer Ionescu, ce i-ar mai înjura el că nu cântă și cântecele lui oltenești! Nu trecu mult și-l văzui printre acei jucători, se împleticea, era beat mort, imita și el acel joc ca o paiață, lumea îl îmbrâncea și râdea de el. M-am sculat să-l trag mai la o parte, dar
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
Înainte! Înainte pentru o lume mai bună! Distanțe măsurate în pași kilometrici,furnicar imens de căruțe, tancuri, mașini germane , un sarpe monstruos ce se întindea de la Prut la Nistru devorând timp, vieți. MASA DE LA ORA 3 Mese ca la nunțile oltenești la care mănâncă sute de soldați.Nemții au zona lor și se uită mereu superiori nouă. Dacă ne întâlnim iasă bătaie.Ce să mai zic de unguri? Nu e oră în care să nu ne încăierăm cu ei.Comandamentul german
INGERI CAPTIVI P 2 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343649_a_344978]
-
Înainte! Înainte pentru o lume mai bună! Distanțe măsurate în pași kilometrici,furnicar imens de căruțe, tancuri, mașini germane , un sarpe monstruos ce se întindea de la Prut la Nistru devorând timp, vieți. MASA DE LA ORA 3 Mese ca la nunțile oltenești la care mănâncă sute de soldați.Nemții au zona lor și se uită mereu superiori nouă. Dacă ne întâlnim iasă bătaie.Ce să ... Citește mai mult Îmi aduc aminte că într-o noapte, înainte să traversăm Prutul, trenul s-a
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
bună! Înainte! Înainte pentru o lume mai bună!Distanțe măsurate în pași kilometrici,furnicar imens de căruțe, tancuri, mașini germane , un sarpe monstruos ce se întindea de la Prut la Nistru devorând timp, vieți.MASA DE LA ORA 3Mese ca la nunțile oltenești la care mănâncă sute de soldați.Nemții au zona lor și se uită mereu superiori nouă. Dacă ne întâlnim iasă bătaie.Ce să ... VIII. INGERI CAPTIVI P 1, de Florin Ciprian Ispas, publicat în Ediția nr. 637 din 28 septembrie
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
a sublinia că o parte din textele cuprinse în culegerea de povestiri umoristice VINDECĂTORUL DE PROȘTI, ar putea fi puse în scenă, având succesul asigurat. Bunăoară, „Vindecătorul de proști”, „Amicul meu ziarist”, „N-o să-ți vină să crezi” și „Vama oltenească” pot urma altei piese („Despre ameni și câini”), inspirată din altă întâmplare adevărată) care a fost savurată de publicul din mediul rural, dar și de cel din orașele care nu s-au rupt definitiv de viața satului. Nicolaie Dincă, prolific
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
frumos așternute pe firul logic al poveștii, situații uneori hilare, alteori grave, oameni dornici să-și împlinească visele, dar și dovada puterii de a și le împlini. Tabloul veridic al satului românesc, parfumul de altădată’, limbajul presărat ici-colo cu regionalisme oltenești, creează autenticitate și verosimil scrierii în sine. Ion C. Duță, pe lângă faptul că este și un poet de talent, un căutător și păstrător fidel al tradițiilor populare, se dovedește a fi și un narator cu fler, reușind să realizeze veritabile
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cântul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântâna de pe ulița mea, Mi-e dor de vecina cea urâta și rea, Mi-e dor sa alerg, cu copii din sat, Mi-
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere numită atunci a ajuns pe la închisoare o parte dintre
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
esențe metafizice”. Dar, cu toate acestea, ceva lipsea Frumosului ca să fie deplin, să-l recunoaștem nu cu mintea sau cu spiritul, ci cu ființa. Unde era acel frumos al ființei? Călcam demult pe el, noi căutându-l printre oameni. „Troițele oltenești înalță brațe rugătoare spre luceafăr sau visează îngândurate o doină ridicată în picioare.” (Radu Gyr). Aceasta lipsea lumii! Această „ridicare în picioare” a Frumosului. Da, dar, ca Frumosul să fie ridicat în picioare, avea nevoie de un sprijin. Și atunci
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
Nicolaie DINCĂ. Citindu-i în ”Confluențe literare” diferite lucrări de proză scurtă din care transpare o înfrigurată căutare a identității românești, a obârșiilor personale și colective. O disperată dorință de a readuce în actualitate și de a conserva limbajul neaoș oltenesc pentru cei care l-au uitat, pentru cei care nu l-au cunoscut ori pentru cei din generațiile viitoare. L-am apreciat și mi-a stârnit curiozitatea. I-am citit poeziile în aceeași revistă, apoi în volumul de versuri Lumina
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cantul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântână de pe ulița mea, Mi-e dor de vecină cea urâtă și rea, Mi-e dor să alerg, cu copii din sat, Mi-
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
e dor de pâinea din țăstul bunicii,Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit,Mi-e dor de cantul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc,Mi-e dor de portul oltenesc,Mi-e dor de oameni muncitori,Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântână de pe ulița mea,Mi-e dor de vecină cea urâtă și rea,Mi-e dor să alerg, cu copii din sat,Mi-
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ȘI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ȘI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
vin din generosul tărâm al mângâierii peste care e împărat dorul și împărăteasă dragostea. Tărâmul acesta istoric, artistic și uman e Oltenia, căreia nu i-ar fi profund conturată identitatea numai cu numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
de pe acum să creadă că binele lui se va împlini nemaigrăind, nemaicântând, nemaiscriind iubirea, ci lăsându-l pe invadatorul Internet să iubească în locul lui, prin amantul universal, recele șoarece electronic?! Suntem azi contemporanii celei mai fermecătoare cântărețe de muzică folclorică oltenească! Mulți dintre noi am știut până azi și vom ști în continuare să prețuim minunea pe care-am agonisit-o din cântecele ei de-o viață. Cântece care sunt flori spirituale ale pajiștii inimii, care ne chezășuiesc mângâierea și înălțarea
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
artistei Maria Ciobanu în istoria neamului românesc este fără margini. Tezaurul folclorului nostru ar avea lipsă coroana unei provincii românești și-ar fi mai mică bogăția noastră patrimonială. Astăzi nu avem, firește, referiri istorice în legătură cu măreața cântăreață de muzică folclorică oltenească, dar atunci când vor fi, ele se vor constitui în istoria întreagă a folclorului românesc din care momentul de creație, stilizare și interpretare vădit original, mirific și incontestabil, pe care-l reprezintă momentul Maria Ciobanu, nu poate lipsi fără a se
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]