KorAP: Find »[drukola/base=oncogenă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...32 >

791 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

un comportament atipic pentru o protooncogenă devenită oncogenă prin mutație, din care cauză sunt exprimate îndoieli cu privire la încadrarea sa în categoria protooncogenelor. 19.3. IMPLICAREA GENEI her-2 ÎN CANCER Gena her-2 sau v-erb-b2, (simbol derivat de la avian erythroblastic leukemia viral oncogene homolog 2 sau neuro/glioblastoma derived oncogene homolog sau c-erbB-2), codifică pentru oncoproteina HERSTATIN simbolizată HER-2 sinonim cu ERB-b2. Aceasta genă a fost localizată 17q12-q21, prin hibridizare in situ (Popescu și colab., 1989), și a fost pusă în evidență, pentru

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
oncogenă prin mutație, din care cauză sunt exprimate îndoieli cu privire la încadrarea sa în categoria protooncogenelor. 19.3. IMPLICAREA GENEI her-2 ÎN CANCER Gena her-2 sau v-erb-b2, (simbol derivat de la avian erythroblastic leukemia viral oncogene homolog 2 sau neuro/glioblastoma derived oncogene homolog sau c-erbB-2), codifică pentru oncoproteina HERSTATIN simbolizată HER-2 sinonim cu ERB-b2. Aceasta genă a fost localizată 17q12-q21, prin hibridizare in situ (Popescu și colab., 1989), și a fost pusă în evidență, pentru prima oara, la șobolan, ca o proto-oncogenă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
al hibrizilor, nefiind o reversie completă a transformării celulare spre fenotipul normal. Constatarea a stat la originea unei concluzii remarcabile pentru înțelegerea fenomenului de transformare malignă și anume că DEZVOLTAREA UNUI FENOTIP PE DEPLIN MALIGN ARE LA BAZĂ ACTIVAREA UNEI ONCOGENE DOMINANTE, ASOCIATĂ CU PIEDEREA FUNCȚIEI UNEI GENE SUPRESOARE DE TUMORI (GST). Cele două evenimente sunt independente, deoarece cele două tipuri de gene aparțin unor categorii distincte de entități funcționale ale genomului normal, controlând procese esențiale pentru funcționarea unei celule eucariote

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
TUMORI (GST). Cele două evenimente sunt independente, deoarece cele două tipuri de gene aparțin unor categorii distincte de entități funcționale ale genomului normal, controlând procese esențiale pentru funcționarea unei celule eucariote. Dacă într-o celulă oarecare, evenimentul de activare a oncogenei este coincident cu cel de pierdere a funcției unei GST, în acea celulă se instalează ireversibil condiția transformării maligne. Aceasta condiționare reciprocă a fost o condiție esențială în salvarea vieții, altfel transformarea malignă s-ar fi produs mult mai frecvent

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
umane, pe calea analizei hibrizilor celulari somatici dintre celule normale și celulele tumorale, au fost identificate și alte gene supresoare de tumori, localizate în diferiți cromozomi. Experiențele efectuate la șoareci au substanțiat paradigma existenței genelor supresoare de tumori. Astfel, funcția oncogenei v-KI-ras de la șoarece este blocată de către o genă supresoare de tumori, desemnată Krev-1. Gena Krev-1 a fost revers transcrisă dintr-un ARNm sub formă de cADN care a fost inclus într-un construct plasmidic. Transferat într-o celulă malignă de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de cADN care a fost inclus într-un construct plasmidic. Transferat într-o celulă malignă de șoarece, s-a constatat că plasmidul recombinant determină reconversia celulei maligne transgenizate într-o celulă normală. Pe de altă parte, experiențele de transgeneză cu oncogene au dovedit că numai anumite combinații de oncogene introduse în celulele normale induc transformarea malignă. Dintr-o asemenea constatare se desprinde concluzia că nu toate combinațiile de oncogene sunt eficiente în inducerea transformării maligne, ci doar acelea care includ oncogene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
construct plasmidic. Transferat într-o celulă malignă de șoarece, s-a constatat că plasmidul recombinant determină reconversia celulei maligne transgenizate într-o celulă normală. Pe de altă parte, experiențele de transgeneză cu oncogene au dovedit că numai anumite combinații de oncogene introduse în celulele normale induc transformarea malignă. Dintr-o asemenea constatare se desprinde concluzia că nu toate combinațiile de oncogene sunt eficiente în inducerea transformării maligne, ci doar acelea care includ oncogene cu funcții complementare sau care afectează genomul în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
într-o celulă normală. Pe de altă parte, experiențele de transgeneză cu oncogene au dovedit că numai anumite combinații de oncogene introduse în celulele normale induc transformarea malignă. Dintr-o asemenea constatare se desprinde concluzia că nu toate combinațiile de oncogene sunt eficiente în inducerea transformării maligne, ci doar acelea care includ oncogene cu funcții complementare sau care afectează genomul în două elemente distincte, ceea ce susține ipoteza „dublei lovituri” a lui Knudson. Oncogenele introduse în celulele in vitro induc accelerarea ratei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
oncogene au dovedit că numai anumite combinații de oncogene introduse în celulele normale induc transformarea malignă. Dintr-o asemenea constatare se desprinde concluzia că nu toate combinațiile de oncogene sunt eficiente în inducerea transformării maligne, ci doar acelea care includ oncogene cu funcții complementare sau care afectează genomul în două elemente distincte, ceea ce susține ipoteza „dublei lovituri” a lui Knudson. Oncogenele introduse în celulele in vitro induc accelerarea ratei de creștere și diviziune, chiar în condiții prohibitive pentru celulele normale. Efectul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
se desprinde concluzia că nu toate combinațiile de oncogene sunt eficiente în inducerea transformării maligne, ci doar acelea care includ oncogene cu funcții complementare sau care afectează genomul în două elemente distincte, ceea ce susține ipoteza „dublei lovituri” a lui Knudson. Oncogenele introduse în celulele in vitro induc accelerarea ratei de creștere și diviziune, chiar în condiții prohibitive pentru celulele normale. Efectul oncogenelor asupra celulelor este dominant pozitiv, din punct de vedere genetic, acesta manifestându-se chiar și în prezența a două

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cu funcții complementare sau care afectează genomul în două elemente distincte, ceea ce susține ipoteza „dublei lovituri” a lui Knudson. Oncogenele introduse în celulele in vitro induc accelerarea ratei de creștere și diviziune, chiar în condiții prohibitive pentru celulele normale. Efectul oncogenelor asupra celulelor este dominant pozitiv, din punct de vedere genetic, acesta manifestându-se chiar și în prezența a două copii ale alelei normale a protooncogenei. Genetica celulei somatice a ajuns însă la o concluzie exact opusă și anume că tumorigeneza

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
creșterea normală a celulei, descoperindu-se astfel așa-numitul paradox al fuziunii: creșterea normală este dominantă față de transformarea malignă. De aici s-a dedus că celulele normale din hibrizii somatici cu celulele maligne trebuie să posede gene care pot domina oncogenele, ținându-le sub control. Se spune că astfel de gene realizează un control negativ asupra creșterii și proliferării celulare, ceea ce condiționează un ritm normal al diviziunii celulelor, în acord cu contextul histologic și al diferențierii acestora (proliferare ritmică în epitelii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne numite gene supresoare ale creșterii tumorale; pierderea funcției GST conduce la dezvoltarea tumorală. Pierderea funcției genelor care reglează negativ dezvoltarea tumorală constituie evenimentul crucial în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
loc numai dacă sunt inactivate genele supresoare ale creșterii tumorale. Genele supresoare ale creșterii tumorale au fost izolate, clonate și analizate, dezvăluindu-se astfel unul dintre cele mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care țin sub control oncogenele, inhibându-le expresia, au primit diferite denumiri: gene ale susceptibilității la neoplazii, platogene, antioncogene, emerogene, gene recesive ale neoplaziilor, oncogene recesive, gene de supresie a creșterii tumorale (GSCT) sau gene supresoare de tumori (GST), aceasta din urmă fiind cea mai

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
analizate, dezvăluindu-se astfel unul dintre cele mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care țin sub control oncogenele, inhibându-le expresia, au primit diferite denumiri: gene ale susceptibilității la neoplazii, platogene, antioncogene, emerogene, gene recesive ale neoplaziilor, oncogene recesive, gene de supresie a creșterii tumorale (GSCT) sau gene supresoare de tumori (GST), aceasta din urmă fiind cea mai utilizată dintre denumiri. Denumirea de antioncogene este considerată ilogică de către Strachan și Read (1997), deoarece ea ar avea conotația eronată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
supresoare de tumori (GST), aceasta din urmă fiind cea mai utilizată dintre denumiri. Denumirea de antioncogene este considerată ilogică de către Strachan și Read (1997), deoarece ea ar avea conotația eronată că toate aceste gene ar fi antagoniști sau inhibitori ai oncogenelor. Este adevărat că GST sunt antagoniști sau inhibitori ai oncogenelor, dar unele dintre ele pot avea o gamă largă de alte funcții. Astfel, genele desemnate apc și dcc codifică, după toate probabilitățile, pentru molecule de aderență celulară, altele sunt implicate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
utilizată dintre denumiri. Denumirea de antioncogene este considerată ilogică de către Strachan și Read (1997), deoarece ea ar avea conotația eronată că toate aceste gene ar fi antagoniști sau inhibitori ai oncogenelor. Este adevărat că GST sunt antagoniști sau inhibitori ai oncogenelor, dar unele dintre ele pot avea o gamă largă de alte funcții. Astfel, genele desemnate apc și dcc codifică, după toate probabilitățile, pentru molecule de aderență celulară, altele sunt implicate în controlul negativ al progresiei ciclului celular ca inhibitori. Cele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal, apare o tendință de proliferare rapidă”. Este uimitor să constatăm în aceste afirmații ale lui Th. Boveri intuiția sa genială asupra existenței genelor care promovează transformarea malignă (oncogene) dar și a genelor supresoare de tumori (GST), cu mult înainte de a se fi descoperit asemenea „actori” din a căror joc rezultă condiția transforomării maligne. Pentru Oncogenetică asemenea intuiții sunt de același nivel de originalitate cu intuiția lui Gregor Mendel

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a variabilității! Fiind în esență gene structurale, deoarece codifică sinteza unor proteine, dar și reglatoare, prin natura structural-funcțională a produșilor acestora, GST codifică pentru proteine al căror rol este reglarea funcționării protooncogenelor la parametrii normali și blocarea convertirii acestora în oncogene active. Creșterea tumorală are loc numai atunci când prin mutație sunt inactivate sau sunt pierdute ambele copii ale genei supresoare de tumori. GST asigură controlul negativ al proliferării celulare normale. Ele nu interferă cu oncogenele, în sensul unei relații de tip

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
normali și blocarea convertirii acestora în oncogene active. Creșterea tumorală are loc numai atunci când prin mutație sunt inactivate sau sunt pierdute ambele copii ale genei supresoare de tumori. GST asigură controlul negativ al proliferării celulare normale. Ele nu interferă cu oncogenele, în sensul unei relații de tip dominanță-recesivitate sau al unei relații de tip epistazie. Fără a interfera direct, activitatea protooncogenelor și a GST are aceeași finalitate și anume asigurarea creșterii și diviziunii normale a celulei, adică desfășurarea normală, fiziologică a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genele supresoare de tumori, ca și cele codificate de protooncogene, pot regla creșterea și diviziunea celulară, prin controlul transcrierii altor gene implicate în aceste procese cruciale ale celulei vii. Dacă într-o celulă mutația afectează protooncogena, convertind-o într-o oncogenă activă, fără să afecteze și gena supresoare de tumori, aceasta din urmă, prin produsul genic normal, blochează efectele funcționării oncogenei celulare la parametri care condiționează transformarea malignă a celulei. Dacă într-o celulă mutația afectează simultan protooncogena, transformând-o în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
gene implicate în aceste procese cruciale ale celulei vii. Dacă într-o celulă mutația afectează protooncogena, convertind-o într-o oncogenă activă, fără să afecteze și gena supresoare de tumori, aceasta din urmă, prin produsul genic normal, blochează efectele funcționării oncogenei celulare la parametri care condiționează transformarea malignă a celulei. Dacă într-o celulă mutația afectează simultan protooncogena, transformând-o în oncogenă activă, dar și GST, efectul activității oncogenei nu mai poate fi evitat, instalându-se ireversibil condiția transformării maligne a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
activă, fără să afecteze și gena supresoare de tumori, aceasta din urmă, prin produsul genic normal, blochează efectele funcționării oncogenei celulare la parametri care condiționează transformarea malignă a celulei. Dacă într-o celulă mutația afectează simultan protooncogena, transformând-o în oncogenă activă, dar și GST, efectul activității oncogenei nu mai poate fi evitat, instalându-se ireversibil condiția transformării maligne a acelei celule. Asemenea aserțiuni au la bază rezultatele experiențelor de transfer al cromozomului 11 din genomul uman în celule transformate malign

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de tumori, aceasta din urmă, prin produsul genic normal, blochează efectele funcționării oncogenei celulare la parametri care condiționează transformarea malignă a celulei. Dacă într-o celulă mutația afectează simultan protooncogena, transformând-o în oncogenă activă, dar și GST, efectul activității oncogenei nu mai poate fi evitat, instalându-se ireversibil condiția transformării maligne a acelei celule. Asemenea aserțiuni au la bază rezultatele experiențelor de transfer al cromozomului 11 din genomul uman în celule transformate malign, în care s-a constatat reversia, cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
normale și patologice, ceea ce s-ar constitui într-o unealtă eficientă în elaborarea strategiei de luptă contra cancerului. Controlul negativ al expresiei maligne este, cel puțin în unele cazuri, de tip TRANSACTIVARE. Această reglare negativă transactivatoare nu influențează direct expresia oncogenelor activate, întâlnită în celulele maligne, care sunt convertite experimental spre un fenotip netumorigenic. Simpla expresie doar a oncogenei activate este insuficientă pentru a conferi celulei potențialul tumorigenic. Este clar că GENELE SUPRESOARE DE TUMORI NU AFECTEAZĂ EXPRESIA ONCOGENELOR CONVENȚIONALE EXPRIMATE

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]