306 matches
-
datorită vivacității sale excesive. Avea un caracter agitat și jucăuș. După terminarea clasei a doua gimnaziale, părinții l-au luat de la Moncalieri și l-au pus sub protecția unchiului don Paolo Perez, profesor la Collegio Rosminiano din Domodossola. Acest religios, omenos și înțelept educator, a avut o influență impresionantă asupra nepotului. A știut să-i corecteze vivacitatea excesivă și să-l ghideze în exercițiul virtuților umane și creștine. Francesco a reușit să se stăpânească, să iubească studiul, și să obțină rezultate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au pus automatul în piept, iar mulțimea din vagon a început să țipe. M-am simțit umilit în fața căpitanului și aș fi acceptat orice pedeapsă și m-aș fi angajat ca după terminarea serviciului militar să-i plătesc aparatul dar, omenosul căpitan n-a pretins nimic. Bine c-ai scăpat cu viață. După absolvirea Școlii Militare, am fost repartizat la Regimentul 35 Infanterie din Brăila, unde am fost cooptat întrun „batalion de marș” care trebuia să plece în Cehoslovacia în primăvara
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Rică și văduva Sofia, în sufletul cărora urmele războiului sunt încă adânci. Dar majoritatea povestirilor și schițelor sunt convenționale, articulate maniheist, cu binecunoscuta schemă despre două lumi opuse, cea „veche”, a naziștilor sau a chiaburilor, și cea „nouă”, a sovieticilor „omenoși” și a „răzvrătiților” care se rup de trecut și se descoperă „tovarăși”. Flăcări pe chei (1964) include același gen de texte, vag autobiografice, în care personajul cel mai important e soldatul român, surprins în conflictele cu armata germană, în misiuni
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
da’ cât am stat acolo, În formațiunea aceea, de fiecare dată. Iar de Crăciun am făcut cor de colinde și am cântat, pe voci, și-așa mai departe. Și vreau să vă spun că erau unii milițieni care erau mai omenoși puțin... Și veneau, și ne-ascultau de-afară cum cântam, da’ nu veneau Înăuntru. Nu erau chiar toți foarte răi. Știți? Adică, probabil că se gândeau și ei că mai există un Dumnezeu... Sau știu eu dacă s-au gândit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anumită libertate de mișcare la Mislea... Da, erau mai Înțelegători, nu era așa o strictețe, pentru că era departe de București și nu erau așa la mâna Securității... Când ne-am dus noi, directoare era o doamnă locotenent-major, care era destul de omenoasă așa. Și ofițerii de servici, și cei de la producție, nu pot să spun că se purtau urât cu noi. Nu erau pedepse așa cum au fost mai târziu... Mai târziu o fost groaznic. A fost așa mai bine În cei doi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe rând, și-am făcut un cor de colinde. Am cântat „O, ce veste minunată” toate. Când eram mai fericite, s-o deschis ușa și-o intrat comandantu’ cu o sergentă-majoră... Româncă era asta, că cele maghiare o fost mai omenoase, dar aia era tare rea... S-o dus și l-o adus pe comandant, că n-aveam voie să cântăm, să colindăm. Știți? Și o intrat comandantul și-o zis: „Să vină aici, Înaintea mea, colindătorii”. Eu m-am dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o ezitare a sărit pe fereastră. În aer s-a dezechilibrat și nu a căzut în picioare, ci pe o parte accidentându se grav și pierzându-și cunoștința. Cu o căruța a fost transportat la Cacova. Aici, un sergent mai omenos l-a luat în primire, l-a întins pe o pătură și chiar i-a dat un ceai cald, vorbindu-i blând și împiedicându-i pe țărani să-l mai înjure. în spital la Oravița Cu o ambulanță l-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unde stam pe vremea aceea, pentru a găsi o posibilitate de a tipări dezbaterile procesului cel mare al Căpitanului. Ce zile de nădejde și încredere trăiam atunci! De la Doftana, unde era încarcerat Căpitanul, ne veneau vești bune, de tratament mai omenos și îmbunătățirea regimului alimentar și igienic în general. Toate acestea au fost făcute pentru a amăgi pe legionari ca să nu întreprindă ceva cu ocazia ceremoniilor de comemorare, la care trebuia să ia parte regele și guvernul. Gândindu-mă la anii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la pământ. Deși bine echipat, mă udasem zdravăn. Când mă gândesc că va trebui să trec pe aici ori de câte ori voi avea treabă la laborator... Stupid! Poate era și asta o măsură de securitate, dar puteau găsi și ei una mai omenoasă! În timp ce mă aflam în cascadă, am căzut și m-am lovit cu rotula de o stâncă. Căzătura mea a răsunat în discrepanță totală cu zgomotul cascadei. Am intrat în panică. O cascadă ar fi trebuit să răsune ca o cascadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o casetă pe care era înregistrat un interviu cu gardianul unei închisori (în realitate, un asociat al experimentatorilor), care se prezenta în două moduri diferite: o dată ca o persoană rece, lipsită de omenire, iar altă dată ca o persoană caldă, omenoasă. Jumătate dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată înalt reprezentativă pentru gardienii din penitenciare, iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
închisorile comuniste (Ion NĂVODARU) / 221 Militar decorat pe ambele fronturi / 221 Subofițer în armata comunistă / 223 Intrarea la "facultate" / 225 Cine a fost turnătorul? / 230 Procesul unuia, condamnarea întregii familii / 233 La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos / 235 La școala anticomunistă a profesorului Gheorghiu / 237 Reintegrarea la Movileni, în stuf / 241 Un picher ospitalier de frică / 245 Jocul de fotbal ca sabotaj (Gelu SIMIONESCU) / 249 Simioneștii - o familie zdrobită / 249 Fapta: degajarea terenului de fotbal / 251 Meciul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de partid. I. N.: Daaa, a fost chemat și secretarul de partid și au spus toți că atât știu, că am plecat voluntar în armată. Eram cel mai mare dintre frați. La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos C.I.: Când ați ajuns în penitenciar? I. N.: Prin luna septembrie 1959. Aveam 36 de ani. La penitenciar am fost dezbrăcat și mi s-a dat o zeghe ruptă și un pantalon și am fost dus la celula 32. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
înșela mai mult decât vorbele. Laudele umflate ale elvețienilor nu-i pot amăgi decât pe proști; purtările francezilor sunt mai seducătoare tocmai prin aceea că sunt mai sincere [...] nu sunt deloc falși în manifestările lor; sunt în chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-ar zice, mai deschiși decât orice alt popor; dar sunt flușturatici și nestatornici. Au, într-adevăr simțământul pe care ți-l mărturisesc, dar acest simțământ se stinge repede așa cum s-a aprins. Când îți vorbesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt oameni deosebit de ospitalieri, astfel că-și însemnează în comentariul său la Scrisori despre englezi și despre francezi de Béalt de Muralt care scria "Ospitalitatea față de străin, pentru care anticii merită toate elogiile are ceva atât de blând și de omenos încât tot ce are legătura cu ea, orice primire făcută străinilor, face să crească valoarea națiunii în care există această pornire și să o deosebească de cele în care străinul este neglijat". Rousseau observă atunci că "trebuie să adăugăm că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toate măsurile ca să nu mai am de-a face cu ei"297. Rousseau îi răspunde lui Diderot care spune că numai cel rău trăiește singur, prin paradoxul solitarului: "Cei care prin gustul și dorința lor trăiesc singuratici sunt obișnuit de omenoși, primitori, drăgăstoși. Nu că ar urî oamenii, ci pentru că îndrăgesc odihna și liniștea se retrag departe de lume și gălăgie. Viața departe de societate face ca ea să le pară mai dulce și plăcută când li se oferă fără piedici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
locului a sosit comandantul garnizoanei dinRoman XE "Roman" , colonelul Graur XE "Graur" , care a ordonat jandarmilor să nu se atingă de nici un evreu - În caz contrar vor fi pedepsiți cu severitate - „și să li se aplice tuturor șevreilorț un tratament omenos”103. Colonelul s-a Întâlnit mai Întâi cu președintele Comunității, Rorlich XE "Rorlich, Berthold" , care l-a implorat să li se permită evreilor să bea apă. Dr. Avram Iosef XE "Iosef, Avram" a Încercat să acorde ajutor grupului de zece
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
avea un sistem de încălzire, simpaticul nostru șofer, inventiv și descurcăreț că tot românul lovit de greu, conștient că totuși el transporta oameni, a fabricat un fel de reșou proletar, alimentat de o butelie proprie de gaz. Cu toata bunăvoință omenosului șofer, căldura rămînea destul de aproape de sursa. Pasagerii ce depășeau zona favorizată s-au putut cufunda într-o amorțeala bizară, potrivită însă cu lumea lui Bulgakov, un răzvrătit visător, un scriitor disident ce a crezut fără ezitare în libertatea cuvîntului, dar
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
de N. Condeescu sau fotografii din arhivele lui N. Georgescu-Tistu, excelentul profesor de biblioteconomie, de mult uitat și el... - în care se face portretul lui N. Cartojan: "generos, înțelegător al tineretului", "plin de optimism reconfortant" (Agavriloaei), "om bun; drept, integru, omenos, sfios" (Simonescu) etc. Aflăm astfel, de sub pana autorului tezei, că adevăratul nume era Cîrtojanu provenit dintr-o familie de moșneni "înrăzeșiți" de Mihai Viteazul, în urma bătăliei de la Călugăreni, în satul Vida-Cîrtojeni (jud. Vlașca). Mama sa avea numele Petrescu, probabil - scrie
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
certificatul veterinar de sănătate care însoțește carnea ce urmează să fie importată din terțe țări în Comunitatea Europeană să fie suplimentat cu un atestat care să certifice faptul că animalele au fost sacrificate în condiții care oferă garanții de tratament omenos, cel puțin echivalent cu prevederile aferente ale directivei; este oportun să se introducă această cerință de certificare chiar în modelul certificatului de sănătate în momentul în care sunt cerute alte modificări ale modelului. (8) De asemenea, este oportun să se
jrc5056as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90224_a_91011]
-
pentru școală. În anul 1948 funcția de director este ocupată de Traian Petrescu care în anul 1974 se pensionează. În urma numirii în funcție a lui Traian școala din Băcel a prosperat, de pe băncile ei ieșind numeroși oameni importanți, cinstiți și omenoși (ingineri, profesori, primari ș.a). După 1974 funcția de director este ocupată de Prof. Lucreția Dominte care preda tot limba română, urmată de Maria Ticușan care a ieșit la pensie în anul 2006, apoi doamna profesoară de matematică Ileana Payonas
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
aprilie 1733 - 16 noiembrie 1735 și aprilie 1748 - 23 august 1752. A fost nepotul de fiu al lui Grigore I Ghica. A fost adus pe tronul Moldovei de Nicolae Mavrocordat, după destituirea lui Mihai Racoviță. A debutat printr-o domnie omenoasa, a scăzut birurile puse de predecesorul său, insă dregătoriile mari le-a acordat tot grecilor. Partida boierilor nemulțumiți, în frunte cu Dimitrie Racoviță, a vrut să-l detroneze cu ajutorul tătarilor. Dar Ghica, ajutat de turci și munteni, îi respinge. Odată cu
Grigore al II-lea Ghica () [Corola-website/Science/299320_a_300649]
-
Fischerle, cerșetor inteligent, jucător de șah prin locurile publice, care printr-o manevră abilă reușește să își însușească banii lui Kien. A-l caracteriza însă pe Fischerle drept un personaj negativ ar însemna, cu toate acestea, a-i nega fapta omenoasă care a prelungit decăderea tristă a lui Kien: el cheamă pe fratele acestuia din urmă, Georges Kien, un psihiatru de succes de la Paris.Georges sosește și reușește să dea afară din apartament pe slujnică și pe ibovnicul ei, și să
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
decât în unele Duminici și sărbători religioase. În 1975 a venit ca stareț P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătățiri în viața mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă și mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulțească, introduce din nou rânduielile ascetice monahicești, respectiv, slujbele de la miezul nopții și neconsumul de carne în obște, lucru ce a dus la o viață duhovnicească mai bună. După Revoluția
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
malurile Volgăi. A fost eliberat de la conducerea Armatei a IV-a la 24 ianuarie 1944. La izbucnirea războiului, s-au creat lagăre de ostatici evrei în două sinagogi din Bacău. Datorită dizpozițiilor date de către generalul Constantinescu-Claps, "regimul ostaticilor a fost omenos iar evreii nu au fost inutil șicanați". Generalul s-a interesat personal de situația evreilor din lagăre și a dat dispoziții necesare pentru ameliorarea situației lor. Prin intervențiile sale, la ghetoul din Tiraspol a fost atașat un medic evreu, s-
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
de pedepsire a insubordonării nemaifiind dus la îndeplinire. Noul inspector al jandarmeriei îl numește pe comandant al Chesturii Municipiului Tiraspol și împuternicit al guvernatorului pentru repatrierile evreilor. În noua sa calitate Popescu își demonstrează încă o dată calitatea sa de om omenos și drept. Primele măsuri pe care le-a luat acesta în calitatea de însărcinat cu problemele repatrierii evreilor au fost: identificarea ghetourilor cu evrei din Tiraspol precum și stabilirea unor evidențe a celor care făcea parte din aceste ghetouri și a
Ioan D. Popescu () [Corola-website/Science/306486_a_307815]